Posts Tagged → proteste

Vestul și mai vestul

Intenționam să scriu acest articol într-o notă umoristică, de weekend, pînă mi-am dat seama că nu se poate glumi cu subiectele.

Așadar, avem astăzi: patru primari pleacă cu pămîntul țărișoarei în lume și, din lume, protestele din Franța.

Cînd toată lumea vorbește, și parcă nimeni nu mai face nimic, a picat vestea. Boc, Bolojan, Robu și Falcă, primarii orașelor Cluj, Oradea, Timișoara și Arad, au anunțat semnarea unui act care să le ofere posibiliatea să acceseze bani europeni fără a mai depinde de București, în vederea construirii unei rețele de infrastructură în partea de vest a țării.

Obiectivele alianței Vestului, semnată ieri, sînt:

1. Îmbunătățirea radicală a mobilității și accesibilității între cele patru orașe.

  • Accelerarea implementării proiectului Autostrada Transilvania,
  • Susținerea și urgentarea implementării proiectului Autostrada ViaCarpathia,
  • Susținerea și urgentarea proiectului Autostrada Timișoara-Belgrad,
  • Dezvoltarea unei conexiuni de tren de mare viteză între toate cele 4 orașe,
  • Finalizarea completă a tronsoanelor de centură și interconectarea la rețeaua TEN-T,
  • Dezvoltarea în parteneriat a aeroporturilor și a facilităților de acces la acestea dinspre fiecare oraș către toate celelalte,
  • Dezvoltarea unei rețele de transport public intraregional și interregional
  • Creșterea mobilității ecologice în zona metropolitană prin proiecte de tip tren / tramvai /troleibus / autobus electric / metrou metropolitan
  • Susținerea mobilității forței de muncă,
  • Sprijinirea legii parteneriatului public-privat pentru proiecte de infrastructură.

2. Susținerea de măsuri active pentru dezvoltarea economică și socială

  • Sprijinirea colaborării mediului de afaceri prin rețele de furnizori, clustere regionale
  • Promovarea unui set comun de infrastructuri specifice, precum și un pachet de facilități oferite agenților economici,
  • Susținerea inovării și a parteneriatelor între universități și mediul de afaceri, și administrația publică locală,
  • Trei resurse de finanțare a proiectelor de infrastructură: 2% din PIB-ul național, bani aprobați de Uniune și fonduri împrumutate de la Banca Europeană, dezvoltarea constituind cea mai bună formă de protecție socială,
  • Valorificarea oportunităților financiare și strategice oferite de politicile și programele europene și naționale,
  • Susținerea și implementarea mecanismului de Investiții Teritoriale Integrate (ITI), care să permită o abordare coerentă a proiectelor de investiții,
  • Susținerea construirii Spitalelor Regionale de Urgență Cluj și Timișoara ca poli de interconectare cu spitalele județene,
  • Programe de susținere a tinerilor pentru a rămâne în țară și de atragere și repatriere a celor care au emigrat,
  • Susținerea cu prioritare a economiei digitale, a industriilor creative, cu valoare adăugată ridicată și nepoluante
  • Promovare comună a proiectelor de dezvoltare la târguri și evenimente de afaceri.

3. Colaborarea pentru identificarea și implementarea unor măsuri de creștere a performanțelor în administrație.

  • Transferarea bunelor practici identificate la nivelul oricăruia dintre parteneri către toți ceilalți,
  • Dezvoltarea unor programe și proiecte de cooperare administrativă intra și interregională,
  • Promovare unui set de politici publice menite să susțină o dezvoltare strategică vizionară, predictibilă și sutenabilă,
  • Eliminarea birocrației suplimentare în utilizarea fondurilor europene,
  • Realizarea procesului de regionalizare – autoritățile locale să își poată realiza propriul program operațional regional la nivelul regiunii,
  • Transparența actului administrativ și deschiderea față de alte autorități publice locale.

4. Promovarea modelului european de politică publică, consonant cu societatea cunoașterii, promotor și valorizator de cultură.

  • Implementarea cu schimb de idei și experiență a conceptului de smart city,
  • Dezvoltarea și introducerea masivă în administrație a digitalizării și serviciilor de tip e-administrație și e-cetățean,
  • Poziționarea domeniului culturii în centrul preocupărilor comune și, contextual, colaborare în cadrul proiectului Timișoara, Capitală Europeană a Culturii 2021,
  • Facilitarea participării cetățenilor celor patru orașe la evenimentele culturale ale fiecărei municipalități organizatoare,
  • Educație conectată la viitor, modificarea curriculei la toate nivelurile de învățământ pentru a se adapta noilor provocări sociale și economice, ca și aspirațiilor generațiilor de azi.
Este începutul manifestării unei culturi asociative, absentă pînă acum în spațiul românesc, și de rezultatele căreia va depinde nu numai soarta zonei de vest, ci și întreaga dezvoltare a țării. Succesul aceste alianțe, pe care îl dorim din suflet, ne va arăta ce putem, cît putem și, mai ales, cum putem. Cînd unui oraș nu îi sînt accesibile mijloacele acestei alianțe, se poate alia cu vecinii și împreună, pot construi ceva durabil și util, fără a mai depinde de centru.  Asta spune, de fapt, alianța.

Nu putem decît să salutăm inițiativa, dorindu-i deplin succes în ce și a propus. Și nu și-a propus puține. Pentru început, autostrada Timișoara-Belgrad și spitale regionale.

Faptul că înițiative de acest fel suscită cel mai mare interes deducem și din reacția PSD: ”Nu a existat niciodată în istoria României un pericol mai mare la adresa integrității statului român”, pentru că, e normal, ia-le socialiștilor banii și să vezi atenție.Dar, ca mai tot timpul, greșesc. NU rupe nimic alianța aceasta, ar fi și mult prea greu, de altfel, ci aduce. Aduce un spor de dezvoltare țării ăsteia, România.

Paris, proteste de stradă. A patra săptămînă a protestelor de stradă, la Paris, a însemnat  circa 1400 de arestări, zeci de răniți și un peisaj apocaliptic rămas în urmă. Nu sînt puține vocile care spun că mișcarea ar fi de stînga, pentru că au apărut steaguri roșii, socialiste. Alții, în schimb, nu doresc semnarea pactului ONU pentru migrație (vedeți foto, sus), cum, la fel de bine, se strigă și ”Îl vrem pe Trump”.

Deci, este de dreapta sau de stînga manifestația? Greu de spus, dacă nu imposibil. S-au adunat atîtea revendicări, încît e mult prea greu să discerni. Mai prudentă din fire, am să spun că stîngiștii nu puteau scăpa ocazia unei asemenea manifestații și așa se explică prezența lor acolo.

Ce vrea să obțină Franța? Indiferent ce ar dori, asta nu se va întîmpla pînă cînd ea însăși nu se repune în coordonatele psihologic colectiv corecte, care au înființat și ajutat să dăinuie regatul. Franța este acum precum un copil într-un trup prea mare, dacă ținem cont de dezvoltarea ei materială.

Ca să știi exact ce vrei, trebuie să știi cine ești. Ca să îl vrei pe Trump, îți trebuie o anumită structură psihico- afectivă. Ca să nu îl mai vrei pe Macron, la cîteva luni după ce, probabil, l-ai votat, la fel. Ca să ieși cu steagul comunist la demonstrație, la fel. Dar pînă cînd Franța nu va lua o pauză mai lungă și se va gîndi serios cine este, ca să știe cine vrea să fie, nimic nu se va rezolva.

Dacă oamenii aceia se opun Pactului pentru Migrație al ONU, rămîne de văzut. Dacă tot ei sau alții de acolo vor socialism, la fel. Dar asta numai după ce populația franceză, cu o glandă revoluționară bine aspectată, va lua o pauză mai lungă de proteste. Protestul nu rezolvă mai nimic atunci cînd nu știi cine ești și ce vrei.

Îmi veți spune că francezii știu, eu cred că nu. Nu este posibil să îl alegi pe Macron cu procent mare, ca apoi să-l dai jos în sondaje în felul ăsta. Nu este posibil ca tu, națiune matură, să nu știi despre semnarea Pactului pentru Migrație și ce presupune el. 

Națiunea franceză trebuie să se adune din cioburi și fum și să vadă cine este și ce vrea mai departe pentru ea. Dovada că nu întotdeauna avansul tehnologic ne dă și maturitatea dorită.

A treia cale

Decizia Curții Constituționale de ieri, 6/06/2017, a readus în discuția publică abuzul în serviciu și limita de sumă de la care se poate considera faptă penală. 

Moment prielnic nu să discut posibilele interpretări ale situației, ci să clarific lucrurile în ce mă privesc. 

În iarna acestui an, o mare mulțime de oameni a protestat zile și seri în șir pentru justiție și pentru păstrarea status quo-ului în justiție. Au reușit pentru moment ca modificările să nu fie făcute. Ulterior, acestea au urmat calea legală, a parlamentului. 

Poți striga împotriva parlametului? Sigur că poți. Dacă ești îndreptățit, e chiat indicat. Dreptul poporului la proteste nu poate fi măcar pus în discuție. Dar dacă nu ascultă, dar dacă nu se sperie, dar dacă își urmează calea lui, ce faci? 

Componența acestui parlament a rezultat în urma celor mai libere și mai corecte alegeri din România postdecembristă. Alegerile organizate de guvernul Cioloș. 

Rezultatul alegerilor indică o lipsă de preocupare a electoratului PSD & friends pentru justiție. Asta în timp ce politicienii aleși au avut ca primă preocupare justiția.

Cei interesați în mod real de menținerea status quo-ului în justiție sînt puțini, raportat la numărul electorilor. Aproximativ 600 000 de persoane, maximul prezent la proteste. 

Din aceștia, mulți, foarte mulți nu au înțeles exact ce se întîmplă. Nu în termeni juridici. Erau acolo pentru că erau și sînt împotriva PSD, fără să înțeleagă exact care sînt datele problemei. 

Fostul președinte Băsescu a turnat gaz pe foc prin intervențiile sale. Lupta părea că se dă – și chiar se dădea – împotriva lui și a lor lui. Nici o nuanță nu era acceptată, nici un adevăr rostit luat în seamă. 

De cealaltă parte a baricadei, justiția. Asta însemnînd în primul rînd procurorii, și procurorii DNA. ”DNA să vină să vă ia!” a fost un slogan care mi-a dat fiori și care m-a determinat să nu mai particip, după patru seri, la proteste. 

Aflam, de unde se putea afla, despre abuzurile procurorilor. Aflăm în continuare. Află cine vrea și are mintea suficient de deschisă către și altceva decît anticorupție. Mai precis, anticorupție, dar cum? Să știm și noi. 

Aflam, tot de unde se putea, despre amestecul inacceptabil al serviciiilor în justiție. Și nu numai. Aflam despre omniprezența lor în locuri unde nu aveau ce căuta într-un stat de drept. 

Apoi au început insinuările la adresa posturilor tv cap de coloană a protestelor. UM și altele.

Și mai erau, mai sînt încă, unii oameni, puțini, care nu erau cu nimeni. Sau erau cu grupul protestatar, dar pînă la un punct. Oameni care nu suportă PSD, din motive mai mult decît evidente, stînga cea veche, stînga dură, stînga împotriva căreia lupți permanent. Dar care, în egală măsură, nu văd cu ochi deloc buni procurorii. Cu atît mai puțin ar striga pentru ei. Pentru care ”DNA să vină să vă ia!” era aducător aminte de vremuri tulburi, ca și PSD, de altfel. De vremuri abuzive, de vremuri în care omul nu conta deloc în aritmetica strîmbă a defilărilor cu cătușe de la DNA. Oameni care știau că nu poți striga pentru procurori. Că asta, mai devreme sau mai tîrziu, va duce la lucruri rele și foarte rele, că se poate întoarce împotriva noastră.

Și care vedeau același rău în ambele părți.

În grupul din urmă m-am aflat și eu. 

 

 

 

Doi ioni

Cînd încep electronii să te părăsească sau măcar să o ia razna pe niveluri energetice, e bine să te ascunzi de ochii lumii, cel puțin pînă vezi dacă se poate rezolva cu tratament. Altfel, poți spune prostii pe care să le regreți sau prostii pe care le-ai crezut toată viața.

Ionul negativ Cristoiu s-a trezit vorbind vrute și nevrute, cum îi este obiceiul.

Nucleul îl alcătuiesc persoane demult trecute de prima tinerețe, precum Mihail Șora, cel care, la o sută de ani, în loc să-și economisească timpul rămas până la Marea Trecere pentru a mai scrie o pagină sau măcar un rând, dacă se mai ocupă cu așa ceva, merge în Piață să zbiere pe post de june cu hormonii neconsumați. – stiripesurse.ro

No shit! Așa, și cine e curios să știe ce crede tatăl găinilor care nasc pui vii despre proteste? Cine îi dă dreptul lui Cristoiu să spună ce să facă un om cu viața lui? Cît de mare să-ți fie nesimțirea ca să judeci un om, oricine ar fi el, nu mai zic despre un om de vîrsta și talia intelectuală ale lui Mihail Șora? Lipsa comodității de a sta acasă, la căldură (perfect justificată de vîrstă, altfel) și de a participa la ce consideră necesar este de admirat la domnul Șora, nici pe departe de blamat. Și dacă nu avea somn și se plimba noaptea cîntînd pe bulevard și nu era un subiect de presă. Dar acesta nici nu este un subiect de presă, este o stricăciune a minții cu care sîntem deja nu obișnuiți, ci de care sîntem excedați: a îți bagă nasul în ce fac ceilalți, fără a te incomoda cu nimic și fără să îți provoace vreun disconfort.

Protestul poate fi analizat socio-politic din multe puncte de vedere, dar a extrage un om din mulțime, ori o categorie (femeile cărora ””ieșitul la demonstrații anti-PSD, le dau iluzia participării la ceva mult mai măreț decât ștersul la fund al nepoților pe care nu-i au”) nu e analiză, e bîrfă de marginea uliței de țară. De unde știe că sînt mînate de iluzii, de unde știe că nu au nepoți, de unde știe de ce nu au nepoți, de unde… șamd, de ce îl interesează? Mitocănie all inclusive.

Al doilea ion negativ este Țiriac:

Nici ăia (revoluționarii din anul 1989) nu aveau voie sa se adune, nici astia n-au voie sa se adune fara aprobarea primarului. Corupție există in toata lumea asta si la nivele de o mie de ori mai mari, nu la nivele de cîrnat. Eu, intre un hoț si un prost, prefer hotul. Dupa hoț mai rămîne ceva. După prost, nu mai ramîne nimic.

Carevasăzică pus în fața situației de a autocaracteriza, Țiriac ar fi hoț, că de prostie nu îl bănuiește nimeni. Cum să faci asemenea avere dacă ești prost? Sigur, cum la noi averea  nu este direct proporțională cu inteligența, s-ar putea, dar să fie atît de sincer? Mă îndoiesc.

Punînd întreaga declarație în contextul corupției, este clar că exclude celelalte înțelesuri ale cuvîntului ”hoț”, ”isteț” sau ”abil”. Nu, Țiriac spune exact ce gîndește, noi nu ar fi trebuit să ne ridicăm împotriva celui mai negru regim dictatorial din estul și centrul Europei, pentru că nu am avut aprobare de la primar! Nu aveam voie! La aproape 30 de ani de la revoluția din decembrie 1989, declarația asta ar fi de psihiatrie curată, dacă nu am ști parcursul celebrului tenisman român. Un parcurs în nici un caz de prost, și pentru că a știut și, mai ales, a putut să se descurce și înainte, dar și după 1989. Fiecare dorință și-a îndeplinit-o cumva, decurcîndu-se, după propriile-i spuse, ca un hoț. Și cînd a obținut o casă imensă pentru care plătea (sau poate mai plătește încă) cîțiva firfirei, și cînd dosarul fiului, pentru consum și trafic de droguri s-a terminat într-o obscuritate ciudată, și cînd a obținut terenul de la Balc, pe care îl exploata cum altundeva în Europa civilizată nu i s-ar fi permis.

Ăsta este peisajul presei și oamenilor de afaceri pe care îl oferă astăzi România, prin doi exponenți ai mahalalei și hoției. Restul sînt și oameni deștepți, și care nu fură. Dar fără noroc. Cu numai puțin, s-ar fi curățat pînă acum de ”exponenții de seamă” de mai sus.

 

 

Luna neagră

Așa se poate numi februarie pentru noi de acum încolo. După tot zbuciumul ordonanțelor, după tot spectacolul protestelor, ajungem în momentul în care constatăm că PSD s-a întărit. Astăzi, prin cooptarea a patru noi membri în guvern și pe fondul slăbirii în intensitate și preponderent prin număr de participanți a protestelor. 

Rămînem încă un timp, nu știm exact cît, cu ei. Va fi dificil să-i spui lui Tudorel Toader cum e cu lupta anticorupție, atîta timp cît omul nu este un iordache, ci fost membru al Comisiei de la Veneția, plus aproape zece ani membru al Curții Constituționale a României. 

Și așa se sfîrșește revoluția. Cu concluzia amară nu că nu putem da jos PSD-ul, ci că nu avem cu cine îl înlocui. Oricîte prostii vi s-ar spune. Guvernul tehnocrat este o struțo-cămilă bună la vremuri grele și numai, exclusiv pe termen foarte scurt. 

Raluca Boboc scrie pe Facebook:

Poza zile arată în felul următor:

-Strada a încercat să preia rolul opoziției dar cele mai mari proteste din istoria țării au eșuat. Guvernul nu numai că nu a căzut, dar astăzi și-a făcut chiar o operație de înfrumusețare.

-Klaus Iohannis, care și-a dorit cu ardoare să fie liderul opoziție, este puțin ocupat cu o problemă tehnico-locativă. Undeva pe la Sibiu.

-PNL, USR, etc. n-au învățat încă ce înseamnă să faci opoziție.

-Victor Ponta a preluat aproape în mod natural rolul de lider al opoziției.

Concluzia: tot PSD câștigă. Ceva probleme pe la Bruxelles, dar se rezolvă rapid. Ponta s-a reabilitat pentru ceva mult mai grav, gen o suspendare a președintelui țării.

Președintele e în suferință de familie, a pierdut definitiv o casă. Posibil să nu scape nici politic așa ușor, și să i se coacă vreo suspendare. 

Cioloș, din lumea ong-urilor, nu e hotărît încă dacă intră într-un partid sau nu. De încropit ceva, o construcție politică nu se pune problema, Cioloș nu poate lansa nimic, el este lansat. 

Noi rămînem cu PSD majoritar în parlamentar, la puțin peste două luni de la alegeri, și cu guvern pesedist-aldist, adică cu aceiași socialiști pe care îi știm. Problema lor nu e ca sînt socialiști, problema noastră e ca sînt socialiști proști.

Nici de la noii socialiști să nu avem pretenții prea mari, tot aceiași familie îi unește. Numai că unii, în ciuda procesului in rem deschis partidului pentru finanțare ilegală, se consideră curați pe persoană fizică. Nici nu au avut ocazia să pună mîna, ce-i drept. Dar curățenia sufletească este de la sine înțeleasă în lumea ateilor. 

Deocamdată, fac ce știu mai bine. Se organizează. Și în timp ce prietenii mei consideră că sînt pesedistă, mai nou, și că mă împiedic de proteste de nu pot să organizez Tea Party, ei pornesc. Așa ca la următoarele alegeri să avem de ales între stînga veche, tradițională și cea nouă, hipsterească. Dreapta mai așteaptă. La lumină cît ni se va mai permite, în case conspirative după. 

PS: Tuturor prietenilor mei de dreapta, care țin la principii dar se împiedică de oameni, și care s-au îndoit în această perioadă, neînțelegînd ce scriu, de mine și de orientarea mea politică, să le fie rușine! 

Precizări pentru înceții la minte

Pentru că nu pricep ei cum să faci un pas mai în față și să vezi întreaga perspectivă, ori cît mai mult din ea, niște oameni de bine, altminteri, s-au gîndit să găsească dușmanul în toiul acestor manifestări provocate de PSD & guvernul Grindeanu și ce a urmat după. 

Și l-au găsit. M-au găsit pe mine, mai precis. 

Acum citiți cu încredere, nu vă vede nimeni cînd faceți asta. 

Cînd procurorul Negulescu, de la DNA Prahova, spune în înregistrări clar: ”Am devenit o mașină de ucis destine.”, chiar dacă portdrapelul revoluției nu pomenește nimic despre asta, credeți că pentru noi, restul, nu contează? Mai rău, credeți că pentru Ponta și Ghiță, al cărui procuror a fost, nu contează? 

Nu contează că Ponta, Ghiță, Blaga sau Pinalti pot oricînd să acuze – poate să și cîștige la CEDO, nu știu – comportamentul procurorului de caz? Nu contează nici măcar că nu ar mai fi victimizare aiurea, ci cu probe, adevăr? 

Ba contează, și încă mult. Așa se pot victimiza, nu comentez dacă pe drept sau nu, cum au mai făcut-o și pînă acum. Dar acum nu mai este vorba despre interpretarea aceleiași declarații, acum este vorba despre ceva concret. Iar atîta vreme cît DNA îl mută pe Negulescu mai întîi la Cîmpina, iar apoi acesta se retrage din magistratură, mai considerați că nu sînt motive pentru aceste mișcări?

Strict la aceste vorbe, care ar trebui să răsune în capetele tuturor, m-am referit cînd am comparat situația de acum cu cea din anii negri ai prigoanei comuniste, cînd procurorii făceau legea. Nu cum o făceau, unde lucrurile diferă incontestabil, ci ideea de la care s-a pornit, de ucis destine. 

Acum e clar?

Acum e clar că și în ograda anticorupției pot exista uscături ca Negulescu? Ca să nu mai pomenesc de un om politic – uitat fie-i numele pentru partea de Facebook acum adulatoare și imediat ulterior degrabă vărsătoare de minciuni, citește interpretări după picior, prea puțini după ce le cade-n mînă – care spunea că: ”fiind vase comunicante în societate, îmi închipui că procentul de procurori corupți e apropiat de cel al politicienilor, de ce ar fi altfel?”. 

Eu nu spun că sînt vase comunicante, eu spun că toți sînt oameni, toți supuși greșelii. Poate cu cît ajung în funcții mai înalte sau mai importante, cu atît mai mult. 

Ne întrebăm de 27 de ani de ce dreapta nu are nici o șansă. Nu are pentru că, și știu cît de greu va pica asta, nu i-am dat vreo șansă. Atîta vreme cît susții că aperi partea bună, necoruptă a societății, și se descoperă ce face exact partea pe care o susții, nu avem nici cea mai mică șansă să curățăm societatea de corupție. Avem nesperata șansă să o mutăm de colo colo, cu rezultate din cele mai imprevizibile. 

Adică avem șansa să dăm cu ai noștri, după cum se vede nu mai buni decît ai lor, în ai lor. Asta însemnînd că am distrus ideea de justiție, reducînd-o la un caft între găști. Iar gașca lor este mai numeroasă și cîștigă alegerile. 

Pentru că noi nu furăm, dar ne furăm căciula. Cînd oamenii noștri, să le zicem așa, și acțiunile lor nu sînt bune sau chiar sînt blamabile, ne facem că plouă și că nu am aflat. Nu știm, nu contează. Și avem pretenția să nu conteze pentru nimeni.

Așa cum s-a întîmplat în Italia și cum vă voi povesti într-un articol viitor. 

Deocamdată, acesta este ”pesedismul” meu. Înghiți-v-ați vorbele! 

PS: Dați o căutare Google după numele procurorului și vedeți-i isprăvile. Și este numai un exemplu! 

(Foto: bugetul.ro)

 

 

 

 

Nu. Nu e suficient.

Nu împărtășesc nici bucuria, nici laudele, nici spaima multora în privința ultimelor evenimente din România. 

Am văzut nenumărate manifestări. De la ”ne-am trezit”, ”sîntem generația care vine” și pînă la ”a doua revoluție”. Laude, bucurie, speranță. 

Nu înțeleg laudele. Au fost cele mai spectaculoase mișcări de stradă din România, dar le-ați făcut ca să aveți cu ce vă mîndri, cu ce vă lăuda, ori le-ați făcut din nevoia de a pune la punct o putere care deviase de la propriul program de guvernare? Le-ați dorit eficiente sau spectaculoase? 

Pentru că dacă în privința spectacolului v-a ieșit, în privința eficienței e de discutat. 

Ce ați sperat? Schimbarea acestui guvern? Nu s-a schimbat și nici nu dă semne că ar face-o. Mai mult, premierul a spus la Bruxelles că văzînd (și apreciind) protestele, a îndreptat răul pe cale să se producă. Ce altceva mai frumos, mai eficient, mai aplecat dorințelor națiunii putea face?! 

Știu, acum vă e imposibil să vedeți lucrurile așa. Știu, acum eu și alții ca mine, culmea! – sîntem dușmanii. Știu, e nevoie de timp, de limpezirea minților și de ceva liniște ca să puteți evalua corect lucrurile. Dar sper să o faceți.

Pentru că unul din motivele pentru care sîntem aici este și că, de obicei, nu o faceți. 

(Știu, numai de așa ceva nu are nevoie elanul vostru artistic în a-l distruge pe Dragnea și PSD.)

De obicei, sînteți atît de copleșiți de frumusețea și inventivitatea proprii încît vă e greu să mai vedeți și altceva. 

Să vedeți rezultatul acțiunilor voastre. 

Ați reușit, și deja e mare lucru, să opriți intrarea în vigoare a ordonanței 13. Și mai departe? 

Mai departe numai unii sperau sau chiar și-au propus dărîmarea guvernului. (Unii visau cai verzi pe pereți, cum ar fi desființarea PSD.)

Și înlocuirea cu cine? Cu un alt guvern, tot PSD, dar responsabil. 

Nu s-a putut. Nu au vrut și nici nu s-au speriat într-atît încît să cedeze. Mai mult, umblă deja zvonuri că Dragnea ar lua în curînd prim-ministeriatul.

Și atunci?! 

Ați blocat o ordonanță de urgență prin abrogare, strigînd ”Abrogați și plecați!”. Au abrogat, mai rău complicînd lucrurile, după unii, dar au făcut ce ați spus. Nu, nu au plecat. Și nici nu au de gînd. 

Dați încredere nelimitată unei instituții a statului care ea însăși este nereformată: procuratura. E suficient să citiți stenogramele în care procurorul Negulescu vorbește despre cum are putere asupra unor destine. Are ce??? Știu, una din platformele port drapel a revoluției voastre nu a scris un cuvînt despre asta. Dar el a spus-o: ”Am devenit o maşină de ucis destine.”. Și aici e greu să mai comentezi ceva. Întrebați-vă bunicii, rudele ce însemna în anii puterii populare procuratura. Vă lămuresc ei. 

Spectacolul de lumini și muzică, ca pe vremea împușcatului, nu se poate numi revoluție. O revoluție, luați cel mai simplu dicționar, schimbă o orînduire cu alta. Cum de bine de rău sîntem în capitalism, nu cred că intenționați să schimbați ceva. Sper, cel puțin.

Eu – și foarte mulți alții la fel ca mine – am trăit o revoluție adevărată. Cu morți pe străzi, cu tancuri adevărate, nu din jocuri, cu bătăi de joc și înjosiri cumplite la adresa celor morți, cu dezinformări, cu Iliescu și Dinescu. Așa că mă scuzați, dar nu pot numi revoluție ce faceți voi acum. 

Știu că ați fost intimidați. Mai aveau să vă ia creta din mîna copiilor și jar mîncau! 

Revenind, ați făcut ceva important pentru țară. Spectaculos și modern. Dar repet, cît de eficient? 

Coaliția guvernamentală poate trece lejer ordonanța 13 prin parlament, ca lege. Și atunci ce faceți, ce facem? Prin parlament, adică acolo unde au majoritate confortabilă. 

Nu recunoaștem rezultatul alegerilor? Vă dați seama ce înseamnă asta acum? Vă dați seama ce muniție le oferiți chiar celor pe care-i contestați? 

Am spus alegeri. La ultimele ați votat? Probabil că da, majoritatea dintre voi. La următoarele ce faceți, votați? Cu cine? Vineri a fost zi de PNL la DNA. Ziua opoziției. USR nu știu dacă s-a dezmeticit din uimirea în care a căzut cînd a aflat că i s-a deschis dosar la Procuratura Generală, privind finanțarea alegerilor. Tot opoziție.

Așadar, cu cine votați?

Pentru că trebuie să învățăm că lupta politică se duce cu mijloace politice. Pentru că trebuie să avem un vehicul politic al ideilor, aspirațiilor și credințelor noastre. Pentru că #rezist este progresist și deja perimat. 

Eu am o propunere. Nu lăsați energia debordantă să se irosească și uitați-vă aici. Se poate, americanii au reușit, cum am mai spus. Noi de ce n-am putea?! 

(Foto: pagina Facebook Klaus Iohannis)

 

 

 

 

Repetiție generală?

După două săptămîni de proteste – cele mai mari proteste din istoria României – și după reușita tricolorului uman, să ținem minte ce e de făcut: de armonizat codurile cu Constituția.

Președintele va merge înainte cu referendumul, a mai rămas să aflăm la ce întrebare ne va solitica să răspundem.

Noi vom merge înainte cu același guvern, cu același parlament, respectînd rezultatul votului. Ceea ce e bine.

Ce nu e bine:

Ultimul zvon, pe o piață mass media în care nu mai poți avea încredere, pentru că printre știri furnizează ”pe surse” și diverse șopîrle, este că Ponta ar putea prelua Ministerul Justiției. Motiv pentru care Iordache nu mai pare, brusc, atît de blamabil.

O presă care trîmbițează că l-ar fi prins pe Grindeanu la masă cu niște infractori. Bine că nu l-au prins cu Dragnea niciodată!

Atît de îndrăgostiți de anti-corupție ne-am arătat, încît mă întreb: un referendum pentru justiție populară cînd facem?

Atît de iubitori de anti-corupție sîntem încît nici un partid din opoziție nu a furnizat explicații simple ca să înțelegem pe de-a-ntregul ce s-a întîmplat, cine și unde a greșit. Și cînd. Nimeni din cei aleși la distanță mai mică de jumătate decît PSD în decembrie trecut.

O națiune de anticorupți sub steag, o prezență la vot sub așteptări. Paradoxul românesc.

Dar tot s-a ițit ceva. O repetiție generală pentru următoarele mișcări, cele care vor să vină? Priviți:

steag lgbt(Foto: Ana Maria Itoafă/Facebook)

Proteste pentru export

Citesc în dimineața asta, pe europafm.ro:

Continuam protestele in acelasi stil pasnic si creativ care ne-a facut remarcati peste hotare! Duminica aceasta creăm împreună cel mai mare TRICOLOR UMAN!

Peste hotare? Păi ce au peste hotarele cu corupția din România? Sigur, ne sprijină toată lumea să o combatem, dar noi cu cine ne luptăm, în cazul în care ne luptăm cu cineva? Cu peste hotarele?

Cel mai mare cîrnat, cea mai mare mămăligă, cel mai mare tricolor uman…

Sau vrem să apărem acolo, peste hotare, la străini, frumoși, buni și curați? Care e miza, pînă la urmă, a acestor proteste? Rezolvarea problemei intern, aici unde ne doare, ori propulsarea unui grup ”peste hotare”?

Caz în care, mă scuzați, dar după 4 seri petrecute în piață, nu mai am ce căuta acolo. Ca să-mi amintesc de Ceaușescu și de mitingurile tematice uriașe? Asta e pentru voi lupta anticorupție? Asta vă e indignarea, asta vă e revolta? Așa profitați de oamenii de bună credință din piață?

Băieți, nu profitați de o masă adunată într-un scop ca să vă promovați voi. E tot ceva ce seamănă cu furtul atît de incriminat, dar altfel, executat mai frumos și mai deosebit. Cum vreți să păreți și voi.

Nu știu încă cine de cine profită, dar aflăm sigur. Mai durează puțin numai.

proteste bucuresti(Foto: huff.ro)

 

Serviciile ce-au păzit?

Sau cine ne-a lăsat nucleara în farfurie?

Poveste reală, acum petrecută.

Am fost să-mi iau țigări, în colț la bloc. Vînzătorul mi-a dat o sticlă de Pepsi cu emoticon, zicîndu-mi că ăla e Dragnea. Om simplu, cumsecade, din popor.
În spatele meu, o bătrînă. Ai fi jurat că e votantă PSD. Și o aud: ”Arză-l-ar focu’!”. Mă întorc și vreau să mă conving.
– De Dragnea ziceți?
– Păi de cine, mămică?! De el.
Și repetă.

Întrebare: serviciile ce-au păzit, nu au știut care este starea de spirit a populației? Ce-au făcut ca să nu se ajungă la situația asta? 
Și dacă da, au știut și au tăcut, e grav. Și dacă nu, e și mai grav.

Sîntem în cea mai gravă criză politică din ultimii posibil 27 de ani, iar doamna Turcan, președinte interimar – pînă la vară! – a PNL, considerat principal partid de opoziție, nu știe că odată cu căderea, în orice fel, a prim-ministrului, cade întreg guvernul. Adică ȘI Iordache!

Raluca Turcan, realitatea.net:

Guvernul Grindeanu, la ceas de seară, a săvârşit o mârşăvie care a dus automat la albirea dosarului şefului de partid, Liviu Dragnea. Această ticăloşie pe care a săvârşit-o guvernul Grindeanu a nemulţumit o Românie întreagă şi a sfidat orice regulă de bun simţ şi decenţă. Am văzut că domnul Grindeanu a dat înapoi, dar nu a spus nimic despre asumarea greşelii. Acesta a greşit şi s-a comportat incorect faţă de miile de români care respectă legea. PNL consideră că domnul Grindeanu şi domnul Iordache trebuie să-şi dea demisia. 

Tuto!

Deci, copii, dacă vreți anticipate, noi cu cine votăm?

servicii

Ce a mai rămas de făcut.

Dragnea a început să dea semne de minimă responsabilitate morală și politică, spunînd că ia în calcul retragerea* ordonanței, dacă premierul este de acord. Ha! 🙂 ))))

Revenim. Acum este obligatoriu să nu slăbim stroke-ul. Acum este important, și mai important, să nu înceteze manifestațiile.

Dar! Atenție! Nu cerem mai mult. Nimic mai mult. Nici demisia guvernului, nici desființarea PSD, nici alte trăsnăi pe care le-am văzut pe Facebook. Respectăm, înainte de toate, rezultatul votului din decembrie. Nu, nu putem să punem pe cine vrem noi prim-ministru care să formeze guvernul. E prima lecție a democrației după cea a prezenței la urne. Respectați ce iese din urnă, în urma celui mai corect proces electoral de după ’89.

Conform DC News, Dragnea ar fi spus:

”Pot spune că membrii și simpatizanții PSD nu mai pot fi ținuți în frâu, oamenii vor să iasă în stradă  pentru a-și exprima dezaprobarea profundă față de mișcarea de inspirație soroșistă la care asistăm. Partidul se organizează singur. Simt că nu voi mai putea să țin în frâu, de la centru, presiunea din organizațiile din țară, care pot aduce în stradă, la București, aproape un milion de oameni. Ca urmare, am decis să mă întâlnesc cu partenerii de coaliție și cu premierul pentru a le propune o soluție de ieșire din impas. Oameni responsabili fiind, nu putem asista la sfărâmarea României din cauza iresponsabilității președintelui Iohannis. Votanții PSD sunt extrem de nervoși, fiind conștienți de valoarea votului lor și pentru că suntem împiedicați să punem în practică programul propus. O altă sursă de enervare este punerea în circulație de zvonuri potrivit cărora premierul va fi chemat la anchetă. O să propun o soluție de stingere a conflictului pe care sper s-o accepte premierul în legătură cu OUG. Eventual se poate vorbi chiar de abrogarea OUG, dacă premierul acceptă. Cu speranța că acest lucru îi va convinge și pe membrii și simpatizanții noștri să nu iasă în stradă, escaladând tensiunile. Nu vreau să existe în conflict români contra români și să se rupă România în două. Pentru că nu se mai poate discuta cu argumente raționale, ci ne confruntăm cu o mașină de dezinformare incredibilă în timp ce România are nevoie de liniște și stabilitate pentru a putea înainta spre prosperitate, dezvoltare și democrație”

Avînd în vedere că mai mulți reprezentanți ai PSD nu sînt de acord cu Dragnea și forțează un miting al lor, asta este cea mai rațională soluție. Să-l ajutăm pe Dragnea să învețe regulile democratice. Da, știu, acum, cînd voiam și noi să vedem cum arată cei care l-au votat. 😉

Dar aceste proteste, nu uitați, nu sînt despre distracție, sînt despre noi, despre cum ne prezentăm în fața lumii. Cît de responsabili și de eficienți sîntem.

Tot ce a mai rămas de discutat despre epsiodul acesta din istoria noastră recentă vom discuta cu calm după liniștirea situaței. Și este de discutat!

protest

*Abrogare poate, nu retragere.