Cel mai mare talent al lui Cristian Diaconescu, noul ambasador al României la Ankara, este acela de încurcă-lume. Amintiți-vă de snoava în care a jucat rolul principal de politician lingav, cu privirea tulbure, care candida în 2005 pentru funcția de președinte PSD. Pe ultima sută de metri a virat brusc, ca în stările maniaco-depresive, și a renunțat la candidatură în favoarea lui Mircea Geoană.
A îngăimat ceva neconvingător despre șantajul la care a fost supus, despre inșii mascați care îl urmăreau noaptea pe stradă, dar a făcut-o fără subiect și predicat. A găsit însă tăria să se ridice pe picioarele dinapoi și s-o ia spre zări mai faste, lăsând cu gheață la cap o oaste de naivi care i-au dat creditul.
Nimic nu a fost și nu poate fi limpede când vine vorba despre tulburele Cristian Diaconescu. Amintiți-vă episodul din 2008, când a candidat parcă împotriva propriei sale voințe, la demnitatea de primar general. Deși candida, Diaconescu le-a spus clar bucureștenilor că nu-și dorește să fie primar.
S-a agățat cu glas plângăcios și cu aceeași privire tulbure, de propriile sale cuvinte, ca de fustele mamei, jucând stângaci rolul ambasadorului unui stat de pe o altă planetă, îmbrăcat în șpilhozăni albi, care se joacă cu o lopățică de infanterie, în rahat de inorog.
Dezertat din ambulatoriul PSD în rezerva UNPR și apoi în sanatoriul PMP, Diaconescu a fost acuzat în 2022 că este o larvă inactivă. Liderii Mișcării Populare au cerut congres extraordinar, la care Diaconescu l-a invitat pe George Simion, căruia ia propus o colaborare parlamentară între AUR și PMP. Luat pe sus de valul de indignare, Diaconescu este dat afară și se îneacă în propriile lui secreții de larvă inactivă, iar congresul îl votează președinte pe reșapatul Eugen Tomac.
Cu această zestre a eredității politice Diaconescu este numit în februarie consilier prezidențial, de interimarul Ilie Bolojan și menținut până deunăzi de alesul Nicușor Dan, care îl propune în virtutea talentelor lui nemaipomenite de încurcă-lume, ambasador în Turcia.
Numai că, Diaconescu are o problemă de credibilitate de rang diplomatic. În 2009, când era ministru de Externe, din Ambasada Austriei la București s-a scurs un raport ciudat, publicat în presa austriacă, cu fix o zi înainte de plecarea lui Diaconescu la Forumul Europa de la Wachau, din 17 mai 2009.
Diaconescu a fost acuzat cu privire la implicarea a doi diplomați de la Ambasada României din Turcia într-o rețea de trafic de vize. La Wachau, Michael Spindelegger, ministrul austriac de Externe, i-a bătut un apropo lui Diaconescu pe tema migrației ilegale în Spațiul Schengen, cu contribuția nemijlocită a unor diplomați români.
Spindelegger a rămas ministrul de Externe al Austriei până pe 16 decembrie 2013 și a avut un cuvânt greu de spus în privința admiterii României în Spațiul Schengen. Azi, Diaconescu se întoarce la Ankara, la locul crimei, unde va trebui să dea probabil niște explicații legate de rețeaua de diplomații români, traficanți de vize.
Facebook Comments
