Fundamentele unui program politic I

După sursa puterii sistemele de organizare socială pot fi democratice sau oligarhice. În timp ce oligarhia poate lua diverse forme – toate caracterizate prin relații de tip hegemonic în folosul directorilor, democrația poate exista durabil doar sub forma democrației liberale – aceasta putând asigura convergența armonioasă între interesul public și cel privat.

Continue reading

Calea de mijloc

Antipatia conservatorilor pentru psihoterapeuti e in “fisa postului”.

Pana la un punct, o pot intelege. Psihiatrii, psihologii si sociologii sunt artizanii omului nou, ai omului “facut” sa para stiintific, adica un om mai bun decat cel vechi “ne-stiintific”, perceput ca prost si rau.
Totusi, conservatorii trebuie sa priceapa doua lucruri:

1. Ca lumea de astazi nu mai poate fi imaginata fara psihoterapeuti (ca biserica si comunitatea nu mai sunt un sprijin pentru individ e un fapt nu o culpa, oamenii trebuie totusi s-o scoata la capat cumva);

2. Ca sunt mai multe feluri (!) de psihoterapeuti si ca e in interesul lor, al conservatorilor, sa faca alianta cu acei specialisti care pun INSISTENT accentul pe responsabilitate, pentru ca marele pericol la ora asta este deresponsabilizarea la toate nivelele si in toate felurile.

Cand dai de cate un articol care incepe cu “cercetarea stiintifica ne arata ca” aproape sigur urmeaza sa se justifice ceva, orice. Pentru ca stiinta – si aici Harari chiar are dreptate – e interesata de putere, UNII oameni de stiinta sunt interesati de adevar. Urata e antipatia omului nou pentru religie, dar la fel de urata e antipatia conservatorului pentru psihoterapie.

Am mai spus asta: cine nu poate vorbi cu un psihoterapeut, nu poate vorbi nici cu Dumnezeu.

”Fac ce vreau cu corpul meu”

Da, cu o singură condiție: să fie al tău. 

În cazul unei sarcini, dorite sau nu, NU vorbim despre corpul tău decît ca gazdă. De ce, altfel, în cazul în care sarcina este dorită, aflăm despre micuț sau micuță atîtea lucruri înduioșătoare, iar în cazul în care nu este dorită nimic? De ce sarcinile nedorite și avortul nu se popularizează la fel ca cele dorite? 

Alt subiect de discuție. Și nu, nu pentru că viața, corpul femeii ar fi exclusiv problema ei. Nu cînd e vorba despre sarcină. 

Și acum, pe foarte scurt. (Cumpăr timp! 🙂 )

Sîntem cele mai evoluate ființe de pe pămînt. Asta înseamnă că mintea bate hormonii, acolo unde bate. 😉

Ei, și pentru că avem minte, ne asumăm responsabilitatea faptelor noastre.

În privința avortului: de ce să comiți o crimă și, mai mult, de ce să obligi un doctor, a treia persoană, să o comită, cînd poți foarte bine, ființă evoluată fiind, să nu te lași pradă, ca animalele, hormonilor, și să gîndești?

Nu există contacte sexuale aiurea, pe toate gardurile, la beție, la ia să vedem cum este, la ia să-l văd și pe ăsta ce poate, nu există nici copil.
Nici crima, evident.

Mai ai și posibilitatea să te protejezi. Sigur, nu 100%. Tocmai de asta contează cu cine ai relații sexuale. În caz că, știi că ambii își asumă responsabilitatea. Că nu e un golan ocazional. Alt subiect. 

E simplu. Pentru femeile pretins educate e chiar foarte simplu. Dacă vor să priceapă. Și dacă gîndesc că nu poți fi responsabilă la locul de muncă, oricare ar fi el, și iresponsabilă cînd vine vorba despre, așa cum spui, cum țipi chiar, propriul tău organism. 

PS: orice altă tîmpenie introdusa în discuție, bărbat la cratiță, femeie la fel, cine spală, cine face curat, este exact asta: o tîmpenie de evitat discutația legată de subiectul principal.

PPS: Eu mîine merg la marș. Nu pentru Coaliția pentru Familie, nu pentru biserică, ci pentru a da o șansă la viață nenăscuților care, altfel, ar fi măcelăriți. 

(Foto: supermumpreneur.com)

Povara inteligentei

Ma tot minunez de cat de persistenta este ideea ca inteligenta si talentele te-ar face fericit! Nu-i adevarat. Ele te responsabilizeaza, nu te lasa in pace, te impovareaza, sunt de fapt o sursa de anxietate. Aceasta convingere (ca daca ai fi destept si plin de talente ai duce-o bine) face ravagii printre cei care se stiu ca nu sunt (prea talentati si prea destepti).

Face desigur ravagii si printre cei destepti si talentati care nu pricep de ce nu-s fericiti cand lor li se cuvine de drept totul.

Ce exact te face fericit nu stiu, dar stiu ca ti-ar putea fi un pic mai bine daca ai avea niscai valori, niscai relatii semnificative cu 2-3 oameni, un sens, o directie…

talent(Foto: thindifference.com)

Responsabilitate. Individuala si colectiva

Sînt strict termenii în care poate fi pusă tragedia petrecută noaptea trecută la Clubul Colectiv din București.

a) Individuală, pentru că fiecare, înainte de oricine altcineva, are obligația să aibă grijă de el însuși. Asta se și educă, instinctul de conservare se activează. Așa cum li se spune copiilor,  la pleacarea în oraș, nu bea să te-mbeți ca porcu’, nu te droga, nu te înhăita cu dubioși, așa pot fi învățați să se orienteze, să fie atenți la locul în care se află, să plece dacă nu se simt în siguranță. Să mai păstreze un dram de minte, nu să le-o ia pe toată valul.

O singură cale de acces la aproximativ 300 de oameni trebuie să fie un semnal de alarmă.

Antifonant ignifugat în incintă trebuia să fie prima datorie a proprietarilor clubului, ulterior a celor care i-au controlat. Efecte pirotehnice în incintă, chiar și banale artificii, ar trebui să fie prima grijă a oricărui posesor de spațiu cu destinație publică.

b) Colectivă, începînd cu familia și terminînd abia cu statul. Nu înțeleg, de exemplu, ce căutau doi copii de 14, respectiv 16 ani acolo. Doi minori. Probabil au fost mai mulți. Statul e ultimul pe listă, și are numai datoria să controleze. Dar nu poate controla copiii fiecăruia – ar fi univers concentraționar dacă ar avea asemenea putere – ce fac, la ce vîrste, unde se duc, cu cine și așa mai departe. Statul, prin instituțiile abilitate, trebuie numai să controleze dacă se respectă niște parametri de siguranță pe care o bună funcționare a societății îi impune.

O notă aici pentru ce se striga și pentru cei care strigau la ”revoluția din ianuarie 2012”, ”Privatizarea ucide”, privind neadoptarea legii care ar fi permis și operatorilor privați să activeze pe piața serviciilor medicale de urgență. Nu știm dacă puteau fi salvați mai mulți oameni noaptea trecută, dar putem bănui că sistemul de urgență nu ar fi fost aproape paralizat de aproximativ 180 de victime.

Acestea fiind zise, acum nu cumva să văd:

1. Halloween-ul e o sărbătoare importată (de la americani, circumstanță agravantă), ce ne trebuie nouă, mai mult, e satanism și așa mai departe. Sărbătoarea, orice sărbătoare desfășurată în condiții de siguranță e motiv de bucurie, nu de jale.

2. Contruim biserici și nu spitale. Ce-are sula cu prefectura? Din aceleași fonduri, cu aceleași costuri pentru dotări și întreținere ulterioare? Asta pe foarte scurt. Sîntem o nație atît de bolnavă încît am vrea să vedem spitale peste tot? Cîteva ne-ar mai trebui, dar discuția nu are legătură cu bisericile construite sau pe cale de a fi construite. Sînt două subiecte complet separate.

Altfel, respect tuturor care au fost și sînt solidari cu răniții, familiile lor și alături, acum, de cei care au pierdut pe cineva noaptea trecută. Înțeleg din presă că din decembrie 1989 nu s-au mai prezentat atît de mulți donatori de sînge la centrele de recoltare. Suportul psihologic, calificat sau nu, poate fi, de asemenea, de mare ajutor acum. Pentru unii, chiar venit din partea bisericii mult hulite de alții.

Dumnezeu să-i odihnească pe cei duși și să-i ocrotească, aici, pe cei care sînt în mare nevoie.

UPDATE: COMUNICAT – Colegiul Psihologilor din România, solidar cu victimele incendiului devastator din Club Colectiv si apartinatorii acestora. Voluntarii vor oferi asistenta psihologica gratuita

Cum este exact ce mai trebuia pe lîngă sînge, unde înțeleg că sînt mai mulți donatori decît s-au văzut din 1989 încoace, mai adaug așadar:

3) să nu aud cumva că nu ne pasă sau că nu sîntem solidari.

(Foto: Facebook)