Reforma? O frază de dânșii inventată


A bătut reforma vreun apropo la salariile lor nesimțite? A slăbit neghioaba independența justiției. A pus-o naiba să le micșoreze pensiile necuvincioase? A încălcat nătânga, nu mai puțin de 37 de principii fundamentale ale democraţiei și ale statului de drept, cum ar fi securitatea juridică, legalitatea şi neretroactivitatea legii, încrederea legitimă, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative sau normele de tehnică legislativă.
Justiția nu poate fi nici negociată, nici relativizată prin argumentele conjuncturale ale așa-zisei reforme. Orice poate fi reformat, dar nu justiția. Justiția sunt cei 4.300 de venerabili care sfințesc legea în țara asta, care tămâiază pristolurile judecătoriilor și aghesmuiesc sanctuarele tribunalelor; plus cei 5.733 de sacrosancți ai magistraturii cărora reforma vrea să le știrbească pensiile ce li se cuvin de drept și au fost câștigate prin sudoarea legii.
Spuneți-mi, dară, ce e legea? Legea este lupta cea dreaptă a celui tare cu cel slab. Spuneți-mi, ce-i dreptatea? Dreptatea este argumentul celor tari, împotriva celor slabi. Dreptatea a pus sabia legii în mâna zeiței oarbe, care a împărțit lumea în cei care merită să dea și în cei care merită să primească.
Legea este pentru cine are meritul să dea, iar dreptatea este pentru cine are meritul să primească. Legea va fi de partea ta, câtă vreme vei da mereu. Iar dreptatea va fi de partea lor, câtă vreme vor primi mereu. Cereți legi și vi se vor da. Bateți în poarta dreptății și vi se va întredeschide. Dar nu căutați dreptatea, căci nu este a voastră.
Prima lege este să dai dreptate judecătorului, chiar când socotești că n-are dreptate. Dar cine ești, tu, vierme inelat, să cumpănești dreptatea judecătorului? Dreptatea atârnă deasupra capetelor judecătorilor precum norii albi deasupra pământului. Cea de a doua lege este să înduri ploaia care curge lin din norii dreptății, ce atârnă armonios deasupra capetelor judecătorilor.
Ploaia udă pământul chiar dacă este acidă. Ploaia, chiar dacă umple de mană roadele, tot ploaie se cheamă. Pe înecat nu-l deranjează ploaia. Țiglele care feresc de ploaie au fost făcute pe vreme bună. Învelește-ți creștetul cu țiglele legii și roagă-te în inima ta ca dreptatea să rămână în vecii vecilor a judecătorului.
Facebook Comments

De Cornel Ivanciuc

Jurnalist, scriitor

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *