De pe: Cristian Preda

Faptul că dna Doina Cornea şi dl. Tokes nu votează cu acelaşi candidat, faptul că “golanii” din Piaţa Universităţii sunt scindaţi în două tabere şi revendică fiecare în parte apartenenţa la acest spaţiu al libertăţii, faptul că votanţii CDR şi cei ai Alianţei DA sunt acum unii de partea lui Traian Băsescu şi alţii de partea lui Mircea Geoană – toate arată că dreapta, aşa cum a fost şi cum este ea asumată în România, e profund divizată.
Am mai spus-o şi după europenele din 2007, şi după localele din 2008, o spun şi acum, după turul întâi al prezidenţialelor: divizarea dreptei nu e ceva nou, întrucât ea a funcţionat şi în trecut, atunci când alte partide îşi asumau o identitate de acest fel.
Noutatea este că, din noiembrie 2007 încoace, facţiunile de dreapta au ÎMPREUNĂ peste 50%.
Divizarea dreptei nu aduce profit decât stângii.
În ultimii ani, PSD a utilizat în mod viclean această divizare. Fie susţinând guvernul Tăriceanu, fie aliindu-se cu PDL, fie obţinând de la Antonescu sprijinul pentru Mircea Geoană în turul al doilea al prezidenţialelor.
Partidele de dreapta – PNL şi PDL – nu au reuşit să depăşească, din 2007 încoace, fractura despre care vorbesc.
Nu reuşesc nici măcar acum.
Singura şansă vine de la alegători.
Ei pot bloca stânga, făcând ceea ce formaţiunile politice ale dreptei nu au fost în stare să facă.
Rezultatul acestui vot va putea fi un semnal de solidarizare a partidelor de dreapta sau unul de consolidare a fracturii.
PS Îi rog pe toţi cei care vor să conteste identitatea de dreapta a PNL sau PDL să se abţină de la comentarii. Nu vom avansa prea mult dacă rămânem blocaţi în acest mecanism al contestării identitare. Într-o societate democratică, fiecare are dreptul la auto-definire….

De pe: Cristian Preda

Joseph Daul şi Wilfried Martens, liderii Partidului Popular European, cea mai importantă familie politică a Uniunii, şi-au exprimat astăzi din nou sprijinul pentru Traian Băsescu.
Într-un comunicat remis presei internaţionale, Daul şi Martens le cer cetăţenilor români să îl voteze pe Traian Băsescu, care “a dovedit că are voinţa de a schimba România în bine”.

De pe: Cristian Preda

La o zi după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, dna Catherine Ashton, numită Înalt Reprezentant al UE pentru Politică Externă şi Politică de Securitate, a fost audiată de comisia AFET a Parlamentului.
Am participat la audieri, ca membru al respectivei comisii.
Dna Ahston a fost bombardată cu întrebări. Cred că au fost peste 40. A trebuit să răspundă în circa două ore.
Întrebările vizau, pe de o parte, designul instituţional al funcţiei pe care dna Ashton o va asuma, o funcţie nouă în arhitectura politică a Uniunii, pe de altă parte – dosare precise de politică externă sau de securitate, de la Somalia la Afganistan, de la Balcanii de Vest la relaţiile cu China.
Au fost şi atacuri la persoană – în special de la deputaţii britanici de altă orientare politică decît dna Ashton. I s-au reproşat opţiunea de tinereţe pentru o mişcare de dezarmare care a fost sprijinită şi de URSS, calitatea de laburistă şi identitatea britanică, legată, deci, de un scepticism european pronunţat.
În ceea ce mă priveşte, am formulat două întrebări. Prima viza relaţiile transatlantice: am întrebat-o dacă vede mai multe dificultăţi în colaborarea politică sau, dimpotrivă, în chestiunile de securitate în relaţia noastră cu partenerii atlantici. Drept răspuns, dna Ashton a reamintit doar că are o experienţă îndelungată în relaţiile transatlantice. E vorba de o experienţă în negocieri comerciale internaţionale.
A doua întrebare avea în vedere Parteneriatul estic: am întrebat-o pe lady Ashton cum vede acest Parteneriat în viitorul apropiat şi mai ales ce măsuri are în vedere în raport cu Moldova, o ţară în care venirea la putere a unui guvern pro-european poate s-o transforme într-un caz-test pentru această nouă politică? Răspunsul a fost vag, dna Ashton spunând ceva de tipul: Parteneriatul e important şi o voi ruga pe dna Ferrero-Waldner să spunem ce putem face în privinţa Moldovei.
Multe alte răspunsuri au semănat cu cele pe care mi le-a adresat mie.
Numeroşi membri ai Parlamentului au fost, de aceea, nemulţuimiţi, mai ales că aşteptau de la Înaltul reprezentant dacă nu acel mult-aşteptat număr unic de telefon la care răspunde Europa, măcar acoperirea impecabilă a unor teme de politică externă.
Dna Ashton a promis că până în ianuarie, când va veni la audieri împreună cu ceilalţi comisari din colegiul Barroso 2, va acoperi toate lacunele.

Din 2003, de când s-a retras din politica activă, dl Patriciu a lăsat să se înţeleagă în diferite rânduri că va reveni.
Acum câteva luni, atunci când a început să scrie editoriale, a dat un prim semn.
Revenirea în dezbaterea publică anunţa o întoarcere în arena politică.
A intervenit apoi în campania electorală.
Deunăzi, asuma candidatura lui Mircea Geoană.
E […]

Grupul nostru politic a avut în această seară o întâlnire cu preşedintele Comisiei, dl Jose Manuel Barroso.
Întrebările care i-au fost adresate au vizat în principal alcătuirea viitoarei comisii.
Trei au fost precizările importante făcute pe marginea acestei probleme:
1. La întrebarea de ce vor fi atâţia comisari – nouă – din partea liberalilor, în condiţiile în care […]