Dintre cele cinci categorii de misiuni principale desfășurate de Agenția Centrală de Informații (CIA), două pot interesa subiectul în discuție: 1. colectarea informațiilor despre guverne străine și despre grupuri sau persoane care ar putea afecta securitatea națională a SUA;
2. operațiuni sub acoperire în străinătate pentru a influența evenimente în favoarea intereselor SUA. Celelalte trei sunt acțiunile antiteroriste; lupta împotriva armelor de distrugere în masă și asistarea forțelor de securitate din țările partenere.
În raport cu interesele SUA, guvernul României este unul străin, orientat spre factorii de decizie ai UE. În cabinetul Bolojan și în Administrația Prezidențială există persoane care și-au exprimat public dezacordul față de politicile administrației de la Washington.
Aceste persoane nu pot afecta însă securitatea națională a SUA, dat fiind faptul că setul de relații dintre cele două țări este definit clar în Parteneriatul Strategic, pe care România îl urmează cu strictețe.
Marja de influență a unor evenimente în favoarea intereselor SUA, exercitată de un posibil viitor ministru de Externe în guvernul român, recrutat de CIA la cerere, ca agent neremunerat, ar rămâne mică. Cu atât mai puțin a unui viitor ambasador al României la Washington.
Cât privește profilul socio-politic al fostului contractor CIA, Roniel Aledo, în prezent persoană cu activități private, liber de orice contract guvernamental, Aledo este un susținător public al politicilor lui Vladimir Putin. El speră ca datorită noii administrații de la Washington ”să nu mai existe lovituri de stat anti-ruse în Europa de Est”.
În primul semestru al anului în curs a încercat să organizeze un grup de sprijin pentru Călin Georgescu, în rândul emigrației române din America. Acțiunea pare să fi eșuat, pe de o parte din lipsa unui interes real pentru pesoana lui Georgescu, manifestată de oficialitățile americane;
iar pe de alta, din cauza imaginii de om al Kremlinului creată de oficialitățile române. Este greu de imaginat că un înalt demnitar român, cu o carieră politică de succes, cu un masterat și doctorat în drept la Yale Law School,
cu o carieră de avocat pe Wall Street, apoi la casa de avocatură White & Case, în cazuri precum ENRON, MCI-Worldcom, United Airlines, US AIR și UPC și-ar fi încredințat soarta pe mâinile unui individ obscur, care a făcut tot posibilul ca declarația sa privind intenția înaltului demnitar român de a colabora cu CIA, să ajungă în presă.
Disponibilitatea unui om politic român de a colabora cu CIA este sever limitată, din cauza faptului că imaginea Agenției Centrale de Informații pe teritoriul României este foarte proastă. Trei sunt evenimentele care au creat o asemenea imagine:
1. cazul fostului șef al antenei CIA din București, Harold Nicholson care a fost recrutat de KBG în 1980 și a vândut timp de 16 ani secrete rușilor, inclusiv identitățile unor agenți CIA pe deplin conspirați;
2. cazul închisorilor CIA din România, în care au fost torturați teroriști din Afganistan și Irak. Reacția tardivă a autorităților române nu a fost în măsură să explice opiniei publice că CIA a făcut o treabă murdară, în folosul lumii libere și democrate;
3. cazul șefilor antenei CIA din România, Carl Schwab și Eric Easley, pe care Sebastian Ghiță i-a numit superiorii Laurei Codruța Kovesi, lăsând să se înțeleagă că arestările DNA au fost coordonate direct de CIA, fapt trecut sub tăcere de autoritățile române.
Simpatia lui Roniel Aledo pentru Putin trezește suspiciuni, că putea să inventeze o poveste cu un demnitar român, care vrea să colaboreze cu CIA, după care să scurgă povestea în presă. În acest moment singura lui probă este o foaie luată de vânt, care a aterizat în redacții, stârnind un orbitor și efemer foc de paie.
Facebook Comments
