Înainte de taxiuri au existat birjele, iar birjele din București, Iași, Constanța și Galați erau conduse de muscali, ruși ajunși la noi după 1820 de prin părțile orașului Orel. În București, familiile lor cele mai de vază locuiau în strada Muscalilor, numită astăzi Episcop Radu.
Viața unui muscal era învăluită în secrete teribile. După ce făceau doi copii se castrau atât bărbații cât și femeile, pentru a viețui într-o abstinență sexuală desăvârșită. Castrarea era excutată în cinci etape numite peceți sau stigmate și se făcea fără anestezie, de către femei experimentate, cu cuțite, topoare sau seceri nesterilizate.
Prima pecete presupunea extirparea testiculelor; a doua a penisului; a treia, a celei mai mari părți a muşchilor pectorali, urmate de stigmate în formă de cruce pe cei doi umeri, pe abdomen și pe picioare. Femeilor i se extirpau sânii și labiile mari. Rănile și sângerările abundente erau cauterizate cu fierul roșu.
După execuția stigmatelor în formă de cruce subiectul devenea un înger cu cinci aripi. Muscalii își spuneau între ei porumbei albi și erau membri ai sectei scapeților, a castraților, întemeiată de un fals mesia pe nume Selivanoff.
În Rusia secta a ajuns fenomen social și autoritățile țariste i-au deportat în Siberia. În Dobrogea unde au pătuns în urma prigoanei din Rusia au întemeiat colonii la Cetățuia lângă Luncavița și la Ulucea lângă Isaccea.
Istoricul religiilor Ioan Petru Culianu a menționat că scapeții se trag din secta hlistilor. Aceştia își biciuiau spinarea, omorau copii mici și practicau canibalismul într-o liturghie neagră pe trupul gol al unei femei numită Bogorodiţa. Se crede că Rasputin a pimit învățătura de la membriii sectei hlistilor.
Ultimul ritual de castrare de pe teritoriul României a fost consemnat la Măcin, în anul 1957, unde secta scapeților a continuat să ființeze în clandestinitate. Trei scapeți au fost condamnați la ani grei de închisoare după ce au mutilat sexual un membru al comunității.
Facebook Comments
