Imnul secuiesc a fost compus de Mihalik Kálmán în 1921, după Tratatul de la Trianon, pe versurile poetului și jurnalistului Csanády György. Intenția autorilor nu a fost să creeze un imn statal și Székely Himnusz a rămas doar un cântec identitar și o expresie a rezistenței la asimilare, care îi unește pe secui.
A fost răspândit în perioada interbelică și interpretat la început, în ajunul Anului Nou. Autoritățile comuniste din Ungaria și România au deliberat că versurile sunt iredentiste, așa că l-au interzis în ambele state.
O analiză pe versurile lui Csanády György a relevat că sursele iredentismului sunt legendarul rege Csaba și bunul Dumnezeu: “Mai ajută-ți încă o dată poporul spre victorie/Rege Csaba, pe cărări de stele” și “Nu părăsi Ardealul, Dumnezeul meu”.
În mitologia maghiară, prințul Csaba a fost fiul cel mic al lui Attila, regele hunilor. Prâslea Csaba era un războinic feroce și iscusit, care i-a condus pe huni spre victorie în toate bătăliile. Cu timpul, a fost asimiliat ca legendarul lider al secuilor.
Csaba ar fi trebuit să fie mort de 1.500 de ani, așa că oricât de mult ți-ai pune ca iredentist secui nădejdea în Csaba, șansele reviziuirii Tratatului de la Trianon sunt nule. Dumnezeu nu se bagă în subiectul revizuirii tratatelor.
Secuii nu au un imn separat și odată ce sunt integrați politic ca maghiari, cu atât mai puțin nu aveau nevoie de un imn propriu. Așa-zisul imn secuiesc este în cel mai fericit caz un bocet cu versuri care exprimă sentimentele amestecate ale unui popor cu inima sfâșiată de ororile istoriei.
Ca moștenitor al Securității comuniste, ca garant al statului unitar și indivizibil, SRI a preluat în lucru tezele iredentismului maghiar, așa cum au fost ele definite de gardienii statalității, alimentâd doctrina siguranței statului.
Iredentismul maghiar a fost combătut în cadrul unei divizii distincte, desprinse din Divizia Apărarea Constituției, sub bagheta generalului maior Traian Ciceo. Resurse proveneau din rândurile “Grupei operative Dâmbovița”, compusă din cei 39 de ofițeri acoperiți ca greviști ai foamei în Piața Universității, în timpul manifestațiilor anticomuniste din aprilie-iunie 1990.
Înainte de revoluție, Ciceo a fost ofițer în direcția de spionaj a Securității. A activat la Paris, sub acoperire diplomatica. Există suspiciuni că ar fi fost racolat de serviciile speciale franceze. Revoluția îl va găsi în structura Direcției I a Securității, de poliție politică. Va fi trecut în rezervă în martie 1998 de directorul Costin Georgescu.
Ca apropiat al SRI, în calitate de ofițer acoperit, Grindeanu a răspuns cu atât mai mult invitației UDMR de a participa la congresul formațiunii maghiare, din 10 octombrie a.c. Justificările liderului interimar al PSD, că a părăsit sala când s-a intonat imnul secuilor, sunt stupide:
“Respect prietenia cu unii dintre ei. Dar ieri am vorbit despre unitate. Unitate înseamnă că şi din perspectiva României există un singur imn oficial, cel al României”. Bine, bine, știam majoritatea dintre noi că Grindeanu nu suportă decât manelele din Banat. Dar să facă alergie la o melodie populară secuiască, nu mi-aș fi imaginat nici picat cu ceară.
Facebook Comments
Nici eu nu aș fi plecat , dovedind că nu îmi este frică de un simplu” imn ” cântat de Anul Nou ! Grindeanu se ” face” naționalist , se preface român – verde ca să îl aleagă primarii pis_ disti ca președinte al P deului ! Și , din păcate , va reuși ! Demonii vorbesc , se asociază și votează pe Belzemut rânjind la mulțime !
Grindeanu , care se dă bănățean , dar la origini e un oltean psdist prin tatăl său , inspector la Învățământ ( obedient partidului comunist ) ,se dă naționalist ca să câștige alegerile la partid , dar îl va îngropa Nordis ! Amin !