Ziarele mor, presa rămîne*

Recentele falimente din presa tiparită românească (că toată e scrisă, pînă la urmă, chiar și televiziunea) au stîrnit corul bocitoarelor: Presa moare. Îmi reprim dorința de a rîde în fața acestei bizare repetiții  a înmormîntării, relatată de mortul însuși. Criminalul e Internetul cu complicitatea porcului de Public care nu mai vrea să dea bani pe ziare. Democrația e în pericol, săriți că ne mănîncă Băsescu! Și tot așa.

E altceva de discutat aici. Internetul nu anunță moartea presei tipărite ci dispariția meseriei de ziarist. Iar bocetele frustrate ale lătrătorilor împinși la șomaj de eșecul sponsorului Geoană și zîmbetele satisfăcute ale producătorilor lui Voiculescu, nu vor învia pe nimeni. Dispariția cu pricina e efectul unor conjuncturi implacabile:

1. Consumatorul de presă are nevoi diferite decît omul politic. A face presă doar ca instrument de presiune politică înseamnă a-ți ignora piața. (aici e explicația faptului că tabloidele prosperă, pentru că nu ignoră nevoile propriului segment de piață). Valoarea adăugată pe care un cititor ar da banii NU e în presiunile și șantajul politic. De cînd e mai ușor să te defulezi pe forumuri sau comentariile de pe bloguri, nici măcar rolul de supapă emoțională al presei nu mai funcționează ca în anii 90. De fapt, Cotidianul ajunsese un produs atît de prost încît nu mai avea cumpărători înafara politicienilor de meserie. Dan Tapalagă analizează perfect subiectul, folosind un titlu extraordinar: „Moartea presei cu etaj”.

2. Ziaristul e un creator de conținut. Pe lîngă deprofesionalizare, presiuni politice și tentația șpăgii, el e concurat de un număr crescînd de creatori de conținut care scriu mai bine, mai pasionat, mai documentat și, atenție, pe gratis. Pentru că nu din asta trăiesc. Foarte mulți blogeri nu sînt amatori decît în măsura în care nu primesc bani pentru ce scriu. Calitatea a ce scriu e deseori peste nivelul textelor unor jurnaliști cu pretenții. Întrebarea pe care ar fi putut pune-o Nistorescu propriilor comentaci ar fi putut fi: „Auzi, da’ eu de ce vă plătesc dacă ăștia scriu pe gratis mai bine decît voi?” Nu „Internetul” distruge presa prin accesul gratuit la informație ci redacțiile care așteaptă să primească bani pe texte mai proaste decît ale „amatorilor”. Internetul doar a scos la suprafață problema, punînd în competiție directă „amatorii” cu „profesioniștii”.

Au rezultat produse monstruoase, cu redacții uriașe de mercenari ageamii, în majoritate, și public vizat minuscul, răspîndit prin Parlament, Guvern și diverse instituții. Publicul mare a rămas complet pe dinafară. Era absolut de așteptat să scadă tirajele și audiențele. E ca și cum un producător de medicamente, care știe că trebuie să convingă mai ales medicul, ar începe să ignore complet eficiența pastilelor și le-ar face pe toate din praf de talc, doar e mai ieftin și mai simplu, banii se fac dacă prescrie medicul chiar dacă de plătit îi plătește pacientul, nu? (apropos de pragmatismul de care vorbesc multi prin comentarii) Degeaba vor prescrie medicii, pacienții vor ajunge să refuze. Într-o piață normală, e imposibil să ignori nevoile pieței tale principale fără să dispari din peisaj, mai devreme sau mai tîrziu. Simplu spus, dacă scrii pentru politicieni și ceri să te cumpere omul de rînd, ai o mare problemă. Oricît de etic ți-ar fi discursul (deși nu e cazul).

Prinși în jocul politic, patronii și ziariștii au reacționat mecanic (și greșit) la concurența acută a conținutului-mai-bun-și-gratuit-de-pe-net: au trecut și ei pe net, gratuit. Fără să bage de seamă că nu sînt tocmai Le Figaro sau Washington Post nici ca tiraje și nici în ce privește conținutul. Fără să observe că în România piața publicitară e la un nivel care nu permite supraviețuirea unei publicații exclusiv din reclama de pe net. Fără să se prindă că dacă le scad tirajele pierd banii din publicitatea print, singurii care contează la noi. S-au sinucis la sfatul unor incompetenți cu aere de experți ai netului.

Se putea altfel? Foarte scurt caz practic: Nistorescu nu a înțeles că avea tot ce-i trebuia să facă bani cu Cotidianul. Trebuia să răspundă la întrebarea: „Ce valoare unică am eu pentru a concura cu „amatorii” de pe net?” Iar răspunsul era evident: focus pe reportaj și anchetă. Blogerii sau comentacii din alte redacții nu știu și nici nu au resurse pentru asta iar el știa și putea. Pentru anchetă și reportaj bun s-ar mai fi găsit oameni să plătească. It’s the valoare adăugată, stupid! (S-ar putea face aici o interesantă paralelă cu industria porno și a felului în care amatorii s-au transformat din amenințare în sursă de profit)

Subiectul „presă și internet” e prea vast pentru un post.  Aș reține deocamdată că dispariția ziaristului – comentator ca profesie e mai aproape decît credem. Vor mai urma falimente, așadar. Ciutacu care se amuză copios de concedierea lui Rogozanu, Pătrășconiu și a Laurei Cernahoschi, nu pare a băga de seamă că el e într-o situație mai rea. Și acum un joc interactiv: De ce e Ciutacu într-o situație mai rea?  Cel mai bun răspuns petrece o noapte cu nedormitu’, care a dat și titlul*.

Facebook Comments

34 Comments Ziarele mor, presa rămîne*

  1. mece

    Agenţia de presă Newsin se închide. (via inpolitics.ro)

    Angajaţii au fost anunţati astăzi că li se vor desface contractele de muncă, după cum informează Impact News. Singurii care vor scăpa de disponibilizări vor fi 10-20 de angajaţi care vor fi preluaţi de Realitatea Tv, pentru a lucra pe site-ul acestui post de ştiri, susţin surse din cadrul agenţiei. Din circa 100 de angajaţi vor mai rămâne maxim 20.

    Reply
  2. preshca

    @ElCucui: Ne taie dom'le craca aia, și-așa putredă, de sub picioare. Și noi sărim în sus de bucurie. Pe cracă. dzzzztzzzzzzttt

    Reply
  3. Pingback: Revista presei despre presa | Reporter Virtual

  4. Razvan Cucui

    nedo, te intrebai si io ca sa-mi mai exersez olteneasca. Si pe tine si pe cumatru-miu, Acustin, a lu' Julea, a lu'… care-i din Redea… Sau din Vadastra…

    Reply
  5. parafaragaramus

    de la Nea citire, de pe blogul lui Tache, ne scuzati, domnu’, ne scuzati:

    “Moguleţ, moguţ drăguţ,

    Ninge peste tine.

    Bagă-ţi curu-n gura mea,

    Unde-i cald şi bine.”

    Reply
  6. Cozma

    de la Nea citire, de pe blogul lui Tache, ne scuzati, domnu', ne scuzati:

    "Moguleţ, moguţ drăguţ,

    Ninge peste tine.

    Bagă-ţi curu-n gura mea,

    Unde-i cald şi bine."

    Reply
  7. prehca

    @Florin: văd că nimeni nu se încumetă aici sau aiurea, pe alte bloguri, să facă pe avocatul diavolului. Tagma jurnaliştilor mercenari şi ageamii e avortonul creat de maşinăria de manageri, locotenenţi, plutonieri, plutonieri adjuncţi, ordonanţe şi alte specii de yesmeni cultivate de mogulime. Pentru că, nu-i aşa, un jurnalist bun are discernământ şi capacitatea de a pune ordine în haosul informaţional general. Are păcatul de a face conexiuni. Poate că pune nişte lucruri cap la cap. E incomod. Cine are nevoie de o aşa pacoste? Nu-i mai bine să elimini din start un asemenea risc? Îl vezi pe unul că are prostul obicei de a gândi în timpul liber? Dă-i de lucru cât nu poate duce. Pune-i şefi cretini, care să se asigure că e ocupat cu nimicuri care-i mănâncă tot timpul. Ţine-l în lesă. Asmute parveniţii asupra lui, ca să fie tot timpul în şah.

    Şi da, reportajul şi investigaţia se fac cu timp şi cu bani. Arată-mi un blog independent, care n-are finanţare şi care bagă anchete de bubuie pământul. Aşa e, sunt specii jurnalistice pe cale de dispariţie, şi nu de ieri, în presa din Ro. Pentru că nimeni nu a investit în ele, dacă nu aveau potenţial de instrument de şantaj. Moare presa? Foarte bine. Am să folosesc clişeul cu a patra putere în stat, aruncată în linia întâi a crizei. Mai sunt trei. Până când doar una?

    Reply
  8. Razvan Cucui

    zoso, atunci inseamna ca mi s-a parut si am ras degeaba. Da' ia zi…Tu crezi ca exista criminali de presa tiparita? La noi, in Romania? Criminali platiti, ma refer, cum vezi in filme… Il contactezi, il contractezi si il pui sa-ti omoare publicatia.

    nedo. vazusi ce facu ăl nerod din Visina Noua de-si trasă cu pistolu in fata? De se șoimăni la frunte? Ca cica schiopase un pieton beat fiind. Abia luasă ajutor șef de post la Brastavațu… Il intrebai si pe cumatru-miu din Radomiresti si nu stia!

    Reply
  9. zoso

    nu mi-as permite sa te provoc. eu sunt un suflet sincer, care se gandeste la binele comun si care nu isi permite sa ia in seama ce zice obae.

    Reply
  10. ElCucui

    🙂 🙂 🙂 Ma provoci, Zoso! Dar iti raspund… evaziv.

    Este o piata libera si daca, "sinergiile de business" vor converge catre o preluare in forta a Bpt-ului de catre trustulețul in fomare al mogulașului in devenire, sigur, este posibil orice. Ce nu am inteles eu insa din cele doua interventii ale lui Petrisor este: cand va fi "a doua" faza – cea in care Alex Sandulescu "va imparti actiunile (24FUN) cu Sorin Vulpe…" Dupa ce relanseaza AVP-ul sau inainte? Altfel spus, cand relanseaza Vulpe AVP-ul? Inainte sau dupa "va imparti actiunile in mod egal" cu Sandi?

    (Poate are Florin o opinie…)

    Reply
  11. Florin Cojocariu

    @zoso: nu sint sigur ca e codul temei, sa nu fie de la server. Dar daca te oferi, cu placere ca noi sintem ageamii pe tema asta. Cum facem, iti fac un cont admin? Cum iti trimit datele, pe mail?

    Reply
  12. zoso

    nenea e fost regizor sau masinist sau bagator de seama in zona filmului. da, manualul se preda pe la unele facultati de jurnalism. putin important.

    mie mi-au ramas intiparite cele 3 functii. pe care presa noastra le-a uitat. sau a trecut direct peste, la santaj si dansul de după.

    florin, n-ar strica sa puneti pe cineva sa se uite peste codul temei, se incarca foarte greu toata chestia. ma ofer eu, daca nu gasesti pe altcineva.

    Reply
  13. Florin Cojocariu

    @zoso: cel mult in sensul anamnezei platoniciene. N-am auzit de domnul in cauza sau de carte. Inafara de stilul scrupulos didactic care ma face sa sar peste paragrafe textul are o observatie valoroasa: "Funcţiile mass-media electronice nu trebuie deci gândite separat, pentru că ele se exercită simultan, in unul şi acelaşi moment al transmisiei -desigur, în grade şi cu intensităţi diferite. Ideea ar putea să pară strict teoretică sau chiar speculativă; ea are însă o importanţă capitală, întrucât poate prezida o concepţie de programe solidă, profesională, eficientă în planul telerecepţiei sau, dimpotrivă, poate determina o viziune rudimentară, inadecvată, în dezacord atât cu natura canalului, cât şi cu aşteptările şi interesele publicului – deci sortită eşecului." Adica un produs media bun e *simultan* informativ, educativ si distractiv. Daca ceva din trioul asta e deficitar la modul major, produsul devine slab. Subscriu. Daca ai sa te uiti la felul cum scrie Hâncu ai să vezi și de ce:)

    Reply
  14. Carol

    Prea s-au lepadat de scopul si menirea jurnalistului, aceea de a informa in primul rand.

    Informarea obiectiva a cititorului a devenit tot mai lapidara. In ultimi ani, articolele au inceput sa contina 10% informatie si restul de 90% pareri personale. Iar acest fel de a face jurnalism duce automat la o pozitionare politica subiectiva, de obicei in deplina concordanta cu "orientarea" patronului.

    Reply
  15. ElCucui

    "Iar răspunsul era evident: focus pe reportaj și anchetă."

    Asa mai vii p-acasa!

    Presa tiparita a pierdut multe monopoluri, de la opinie pana la revista presei internationale, de la interviuri la starea vremii, de la mica publicitate la licictatii. Zonele pentru care va mai curge multa apa pe Dambovita pana ce Internetul va putea ajunge un jucator redutabil sunt cele in care trebuie investiti BANI si TIMP (full). Investitia in bani si timp nu este conditia suficienta, evident.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *