Cum își poate proba AUR patriotismul


Să continue demersurile recuperării Tezaurului furat de ruși. Mi se pare cea mai onorabilă treabă prin care și-ar putea demonstra patriotismul. Mai sunt de recuperat acte, documente, manuscrise, monede vechi, tablouri, cărți rare, odoarele mănăstirilor din Moldova și Muntenia, arhive, depozite, colecții ale multor instituții publice și particulare;
efecte publice, acțiuni, obligațiuni, titluri de credit, gajurile Muntelui de Pietate; o cantitate de 91 de tone de monede istorice de aur, care au aparținut unor persoane private, companii și bănci particulare din România, cât și 2,4 tone de lingouri de aur, care au aparținut Băncii Naționale a României, pe atunci bancă privată.
Valoarea celor 93,4 tone de aur este de aproximativ 13 miliarde de lei, la estimarea din aprilie 2011, adică cca 3,2 miliarde euro. În 1956 a fost restituit României partea de tezaur istoric și de artă constând din Tezaurul de la Pietroasa, 1350 de picturi, gravuri și desene semnate de Grigorescu (120 de lucrări), Aman, Luchian, Andreescu și Szathmary.
Inventarul restituirii a constat din 39.320 piese, dintre care 35.000 monede rare, 33 kg de aur, 690 kg de argint, 22.12 carate de briliante, 30.03 carate de rubine și 184.5 carate de smaralde.
Tratatul privind relațiile prietenești și de cooperare dintre România și Federația Rusă a fost semnat pe 4 iulie 2003. Partea rusă a refuzat cu obstinație să includă problema tezaurului în tratat, dar a agreat constituirea unei comisii de istorici români și ruși care să studieze chestiunea.
Prima întâlnire a comisiei a avut loc între 19-21 octombrie 2004 la București, sub conducerea copreședinților Ioan Scurtu, directorul Institutului de Istorie “Nicolae Iorga” și a academicianului rus Alexandr Oganivici Ciubarian. Putin, ajuns la putere în 2000, nu a recunoscut niciodată existența tezaurului și comisia și-a încetat activitata după a doua întâlnire.
În aprilie 2004 firma germană Capital Consulting a făcut o ofertă Băncii Naționale a României de a recupera cele 93,4 tone de aur ale Tezautului. BNR nu a răspuns niciodată ofertei. Este momentul ca marele patriot Mugur Isărescu, nedezlipit de scaunul de guvernator al BNR de 35 de ani, să-și justifice refuzul.
Facebook Comments

De Cornel Ivanciuc

Jurnalist, scriitor

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *