Nu vă lăsați păcăliți de aparențe când vizitați cel mai însemnat cândva, obiectiv al Capitalei. Muzeul Satului este departe de imaginea creată de înaintașii actualului manager Paulina Popoiu. Este o păcăleală în trend cu vremurile cu valori răsturnate pe care le trăim, care ascunde slugărnicie orientală, corupție, neglijență, impostură și enorm de multă incompetență.
S-a făcut mult tapaj pe mutarea unei gospodării rome din Calbor Brașov, în Muzeul Satului, în aripa nouă supranumită „Satul Nou”. Finațarea generoasă s-a făcut cu fonduri din Norvegia, Islanda și Liechtenstein, dar strămutarea vechii case și reconstituirea ei s-a făcut cu know-how giurgiuvean. De către firma de grădinărit All Garden Improvement SRL din Giurgiu.
Una și aceeași firmă care achiziționează paie de secară pentru acoperișuri, care asigură paza, curăță zăpada, colectează deșeurile menajere, asigură servicii de întreținere și amenajare peisagistică a spațiilor verzi de pe alei și interiorul curților gospodăriilor, inclusiv zona de protecție a muzeului sau furnizează combustibil pentru parcul auto.
Când te pricepi la atâtea, pierzi din vedere esențialul. Și grădinarii de suflet ai Paulinei Popoiu l-au pierdut atunci când au trebuit să reconstituie casa lui Lazăr Năftnăilă, președintele primei organizații a romilor, Societatea Înfrățirea Nerustică, înființată în 1926 și fondatorul Ziarului țigănesc, în 1934, prima publicație a romilor de la noi.
Casa lui Năftănăilă a fost reconstruită cu stâlpii prispei supra-dimensionați, cu îmbinări strâmbe ale grinzilor, cu scânduri noi profilate mecanic, cele originale fiind probabil aruncate. Pereții perfect drepți sunt drișcuiți la milimetru, ceea ce dă o impresie artificială de casă modernă, ca și interiorul reinventat, complet fals, cu inventarul din anii ‘80, inclusiv soba albă, emailată.
Și pentru că toată această fușereală cu pretenții de artă vernaculară trebuia să poarte un nume, acesta este Dedeman, așa cum se vede citeț pe eticheta nerăzuită, păstrată intactă pe un colțar al unei ferestre dată din belșug cu sadolin, ca de altfel și elementele de lemn ale casei, pentru a ascunde probabil viciile de restaurare. Fântâna din curte este o creație imaginară a unui grădinar de la All Garden și nu are nicio legătură cu realitatea.
Pe ce se bazează trucurile și păcălelile managerului Popoiu? Pe faptul că prin legea 422 din 2001, a protejării monumentelor istorice, casele din patrimoniul muzeului nu intră în categoria monumentelor istorice, ci a celor etnografice, prin legea 182 din 2000, privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.
Așa se face că firma de grădinarit din Giurgiu licitează și câștigă singură toate licitațiile publice de restaurări. O serie de firme de construcții de lemn și restaurări cu meșteri tradiționali și experiență garantată nu mai participă la licitațiile de la muzeu, pentru că ofertele lor au fost respinse ani la rândul.
Facebook Comments
