Cînd Trump apare ca o lumină a democrației pe lîngă Dragnea

Donald Trump, președintele SUA, referitor la marșurile de protest la adresa sa, organizate a doua zi după inaugurare în toată lumea:

Protestele paşnice sunt o marcă a democraţiei noastre. Chiar dacă nu sunt de acord cu toate ideile, recunosc dreptul cetăţenilor de a-şi exprima punctele de vedere. zf.ro

Liviu Dragnea, președinte PSD, tocmai întors de la inaugurarea primului, față în față cu protestele stîrnite de prezența pe agenda guvernului a celor două ordonanțe de urgență, cea privind grațierea și cea privind modificările la codurile penale:

M-am întors de la instalarea președintelui Americii și l-am găsit pe președintele României în fruntea unei noi mineriade, o manifestație neautorizată, împotriva guvernului României, împotriva ordinii constituționale și împotriva votului popular din 11 decembrie, sabotând legalitatea care stă la baza statului de drept.stiripesurse.ro

Sau cum să faci o tîmpenie și să te scufunzi în ea. Sau cît de departe sîntem de America. Sau cum au fost, cît de diferite au fost cele două proteste! Sau, sau, sau…

Să vorbești de mineriadă complet aiurea, și cînd președintele de onoare al partidului pe care îl conduci este anchetat penal pentru infracțiuni împotriva umanității privind mineriadele – cele adevărate – din anul 1990. Să vorbești despre lovitură de stat, cînd tu știi cel mai bine despre ce este vorba, vezi 2012, ai și o condamnare pentru ce s-a întîmplat în vara respectivă, să vorbești despre legalitate cînd partidul pe care-l conduci pune pe ordinea de zi două ordonanțe de grațiere și de modificare a codurilor penale!

Ăștia sîntem, aici sîntem. Și cu ei defilăm. Nu vrea nimeni, repet, să răstoarne rezultatul alegerilor, ei se scufundă în propria criză pe care au creat-o. Este atît de simplu să renunțe la cele două ordonanțe! Dar dacă se încăpățînează, s-ar putea să nu fie bine. Și nu pentru ei neapărat, ci pentru țară. Țara pe care tot ei spun că vor să o conducă. Asta să facă, pentru asta au fost votați, nu pentru a da drumul din închisori violatorilor, pedofililor și criminalilor, laolaltă cu alte cazuri ultracunoscute de nelegiuri ale amicilor (sau nu) politici.

dragnea trump 1

(Foto: evz.ro)

 

Cum să-l aducem pe Obama înapoi?

cnn trump

Era o vreme în care, ca să mai ocolesc mizerabilele știri interne, mă refugiam în externe. S-a dus.

Și nu numai că s-a dus, dar a luat-o cu mult înainte peisajului politico-social intern. Ca de obicei, rămînem de căruță.

Cu toți proștii și neterminații noștri, care au posibilitatea să se exprime liber, inclusiv de propriile merite și propria conștiință. Cum poți spune altfel, dacă tu nu ai făcut măcar o casă, și dacă nu ai bani de mîncare mîine, că Trump este prost?!

Dar cum posibilitatea exprimării libere există, poți. Poți și mai rău, și mai grav. Poți face ce a făcut CNN cu o zi înainte de a prelua Trump președinția.

Poți să-ți pui problema cine ar veni în Biroul Oval, la Casa Albă, dacă președintele ȘI vicepreședintele ar muri chiar de ziua inaugurală?

Poți, dacă te cheamă CNN. Nu vreun tîmpit, nu vreun neterminat, nu vreun incapabil din cei care stau pe food stamps și urlă la protestele anti-Trump, ci una din cele mai mari televiziuni americane. Atîta jigodism nu am crezut că pot vedea la americani! Să pui problema morții ambilor, președinte și vicepreședinte, este egal cu închiderea imediată în închisoare. Dar nu pentru ”presă”. Care le ambalează, aceste probleme, în așa fel încît oricînd poate să scape.

I-a împiedicat ceva să facă asta? Nu. CNN a demonstrat, cu această ocazie, nu numai cît de toxică este pentru toată lumea, ci și cît de mult își dorește să dispară republicanii de la Casa Albă. Să dispară în cel mai strict înțeles al noțiunii. Să moară. În atentat terorist islamic! Cît de nepatriotică, cît de jalnică, cît de fanatică, cît de jos poate ajunge presa?!

Atît de jos. Presa care nu prezintă fake news. Presa așa zisă quality. Presa progresistă. Dar se mai poate numi presă un organism care, ar putea spune unii, își dorește sau sugerează asasinarea președintelui și a vicepreședintelui, numai și numai din cauză că democrații au pierdut?

Urmăriți și judecați singuri, am sau nu dreptate? Cînd s-a mai întîmplat așa ceva? Asta e presă?!

 

 

GEOPOLITRUCUL rusofon, o specie agresivă de propagandist

”GEOPOLITRUKUL rusofon, o specie agresivă de propagandist”, scrie fostul președinte Traian Băsescu pe Facebook:

Am văzut în ultima perioadă tot soiul de analişti chipurile îngrijoraţi de evoluţiile lumii ca urmare a alegerii lui Donald Trump. Desigur, cel mai ridicol dintre ei este GEOPOLITRUKUL care nu mai pridideşte a-şi revărsa fluviul de incompetenţă şi neînţelegere a lumii actuale peste ţară şi în a sugera insistent că singura soluţie este Mama Rusia.
În timp ce GEOPOLITRUKUL îşi revarsă impostura în lungi tirade pro Moscova în emisiunile televizate, „prietenul” lui Putin, preşedintele ales Donald Trump, debarcă Brigada 3 din Divizia 4 infanterie a US Army la Bremen în Germania, cu destinaţia Estul Europei. Nu mai puţin de 4400 militari şi 2200 piese de luptă blindate, începând cu tancuri Abrams, transportoare blindate Bradley, artilerie Paladin şi alte echipamente grele de luptă, vor fi dislocate in Polonia ,Ţările Baltice, România şi Bulgaria. Mai mult, Batalionul 1 al acestei brigăzi va fi dislocat la Mihail Kogălniceanu. Brigada 3 nu este orice unitate. Aceasta a fost dislocată de 4 ori în Irak şi o dată în Afganistan. În timpul acesta, GEOPOLITRUKUL încearcă să ne convingă că America lui Donald Trump va abandona ţările din Europa de Est şi le va lăsa sub influenţa lui Putin. Altfel spus, vrea să ne convingă că trebuie să ne reorientăm politica externă spre Moscova, aşa cum a făcut Igor Dodon în Republica Moldova.
Mai mult, GEOPOLITRUKUL vede dezastrul american în Siria şi implicit (după mintea lui) pierderea influenţei în Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Rusia are de 50 ani baze militare în Siria, la Tartous şi Latakia, şi uitând că SUA au zeci de mii de militari în Irakul vecin Siriei sau în Iordania.
Alt lucru pe care nu-l observă GEOPOLITRUKUL. Pentru consolidarea poziţiei SUA în Orientul Mijlociu, Donald Trump reface complet şi consolidează, înainte de începerea mandatului, relaţia cu Israelul şi îşi manifestă ostilitatea faţă de Acordul Nuclear cu Iranul prietenos Rusiei şi Siriei. Şi aici GEOPOLITRUKUL lansează dezinformarea pierderii superiorităţii SUA în Orientul Mijlociu şi în lume în favoarea Rusiei şi Chinei.
O concluzie: Limbile Moscovei au declanşat un val de propagandă prin care încearcă să genereze neîncredere în aliaţii României, în mod deosebit în SUA, pentru a-şi vedea împlinit visul de a linge bocancii Moscovei.
Simt nevoia să-i râd în faţă GEOPOLITRUKULUI, spunându-i că eu cred în America lui Donald Trump, chiar dacă acesta nu a fost opţiunea mea electorală.
PS-Nu sunt un adversar iraţional al Rusiei, ci doar mi-aşi dori ca această ţară să respecte interesele României în regiune şi în relaţia bilaterală.

Mai mult decît atît, Traian Băsescu semnează, alături de 16 actuali sau foști lideri din Europa de Est și Centrală, o scrisoare către președintele ales al Statelor Unite ale Americii.

Din scrisoare selectez:

Under Putin, Russia’s record of militarism, wars, threats, broken treaties and false promises have made Europe a more dangerous place. Putin does not seek American greatness. As your allies, we do. When America called on us in the past, we came. We were with you in Iraq. We were with you in Afghanistan. We took risks together; sacrificed sons and daughters together. We defend our shared transatlantic security as a united front. This is what makes our Alliance powerful. When the United States stands strong, we are all stronger—together.

Nu sînt multe de comentat. Se poate întrezări, în scrisoare, o ușoară spaimă, firească, de altfel, a celor 17 de a nu fi lăsați singuri în fața pericolului rusesc. Ceea ce în statusul de Facebook, mai sus, clarifică Băsescu. NATO își extinde prezența în această zonă. Semnăturile sînt ale unor personalități marcante din acest spațiu european, spațiul cel mai încercat, după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, de ocupația sovietică. Iar Băsescu este omul căruia orice i se poate pune în cîrcă, mai puțin rusofilia.

Mai mult decît atît, pentru că e necesar, cîți își mai amintesc astăzi că președintele Reagan, în primii ani la Casa Albă, îi solicita lui Gorbaciov ajutorul în caz de atac extraterestru? 🙂

Așa că stăm bine, zic. Numai snowflakeșii americani și acoliții lor de pretutindeni se zbat în propria neputință de a sabota noua administrație Trump, neinstalată încă.

PS: Paul Dragoș Aligică, Facebook:

Sa repetam – a cata oara- poate ca de data asta are mai mare succes. Vorbim iarasi de evolutiile din SUA:

Oameni care nu au inteles nimic si NU inteleg NIMIC din ce se intampla insista CHIAR SI ACUM sa se interpuna ca interpreti ai realitatii intre publicul roman si realitate. Sa repetam deci, sa repetam si sa repetam pana la satietate in numele bun simtului si profesionismului:

1. NU poti explica cititorului ceva ce tu insuti NU ai inteles. Si nici NU trebuie sa incerci sa o faci.

2. Daca esti comentator de politica externa (sau ai ambitii in acest sens) si daca „sursa” ta este exclusiv CNN, BBC, Washington Post, NYT sau orice vine dupa aceea in lantul trofic al ingurgitarii propagandei ambalate ca stire si analiza, inseamna sigur ca NU esti informat. Ceea ce faci nu este analiza, explicatie sau iluminare publica. Este carausie.

3. Daca te intrebi acum, citind lista de mai sus, care sunt alternativele sau lista complementara si rectificatoare la cele de mai sus, daca inca nu stii cum si de unde se aduna informatia, se deceleaza faptul si se construieste interpretarea echilibrata in ziua de azi, inseamna sigur ca NU ai ce cauta in linia asta de business in care pretinzi sa stii si explici lucruri pe care nu le stii si nu le intelegi.

4. Faptul ca ai citit ceva in The Economist, Slate, Huff Post, Rolling Stone, Guardian sau vizionat un clip de pe Comedy Channel NU inseamna ceea ce crezi tu ca inseamna. Si nici nu te califica sa ai o pozitie publica. Inseamna altceva. Insemna ca fie esti foarte comod, fie ca esti incompetent intelectual si nu ai capacitatea sa faci efortul necesar pentru a avea o pozitie. NU are rost sa pretinzi ca ai o pozitie -si mai mult- ca e una de formator de opinie, cand ceea ce faci este sa repeti niste meme autogratificatoare, vesele si comode.

5. Cand lucrurile sunt prea complicate, prea confuze, prea obscure nivelului nostru de informare sau capacitatii noastre de analiza, cel mai onest si util public lucru pe care il putem face este pur si simplu sa recunoastem asta. Si sa ne abtinem. Nu e o rusine. E de fapt o virtute. Nu faci nimanui un serviciu, inclusiv tie insuti, daca ocupi spatiul si timpul oamenilor pretinzand ca le explici lucruri pe care nici tu nu le intelegi.

reagan gorbaciov(Foto: Reuters/dailymail.co.uk)

Ce sînt electorii și la ce folosesc ei? Precizări pentru scriitori.

O nenorocire nu vine niciodată singură, se spune, și mai nou se și verifică. În mintea unora. Așa că după ce Bob Dylan a luat Premiul Nobel pentru Literatură, ce se mai putea întîmpla? Să cîștige Donald Trump alegerile prezidențiale din SUA.

Că Trump nu a fost favoritul intelectualității românești știam deja. Și mă obișnuisem cu ideea, oricît de lipsită de logică, de sens și, nu în ultimul rînd, oricît de lipsită de bun simț elementar (no offence!) părea.

Dar șoc! Ieri după amiază văd captura de mai jos, la Andrei Murgescu, pe Facebook. Merg la Cărtărescu pe profil să văd cu ochii mei, dar între timp se pare că ștersese. Ghinion, rămînem cu asta.

15094901_328895847494220_1788010498284701924_n-murgescu

Cum Hillary, deși conduce la votul popular, nu a dat vreun semn că ar contesta rezultatul alegerilor, șocul a fost și mai mare. Cum Hillary nici nu va da vreun semn că ar avea cea mai mică intenție să conteste rezultatul, să îl ajutăm pe domnul Cărtărescu și pe alții ca dînsul cu un film mai mult decît clar despre ce sînt electorii și la ce ne ajută ei în viață. Nu se știe niciodată ce idei îi mai vin comitetului Nobel de acordare a premiilor și poate în anii viitori va da teste grilă nominalizaților.

Acum, în speranța că e clară chestiunea colegiului elector și a votului popular, să nici nu ne gîndim măcar ai căror puteri străine puteau fi hackerii, nici pe departe la cît de slabă la securitate cyber ar fi America. Cît despre speranța ca domnul Cărtărescu și alții să mai înțeleagă ceva din politică – înainte de a scrie prostii pe pereți, de preferință – am pierdut-o de mult. Democratic este exclusiv cum vor stîngiștii de pretutindeni, în orice moment al istoriei și oriunde. Așa se traduc, din păcate, vorbele domnului Cărtărescu din statusul de mai sus.

Că nu știi ceva, orice, nu a fost, nu e și nu va fi vreodată o rușine. Poți învăța oricînd de la cei care știu. Că împarți cu generozitate din prea plinu-ți de neștiință este nu numai rușinos, dar poate fi și foarte periculos.

An infinite deal of nothing

You speak an infinite deal of nothing. – William Shakespeare, ”Neguțătorul din Veneția”

Despre alegerile prezidențiale americane s-a spus totul fără ca să se spună, totuși, ceva important. Cele mai importante lucruri au rămas ”ferite” de ochiul publicului, și așa votul dînd peste cap toate calculele, estimările, sondajele și cam tot ce credea despre el, despre acest public, partea americană așa zis cultivată, învățată, școlită.

America nu a votat anti-sistem, asta este cea mai idioată și mai neadevărată zicere pe care am citit-o/auzit-o. America a votat pro-sistemul capitalist existent de secole, și care functioneaza pe baza valorilor liberale ale competitivității și pieței libere, împotriva comunismului corectitudinii politice și a altor aberații socialiste. Americii, consecventă valorilor și principiilor fondatoare, i-au ajuns cei 8 ani de golf și inovativitate socială ai lui Obama și s-a întors, cum a avut ocazia, la conservatorism.

Și nu la orice conservatorism, ci la cel care a putut să se exprime. La singurul care a putut să se exprime, care și-a permis luxul să se exprime.

Acesta a fost atu-ul numărul 1 al cîștigătorului. Neîncătușat de establishment, a putut spune tot ceea ce America de mijloc, America aceea care contează, după cum s-a văzut, aștepta. A spune lucrurilor pe nume, azi, a devenit nu numai un act e curaj, dar și unul pe care, politician fiind, trebuie să ți se permită să-l exerciți. Iar establishmentul republican, cu toți candidați lui foarte buni, nu putea trece acest obstacol.

A fost nevoie, așadar, să fie acest Trump căruia să nu îi pese că nu vorbește corect politic, dar să vorbească pe limba și pe sufletul celor ajunși asupriți într-un mod absolut barbar de socialismele moderne, mascate în corectitudini și alte aberații.

‘Civilizatia’ americana, sub administratia Obama, a ajuns atit de departe, incit oamenii frumosi si deosebiti care nu au avut nici o jenă la blow job-ul Madonnei, acum nu recunosc rezultatul alegerilor. Frumos exemplu, tot inainte, pionieri!

Marșuri, proteste de stradă, vandalizări, examene amînate, consiliere psihologică pentru cine nu s-a obișnuit încă cu ideea că Hillary a pierdut. Nimic despre partidul democrat, care a propus-o și întreținut-o în candidatură, nimic despre problemele candidatei însăși cu justiția, nimic despre ei, totul despre ceilalți. Exclusiv ceilalți sînt vinovați pentru că nu le-a ieșit așa cum știau ei că trebuie să iasă. Comunism curat. Ăsta este Partidul Democrat astăzi și aceștia susținătorii. Niște neputincioși, pornind de la neacceptarea faptului că au pierdut – și nu numai președinția, ci și majoritatea în cele două camere ale Congresului, și Curtea Supremă, implicit, deci nu a fost o greșeală alegerea lui Trump – și pînă la a nu putea accepta jocul democratic al alegerilor.

Nu au existat asemenea manifestări la cele două alegeri cîștigate de Obama, dar rasiști sînt republicanii. Nu s-a mai plîns așa niciodată pentru o candidată care a pierdut, dar fasciști sînt ceilalți. Toate relele lumii sînt de partea cîștigătorilor, numai pentru că au respectat jocul democratic și au cîștigat. Ceilalți sînt puri și inocenți, adevărate victime. Comunismul american în toată splendoarea manifestării sale. Ei nu știu niciodată să piardă, numai să fie ca ei, cum li s-a spus că trebuie să fie și cum transmit, la rîndul lor, altora. Spălarea pe creiere a funcționat ireproșabil pe cele slabe, dovada astăzi, sub ochii planetei.

Nu se aștepta nimeni ca Partidul Democrat să asume vina pentru cele întîmplate, dar nici așa rîuri de lacrimi și zbucium și renumărare, și cum or ști, dar ca noi să fie, nu. Nici așa neputincioși și așa nevoie de asistență nu credea cineva că pot fi și că pot avea nevoie.

Aici au dus, printre altele, și cei 8 ani de administrație democrată la Casa Albă. Aici, la statul social, prost, pauper și fragilizat, dar stat social, pentru toți. Ce anume, concret, pentru toți? Nimeni nu știe să răspundă, de vină sînt întotdeauna ceilalți, cei care au avut neobrăzarea de a se prezenta cu un candidat mai bun și de a juca cinstit, după reguli democratice. Și cealaltă, marea masă a celor care, în ciuda mass media total părtinitoare, și a sondajelor, l-a votat.

Nu vor învăța nimic nici acum. Dimpotrivă, în ei va crește ura și dorința de răzbunare cu orice preț și-n orice chip, numai pentru că nu va fi cum au dorit ei. Cum li s-a spus că trebuie să fie, cum li se va spune și de acum încolo. Sînt marea masă a celor pentru care nu competiția contează, nu cine e cel mai bun ca rezultat al unei competiții, ci cel pus, numit de ei.

Că nu vor învăța nimic e una, că au trecut la amenințări directe e altceva. Din cele mai oribile și mai hotărîte. Cum ar fi, de exemplu, ”Rape Melania”. Pentru asta, un trader din Paris, care pretinde că lucrează pentru BNP Parisbas, întreabă, pe Twitter, unde este ISIS cînd ai nevoie de ei? Ca să, nici mai mult, nici mai puțin, o răpească și decapiteze pe Melania Trump. Confirmîndu-mi mie, cel puțin, cele mai negre bănuieli, că din cauza asta, printre altele, au fost atît de primitori cu migranții, pentru că oricînd se pot dovedi ”folositori”, la nevoie. Sînt în stare de crimă? Nu știm, știm în schimb că sînt în stare să amenințe și să instige la crimă. Nu e destul?!

La nevoile lor, ale progreșiștilor. Care nevoi s-au dovedit și în timpul protestelor, finanțate de – cine altcineva?! – comuniști. Locurile de muncă promise de Trump, în campanie, se fac încă de acum simțite. Și cine protestează? Cine nu are job, cine are timp la dispoziție pentru așa ceva, după cum se vede în ”anunțul de angajare” de mai jos.

15016333_552265978304825_8210708462320638697_o

Ce ar mai fi de spus despre modul cum nu știu să suporte victoria celorlalți, cum nu pot suporta progreșiștii că au pierdut? Că au camere la școli și facultăți, unde se pot aduna, gîndi și reculege în liniște? Că au nevoie de ajutor psihologic care să-i facă să treacă peste această absolut firească victorie a celorlalți? Că nu pot concepe ca ceilalți să cîștige, de așa ceva nu-i va vindeca nimeni niciodată. Sînt oameni pierduți, generații pierdute, cele cărora li s-a spus tot timpul că merită, fără să fie cumva întrebați și ce anume, cele obișnuite să obțină fără să muncească, cele cultivate cu precădere de progresiștii de pretutindeni. Dacă singuri nu-și pot aranja viața, cineva se găsește să o facă în locul lor.

Este principalul motiv pentru care victoria lui Donald Trump mă bucură. Derapajele stîngiste, ajunse politică de stat, vor înceta. Patru ani cel puțin de pauză și revenire la firescul și naturalul relațiilor umane, la cele de muncă, la cele de asociere, vor însemna mult. Patru ani cîștigați, spre deosebire de aceiași patru cu Hillary Clinton, pe agenda căreia exact aceste lucruri se aflau, dar cu semn schimbat.

Mai sînt multe de spus despre campania electorală americană și despre alegeri, dar cum maximum de ticăloșie s-a atins deja, amenințarea directă a vieții Melaniei Trump, e momentul unei pauze. În care toate calamitățile socialiste post-electorale, toate prostiile despre nimic, adică tot ce știu ei cel mai bine să facă, să se consume. Din vorbe.

La bună revedere!

Happy Election Day!

Cînd am scris ieri aceste trei cuvinte, am fost întrebată: ce am, nu sînt oamenii destul de necăjiți?

Aveam dreptate, atîta tot. Luăm o pauză absolut necesară de la corectitudinea politică, justiția socială și de la teoriile de gen impuse și ne întoarcem la competențe și la competiție, la stat de drept și la valorile tradiționale americane. La ce a fundamentat și construit America, așa cum o știm.

Asta înseamnă, în primul rînd, victoria lui Trump. Restul se va aranja numai în măsura în care Partidul Republican și cel Democrat vor relaționa și vor răspunde așteptărilor populației. O populație nici pe departe xenofobă și rasistă, așa cum a fost prezentată, o populație sătulă de cei opt ani de președinție democrată ai celui mai slab ocupant al Casei Albe de pînă acum.

Multă sănătate, doamnă Clinton! Felicitări, domnule președinte Trump

Europa, ai cuvîntul! E rîndul tău.

PS: Și stați departe de MSM! E obligatoriu acum, cînd Trump a cîștigat împotriva lor, a unei mașinării infernale care a cuprins toată media americană și care a distorsionat absolut orice declarație a noului președinte american. Dacă cineva l-a făcut președinte, în afara lui însuși, atunci este chiar această MSM, nu sentimentele pretinse a fi rasiste și xenofobe ale populației.

trump

(Foto: sportsbookreview.com)

President Trump

Preluare Adevărul, Traian Ungureanu. 

E foarte posibil ca, în noaptea de marţi spre miercuri, cineva, fie Hillary Clinton, fie Donald Trump, să cîştige alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Tîmpenia pe care tocmai aţi citit-o nu e în totalitate creaţia autorului. Ea e, mai degrabă, consecinţa situaţiei ridicole, grave, neserioase, dramatice, stupide, cruciale, dezonorante, meschine, exemplare şi foarte ne-americane în care se află Statele Unite.

Cu alte cuvinte şi acelaşi înţeles, numele viitorului Preşedinte e mai puţin important decît conflictul care va continua să consume America şi după noaptea alegerilor.

Republica americană riscă să alunece în clintonism. Adică să devină un stat administrativ dominat de o ideologie strictă în ciuda apareneţelor ei liberale. Corectitudinea Politică – un cult bazat pe mistica victimei şi apoteoza minorităţii rasiale sau sexuale – va deveni, odată cu victoria dnei. Clinton, ideologie de stat şi va încerca să lichideze ultimele forme de autonomie, gîndire critică şi libertate individuală. Bătălia pentru Casa Albă nu mai e, aşadar, o competiţie de valori politice şi economice într-un cadru protejat de garanţii democratice. Bătălia e o încercare existenţială, o cotitură de civilizaţie care poate bloca instinctul american al libertăţii sau îl poate salva, dar numai cu preţul unei crize extinse. Ştim toate astea după decenii de ascensiune a fanatismului stîngist în viaţa publică şi după un an de campanie care n-a lăsat instituţie neotrăvită.

Ipocrizia elitară a dnei Clinton se exprimă în sloganuri ultra-liberale, dar poartă în miez o aroganţă aristocratică – un frison nobiliar de castelan luminat care acordă lumii dreptul de a se purifica prin dogmele justiţiei sociale. Acest elitism crud a pus în centrul politicii, educaţiei şi culturii cîteva idei fixe pe care le-a extins apoi asupra întregii naţiuni americane. Pornită de sus şi aşternută ca un giulgiu atotcuprinzător, operaţia de reeducare a americanilor a trimis în defensivă şi apoi în boxă valorile clasice ale vieţii libere: dezbaterea, dreptul la cuvînt şi curajul iniţiativei. Libertatea individuală a devenit o subspecie a identităţii rasiale şi sexuale. De altfel, Partidul Democrat al dnei Clinton a trecut la practica deschisă a rasismului electoral: subvenţionarea populaţiei de culoare şi hispanice contra voturi. Dreptul de gîndire şi expresie necondiţionată în Universităţi, în mediile de informare şi chiar în viaţa privată a devenit un delict sancţionat cu izgnorea din viaţa publică.

Instituţiile bazale ale statului au fost îndoite de suflul unei campanii în care dna Clinton şi coteria democrată au încercat să îşi camufleze dezgustul faţă de americanii albi din afara elitelor (deplorables – cum i-a numit Hillary Clinton).  Justiţia a fost compromisă de intervenţile indecente ale unui Ministru care n-a ezitat să se opună redeschiderii dosarului Clinton. Abuz în serviciu? Sigur, dar numai în România! FBI a fost atacat din toate gurile de foc şi dezinformare ale sistemului pentru crima de a relua o anchetă pe bază de probe noi care o incriminează pe dna Clintion. Aşa s-a ajuns la neruşinarea incompatibilă cu spiritul fondator american după care legea trebuie suspendată pe timpul campaniei electorale, dacă ea nu convine candidatului stîngii. Democraţie? Da, dar nu pentru căţei, mai ales dacă e vorba de buldogi.

Instituţia presei s-a prăbuşit sub greutatea propriului partizanat. Toate, dar absolut toate marile reţele media au intrat, fără jenă şi reţinere, în campanie, pe post de fabrici de propagandă. Un val de mistificare şi dezinformare care face din Antena 3 o televiziune de mînăstire, a luat la prelucrat minţile publicului. Rezultatul e descalificarea unei instituţii care a renunţat pînă şi la aparenţele onestităţii.

(…)

Dar Donald Trump? Un singur lucru. Clar şi urgent. Trump poate opri căderea. Un grobian, un fustangiu, un demagog fără perdea? Se ştie şi nu contează. Jump Trump! Mai bine scandal decît bigotism. Şi, cu mult mai bine, gură mare decît mască perfidă. Aşadar, President Trump.

Citiți articolul integral aici.

trump(Foto: crowsnestpolitics.com)

Alegeri prezidențiale americane fără precedent

”Este fără precedent” a spus Hillary Clinton în scurta conferința de presă pe care a fost nevoită să o susțină după anunțul făcut de FBI privind repunerea ei sub investigație.

Surprinzător, de data asta a spus un adevăr. America face istorie. Creează precedentul unui candidat sub investigație FBI, o dată, și reluarea cercetărilor în ce-l privește, cu 11 zile înainte de alegeri, a doua oară. Are primul candidat la președinția Statelor Unite ale Americii care este de două ori investigată de către FBI. Nemaipunînd la socoteală faptul că ambii candidați sînt sensibil egali în antipatia pe care o trezesc în taberele opuse.

Scandalul este uriaș și ridică, o dată mai mult, o serie de întrebări la care instituțiile statului american ar trebui să răspundă. Faptul că James Comey, șeful FBI, a redeschis ancheta și a obținut mandat pentru investigarea a încă 650 000 de emailuri în posibilă conexiune cu Hillary Clinton, nu îl scapă de păcatul de o declara nevinovată, deși ”excesiv de neglijentă”, în iulie acest an. Această declarație a venit după audieri în Congres care, pentru cine le-a urmărit, a lăsat nu numai o stupefacție vecină cu dizartria, dar a pus cele mai serioase semne de întrebare dacă nu cumva Comey este un adevărat commie.

Este o încercare de a se salva a șefului FBI? De asta e acuzat, printre altele, de bunii lui prieteni, pînă mai ieri, democrații, și pentru care a devenit, brusc, dușmanul numărul 1. Este o răzbunare a lui Anthony Weiner, fostul congressman democrat de New York, descoperit a face sexting cu minore, acum cîțiva ani? Va fi Huma Abedin, first aide a doamnei Clinton, închisă pentru cinci ani din cauza mărturiei mincinoase privind predarea tuturor emailurilor, cînd extrem de multe s-au găsit acum în calculatorul lui Weiner?

Nu știm. Și în momentul acesta nici nu contează. În acest moment contează numai că întreg Partidul Democrat este complice la ce se întîmplă, prin forțarea nominalizării lui Hillary Clinton la funcția supremă în stat, și prin neretragerea ei după redeschiderea anchetei de către FBI.

Ce contează acum sînt instituțiile statului american și cum vor rezolva aceste probleme. Le vor ascunde, se vor preface că nu există, că sînt manipulări ale rușilor, varianta vehiculată de democrati, de parcă de vină ar fi cel care expune, nu cel care a comis ceva suspect de ilegalitate. Sau se vor ocupa serios de tot ce înseamnă corupția organică, care macină însăși fundamentele statului, nesancționată corespunzător la timp? Va fi sau nu cercetată și fundația soților Clinton – către care s-au îndreptat donații din partea statelor arabe cele mai dure privind drepturile minorităților pe care dînsa susține că le apără – sau e suficientă explicația doamnei că cei doi soți erau săraci și au făcut un ban ca să-și plătească datoriile? Vor fi investigații serioase legate de posibile vînzări de uraniu către Rusia sau vor fi ascunse sub preș?

Tot Hillary Clinton a spus (citește ”somat”) că poporul are dreptul să cunoască ce a descoperit FBI pentru a redeschide cercetările. Nu, poporul american are nevoie de instituții care să-i răspundă la aceste întrebări, după cercetări serioase, nu la bătutul din picior al unei candidate.

În dauna poporului american și spre continua lui manipulare au lucrat destul instituțiile MSM. Nu știu cîți ani le vor trebui sau dacă își vor reveni vreodată. Pentru că ce am văzut în această campanie, numai, exclusiv în anumite momente, despre viața privată a contracandidatului lui Hillary Clinton, Donald Trump, lucruri extrem de puține, și întîmplate cu zece dacă nu mai mulți ani în urmă, de parcă flirtul cu femei nu s-ar fi știut și ar fi fost un secret bine tăinuit, nu am mai văzut pînă acum. Serios, asta e tot ce-au găsit despre Trump? Și se compară cu tot ce a făcut, scris sau spus Hillary Clinton?!

Republicanii, pe de altă parte, au un merit în toată această poveste a competiției pentru Casa Albă. Așa cum spunea Paul Dragoș Aligică, au jucat după reguli, chiar și atunci cînd nu le-a convenit rezultatul. Nu Partidul Reublican are așadar problemele pe care vi se induce aici că le-ar avea – mai are puțin și dispare sau alte vise de noapte ale cine știe cui – ci Partidul Democrat. Cel care a făcut, cum spuneam, istorie. Cea mai neagră de pînă acum din istoria partidului.

PS: 1) Donna Brazile, fost colaborator CNN, a încetat legătura cu postul TV din cauza faptului că i-a trimis candidatei democrate, Hillary Clinton, o întrebare care avea să fie pusă în confruntarea cu Bernie Sanders, din luna martie. Deși încetarea legăturii cu CNN s-a produs la începutul lunii, abia acum a ieșit la iveală motivul.

2) Nici o legătură descoperită de FBI între Donald Trump și ruși, așa cum permanent au pretins Hillary Clinton și cei din jurul ei.

3) Nu aș putea vota niciodată Hillary Clinton, avînd în vedere și numai asta: ”Mai votați Hillary? Ponta în Podesta leaks.” Podesta este, în continuare, în stafful de campanie al democratei.

Rețeaua de minciuni și manipulări din jurul candidatei democrate depășește orice imaginație pentru un stat ca SUA.

hillary

(Foto: Bosch Faustin/twitter.com)

Trump vs Establishment

La ora la care scriu aceste rînduri dezbaterea din această noapte, Clinton – Trump, nu a avut loc încă, mai sînt aproape două ore pînă să înceapă. Dar sper să se pună întrebarea legată de vorbele lui Donald Trump de acum 11 ani, numai și numai pentru ca el să poată răspunde: eu doar am zis, bărbatu-tău a și făcut. Cu leftiștii patologici nu merge cu mănuși. Decît cu cele de box.

Iar lista femeilor hărțuite de Bill Clinton este lungă și poveștile sînt urîte. Nu, în nici un caz nu a fost numai Monica Lewinsky, pentru care a fost pus sub acuzare, sînt multe altele. Care au devenit, în timp, ținta atacurilor lui Hillary, cea care, culmea tupeului și a ipocriziei, apără și se luptă pentru drepturile femeilor.

Ipocrizia care s-a dezlănțuit la apariția înregistrării de acum peste un deceniu a luat forme poate greu de imaginat în alte situații. A democrațior, în primul rînd, autorii celor mai liberale sexual obiceiuri, a celor care au implementat wc-urile comune, printre altele, nediferențiate în funcție de gen, unde sigur că nu te paște nici un pericol ca femeie, dar unde poate veni și Trump acum, dușmanul no 1 al națiunii femeiești socialisto-feministe de pretutindeni. Dar pe ei nu ingineriile lor sociale îi dor, nu de ele le pasă, ci de vorbele lui Trump. De acum, să nu scăpăm din vedere ”amănuntul”, 11 ani.

Ar fi șocantă această revoltă dacă nu ar veni din partea celor care vor orice se poate din punct  de vedere sexual – și legal, nu mai e mult, dar se consideră jigniți de ceea ce nu a fost decît o discuție de vestiar, între bărbați, mult mai decentă decît altele. Atît de decentă încît am avut impresia, la început, că ar putea fi o lucrătură a staffului Trump, pentru a mai lua ceva voturi.

N-am fost departe de a deveni fan Trump cu această ocazie, valul te fură. Pînă în momentul în care a venit dezlănțuirea de forțe republicane împotriva lui, și am luat distanța necesară unei analize corecte.

Ce am putut vedea la Partidul Republican, și la oameni la care nu m-aș fi așteptat, depășește tot ce am văzut mai ipocrit pînă acum. Lepădări în serie, unele după altele, condamnări, așa ceva nu se face, chiar dacă se făcuse acum 11 ani, cînd nu se punea problema unei candidaturi la Casa Albă, fondurile de campanie vor fi redirecționate și, mai ales, acest om nu ne reprezintă, este o rușine pentru oricine, trebuie să se retragă din cursă.

De ce? Pentru că așa vrea partidul. Partidul care nu mai are sau nu mai avea nici o legătură cu electoratul său, trădat de-a lungul timpului, partidul care, încet, încet, și-a pierdut identitatea, direcția și principiile, partidul pentru care corectitudinea politică impusă de stîngiști este arma de doborît cel considerat dușman, chiar dacă acela este, de fapt, de partea ta, reprezentîndu-te în această cursă prezidențială.

Dacă Trump va cîștiga aceste alegeri, le va cîștiga împotriva Partidului Republican. Le va cîștiga cu oameni normali, care mai știu ce este normalitatea, și care, astfel, se vor rupe definitiv de cei care pînă mai ieri îi reprezentau. Va fi nu cîștigul, ci pierderea cea mai mare a republicanilor care, acum, cu ocazia asta, au mai arătat o dată în plus, dacă mai era necesar, cît de aliniați sînt la stînga și propriilor interese. Atît.

În plus, am solicitat tuturor bărbaților din lista mea de Facebook să o părăsească dacă nu au asiatat măcar la asemenea discuții între bărbați. Poate unele mult mai vulgare și mai dure. Pudicii care nu știu cum și-au făcut copiii și cucerit femeile nu pot înțelege ceva din ce scriu, în aceste condiții. Și se identifică cu cei acuzați pînă acum nu demult că fac dragoste sub plapumă, eventual nici nu știu cum se concep copiii. Ei sînt cei rușinoși și cei plini de bun simț, care spun unei doamne sau domnișoare: mă scuzați, stimată doamnă (sau domnișoară), cu tot respectul cuvenit ființei dumneavoastră sublime, îmi permiteți să vă pup pe obraz? Oameni ca Trump nu au cum să-i reprezinte vreodată, îi scandalizează, în apucăturile lui deșănțate nu se vor regăsi niciodată.

Surprinzător, nu am vazut încă pe nicăieri Trump = Băsescu, și e nedrept, zău. Dacă nici acum, atunci cînd?

Dar ieri a fost numai întrecerea socialistă de lepădare de Trump, rămîne să vedem la vot ce și cum, nu ce spun ziarele și establishmentul republican.

PS: De ultimă oră, The Hill: ”Donald Trump has brought to Sunday’s presidential debate in St. Louis three women who have accused former President Bill Clinton of sexual assault or rape and a fourth who said Hillary Clinton defended the man who raped her as a child.

Juanita Broaddrick, Kathleen Willey, Kathy Shelton and Paula Jones all attended a pre-debate press conference hours before Trump is to take the stage in the second presidential debate against Hillary Clinton.

All four gave statements of support for Trump while seated at a table with the Republican presidential nominee less than 90 minutes before the debate.”

trump-donald

(Foto: christiantimesnewspaper.com)