Inventarul apartenenței comune la aceleași valori dintre România și Moldova, făcut de analiști de diverse sorturi, omite din necunoaștere cea mai importantă constantă a nepotrivirii dintre cele două state: biserica. Ni se repetă ca pe un Tatălnostru că aparținem aceluiași spațiu cultural, lingvistic, istoric, psihogeografic, geopolitic și identitar, când mai bine de jumătate din Moldova este supusă Moscovei prin biserică.
Sună ca o doină de jale ce spune Maia Sandu: “Ne vede o lume întreagă ce putere avem când suntem uniți!”, când în fond, numai despre unire nu poate fi vorba. Dezunirea bisericii s-a produs în 1992 când gruparea promoscovită condusă de arhiepiscopul Vladimir Cantarean l-a evacuat cu forța armelor pe episcopul proromân Petru Păduraru de Bălți din reședința episcopală.
Forța armelor a fost constituită din trupele separatiste ale cazacilor transnistreni și ale Armatei a 14-a staționată în Tiraspol. Biserica moscovită este compusă din 7 episcopate începând cu cel din Chișinău și 4 vicariate. Cea mai însemnată catedrală a Basarabiei, Nașterea Domnului, este sediul mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove și se află sub stăpânirea Moscovei.
Deși arhiepiscopul Moscovei, Vladimir Cantarean, nu a aboslvit decât o școală profesională, este și rector al Academiei și Seminarului Teologic din Chișinău. Biserica Moscovei din Basarabia este principalul susținător al cauzei proruse a Basarabiei și transcende etnia, dat fiind faptul că baza ei este formată din românofoni.
Cloaca atitudinilor antieuropene și antiromânești aici își are rădăcinile. Mitropolia Basarabiei sau Biserica Ortodoxă Autonomă a Basarabiei, din cadrul Patriarhiei Române, are patru episcopii pe teritoriul Moldovei. În timp ce biserica Moscovei a fost vizitată de doi patriarhi ai Rusiei, biserica Basarabiei nu a fost vizitată de niciun patriarh al României, în ultimii 34 de ani, de la pronunțarea independenței Republicii Moldova, pentru că nu a avut cine să-l invite.
În septembrie 2005, Aleksi al II-lea, patriarhul Moscovei și întregii Rusii, a vizitat Moldova la invitația președintelui Voronin. În septembrie 2013, cu ocazia înplinirii a două secole de la înființarea Mitropoliei Chișinăului și Moldovei și de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus, Moldova a fost vizitată de patriarhul Kiril.
Una dintre instituțiile care l-a invitat oficial pe Kiril este președinția Moldovei, deținută la acea dată de Nicolae Timofti. În bună tradiție a schizofreniei basarabene, Maia Sandu a preferat să nu rupă dublul lanț care leagă Chișinăul de Moscova și București și nu l-a invitat oficial pe patriarhul Daniel, să viziteze Moldova.
Facebook Comments
