Pleşu: Cine pe cine beşteleşte (Dilema Veche)

Un articol relevant pentru problema moderării comentariilor.

„O deprindere rudimentară, dar devenită lege în România de azi este saltul la beregată al oricui împotriva oricui. S-ar zice că de-asta a avut loc marea răsturnare din decembrie 1989: ca să aibe Gigi ocazia să se răfuiască nărăvaş cu Nelu. Sau mai spectaculos: ca să poată Gigi şi Nelu să dea de pămînt dezlănţuit, euforic, voluptuos cu toţi grangurii, cu „aşa-zisele“ elite, cu gaşca antipatică găştii proprii. Trăim într-o atmosferă de front. S-a dat drumul la beşteleală generală, la bîtă, la parapon. Cineva face treabă? Nu-i nimic. Îl vom căuta de bătături. Ne vom interesa de taică-său, de vreun amor clandestin, de echipa de fotbal pe care o preferă. Oricum, putem spune despre „venerabilul“ care ne enervează tot ce ne vine la îndemînă: îl putem lua peste picior, îi putem poci numele, îl putem înjura de mamă. De ce scrie omul pe forum? Parcă îl văd stingînd lumina, punîndu-şi pătura în cap şi pornind, cu fălcile încleştate, la luptă. După care poate adormi sedat, pe laurii anonimatului. Nu e de ici-de colo să ştii că tocmai ai plasat cîteva sudalme între ochi vreunui ministru, sau lui Patapievici, sau lui Liiceanu. Şi încă sub pseudonim, din fotoliul comod de-acasă! A doua zi, poţi povesti amicilor sau logodnicii, la un şpriţ: L-am făcut praf pe cutărică. I-am zis-o! Nu l-am iertat! Nu mă las pînă nu-l văd arşice! Dar forumistul insomniac are, pînă la urmă, un „ce“ inocent. În fond, nu face decît să-şi satisfacă solitar mici vanităţi, mici veleităţi, mari (şi triste) frustrări. Vrea şi el să-şi umple ziua şi noaptea cu ceva. Să se încontreze cu lumea şi cu soarta. Să-şi etaleze talente şi deşteptăciuni necunoscute încă de planeta ignară. […]”

Citește articolul complet în Dilema

Facebook Comments

39 Comments Pleşu: Cine pe cine beşteleşte (Dilema Veche)

  1. para

    Băietul acela care a strigat că regele este gol a spus ceea ce a văzut el. Fără să se gîndească la consecinţe, că vizirul va fi întronat ca rege, sau că regatul vecin îşi va da seama cît de dobitoc e regele şi va porni un atac, sau că îl jigneşte pe rege şi acesta îi va tăia limba.

    I-a făcut un bine regelui, pentru că i-a arătat ce se vede de înălţimea broaştei.

    Personajul este excepţional pentru că, bineînţeles, este un personaj de basm. În realitate, stereotipurile nu sunt perfect omogene.

    Ca fenomen, strigătul de la broscoi la împărat este o excepţie a unei comunicări normale, şi trebuie să fie justificat de o greşeală a împăratului, ceea ce nu e cazul la Pleşu, imho. (trebuie să fi fost peste măsură de supărat ca să se laude cu ce a realizat.)

    PS Kamikaze, din ce în ce mai bun.

    Reply
  2. eu

    eu cred că greșeala fundamentală e orientarea discuțiilor spre presonalități și nume( de aici izbucnesc pasiuni, orgolii, conflicte) în dauna celor implicate spre IDEI și PROIECTE. și să pornim în discuții cu un minim de credibilitate alocat interlocutorilor, de respect a propriilor idei dar și deschidere spre ideile altora.

    simpla refocalizare, de la probleme la soluții, de la critică la creație, al elibera un potențial neexplorat încă în spațiul valoric.

    inclusiv pe acest forum, și chiar criticile ar fi mai constructive(că acum trăim era negativismului total).

    cel mai evident exemplu pe forum ar fi, discuția despre reforma sistemului electoral. cred că a dat cea mai mare satisfacție bloggerilor, comentatorilor participanților prin implicare pozitivă.

    Reply
  3. judex

    @Florin Cojocariu:

    Spui: "Ca sa te iei de bracinari cu Plesu nu e suficient sa fii blogger cu ambiț și intelect mobil. Asta e teza in discutie, nu ambitiile lui Plesu."

    Eu iti pun intrebarile:

    1) Este necesar sa fii (ce sa aleg…) scriitor/eseist/publicist ca sa te situezi deasupra evaluarii publice ? Trebuie sa iei ceva premii ?

    2) Este si cazul, sa zicem, al politicienilor ? Dar al al sportivilor care au fost acum 20 de ani campioni mondiali ?

    3) Este bloggerul un personaj care poate fi judeact unitar ? Care bloggeri au voie sa dezbata si care nu ? N-o fi bine sa-i punem pe toti sa semneze cu numele si adresa ? Nu ar trebui sa punem laureati de Nobel (sau macar de Herder, sau bursieri Humboldt) sa modereze blogurile ?

    4) Ar trebui interzisa scrierea fonetica, utilizata de mai toti pustii care folosesc netul ?

    Ei bine, din fericire, cred nici dl Plesu, nici dl Patriciu nu cred ca au nici puterea nici caderea sa impuna nimic in spatiul asta. Pot doar sa-si spuna parerea, ca oricare altul. Doar daca parerile expuse vor fi valoroase vor capata prestigiul pe care cred ca il merita a priori…Dl Plesu, prin interventia asta "elitista", nu face decat sa evite lupta de idei (…de frica?), culcandu-se pe laurii unor batalii din timpuri revolute.

    Reply
  4. geefo

    @florin, eu cred ca pareri poate avea oricine indiferent de "background". Daca nu pot exprima liber opiniile sau criticile unde este libertatea de exprimare? Le cam amesteci cu avionul ala, dar ca sa ma lamuresc da-mi voie sa-ti adresez alta intrebare: daca nu am absolvit jurnalistica am voie sa am o parere despre munca unui jurnalist? Din "teoria" ta, despre care nici nu stiu daca ar trebui sa am vreo parere, fiindca deh, nu ne-am ciocnit background-urile in gara, as intelege ca nu.

    Reply
    1. Florin Cojocariu

      @geefo: cu parere de rau, tu amesteci lucrurile si discutia. Articolul lui Plesu si ce sustin eu fac referire la ideea de autoritate, nu la posibilitatea opiniei. Nimeni nu spune ca e cineva care nu e indreptatit la propria parere. Pot sa-mi dau cu parerea despre un scaun desi nu ma pricep la timplarie. Imi place sau nu, mi se pare comod sau nu. Insa Plesu nu parerile le pune in discutie ci atacurile. Ei bine, atunci cind ataci autorul unei opere, e bine sa fii cel putin la inaltimea autorului. Pentru ca daca eu imi dau cu ciocanul peste degete cind bat un cui, nu am autoritatea sa critic timplarul care a facut scaunul pe care stau. Adica pot, daca el se rupe sau e evident inadecvat scopului, daca critic obiectul ca si utilizator. Daca n-am facut un scaun in viata mea insa, devin ridicol cind ma apuc sa vorbesc despre stiinta scaunelor.
      Cu alte cuvinte, oricine e indreptatit sa critice opera, putini au autoritatea sa critice autorul. Opera e supusa opiniei oricui. Autorul nu. Trita Fanita e indreptatit sa spuna ca nu-i place cutare carte a lui Plesu. E insa complet ridicol daca se apuca sa-l critice ca si meserias, ca filosof si scriitor. Din fericire Trita Fanita a sesizat eroarea, ca dovada ca nu-l critica pe Plesu.

      Reply
  5. judex

    @Florin Cojocariu:

    Poate dupa ce-ti vei reciti comentariul o sa intelegi de ce nu e bine sa exagerezi in nicio directie…A-l absolvi pe dl Plesu de marunte ambitii personale (vizibile si din cosmos) pe care le vezi doar la plebe, si asta doar pentru ca este simpatic, are o cultura solida si scrie cu talent despre teme la moda, este o exagerare periculoasa. Cu asa o conceptie superficiala nu e de mirare ca ajungi la concluzia (absurda) ca fara adorarea lui Plesu ramane…vid in cultura romana. Si mie imi place, in general, scriitura lui Plesu, dar sa nu uitam ca nu blogaryi (..ma steptam ca lumea sa realizeze ca termenul e un artificiu menit sa fac o placere administratorilor blogului asta) au invadat spatiul exclusivist al lui Plesu, ci acesta ar vrea sa impuna cultura tiparnitei pe net. Mai mult, atitudinea sa "dictatoriala" contrasteaza cu cea a multor ziaristi independenti ce s-au refugiat pe net (obligati fiind chiar de cei care-l promoveaza intens pe Plesu in mass media clasice). Odata integrati, s-au adaptat cu eleganta si modestie stilului lejer convivial pe care l-au gasit aici(exemple: Pora, Savin, TRU, Cristian Preda, si multi altii). Mi se pare ca interventia dlui Plesu (prin contrast atat cu adaptarea din mers a celor amintiti, cat si cu stilul sau inflorat) este doar o incercare de recuperare a mediului online de catre cei care nu au realizat puterea lui de penetrare si s-au multumit sa controleaze ziare si televiziuni (vezi dl patriciu si investitia pe care o anunta in "presa electronica"). Eu pot crede, de exemplu, ca dl Plesu nu face decat sa dea substanta politicii lui Patriciu. Ai tu vreo dovada ca nu este cazul ?

    Reply
    1. Florin Cojocariu

      @judex: confuzia de planuri continua: maruntele ambitii personale nu au nimic de-a face cu calitatea intelectuala a personajului. Cioran era meschin pina la voma in viata de toate zilele. Asta nu-l face mai putin remarcabil. In plus, de dragul discutiei, sarim din floare-n floare pina uitam din ce gradina am plecat. Sa revenim: Ca sa te iei de bracinari cu Plesu nu e suficient sa fii blogger cu ambiț și intelect mobil. Asta e teza in discutie, nu ambitiile lui Plesu. A se observa cum se ajunge din nou la atac la persoana cind se discuta principii. Eu am inchis discutia aici.

      Reply
  6. judex

    Argumentul notorietatii, asa cum este el utilizat acum de dl Plesu ca scut impotriva criticilor no-neimilor de pe bloguri este un nonsens. Si asta din multiple motive, din care as mentiona doar doua aici:

    a) notorietatea (si a sa, si al celorlalte "autoritati") este tocmai cadoul pe care multimea de anonimi pe care isi manifesta supararea i l-a facut. In acelasi mod in care gloata i-a recunoscut merite in trecut, ii poate retrage simpatia acum. Daca tiraj nu mai e, atunci nici notorietate nu mai e, iar ca rezultat final – nici autoritate. Pana la urma, valoarea adevarata necesita proba timpului, caci mondeni cu vremelnica notorietate si autoritate avem cu duiumul, de la Vanghelie pana la Dan Diaconescu si Gigi Becali.

    b) argumentul elitismului este de asemenea subred: printre miile de blogisti (care, in principiu, se pot gasi in toate colturile lumii) este foarte posibil ca unii sa fie cel putin la fel de dotati la mansarda ca si cei pe care simte nevoia sa-i protejeze dl Plesu. Sa amintim ca blogistii nu sunt tocmai o masa amorfa de bureti de absorbit panseurile elitei, odata maturizati ei devin competitorii "senatorilor de drept". Exemple sunt cu duiumul: analizele economice ale unui Aligica depasesc cu mult pe cele ale mult mai notoriilor Vosganian, Vantu sau Patriciu, analizele consitutionale ale lui Doc depasesc cu mult iesirile publice ale CCR, anchetele lui Dan Badea sunt mai documentate decat ale procuraturii, in prezentarea legislatiei un Fumurescu este mult mai convingator decat intreaga Comisie Juridica a Senatului, in descifrarea situatiilor politice/sociologice unii ca TRU si Lazaroiu dovedesc o intelegere mult superioara celei dovedite de vedete ale politichiei cum sunt notorii Vanghelie,Antonescu si Nastase, respectiv institute de sondaj celebre ca INSOMAR sau CCSB.

    Concluzia mea: mai curand decat sa doreasca impunerea unei conduite civilizate pe bloguri, dl Plesu pare sa incerce sa protejeze "establishmentul", dorind sa evite competitia continua prin raportarea la o veche batalie, deja castigata (cu ajutorul insa al unei media favorabile, a se vedea promovarea constanta a dlui Plesu de publicatia Adevarul).

    Reply
    1. Florin Cojocariu

      @judex: a) translatarea mecanismului gloriei mondene sau fotbalistice la elite e un abuz. Daca gloata l-a facut deputat european pe Becali, nu gloata i-a dat autoritatea lui Plesu. Ci inteligenta, creativitatea, studiul si cartile scrise. Plus un farmec special, in cazul lui Plesu. Insa Plesu nu e nici Mutu nici Printesa Diana ca sa poata gloata sa-l arunce in anonimat. Adica poate sa-l arunce, asta nu schimba nimic.
      b) dotarea la mansarda (banuiesc ca prin asta intelegi inteligenta) e una, competenta e alta. Apoi, comiti niste derapaje serioase amestecind elita cu functiile inalte si cu blogarii. (nu blogisti). Aligica e profesor universitar in SUA, by the way. Iar a-l compara pe Doc cu CCR e cel putin bizar.

      Concluzia mea: Da, Pleshu incearca sa protejeze elita de impostura zgomotoasa. Lucurile trebuie spuse: in materie de intelect si spirit oamenii nu sint egali. Altfel ar fi plin de Sfinti Augustin prin Drumul Taberei si de Confuciusi in Primaverii. Iar eu gasesc dezgustatoare insistenta asta de a le darima statuile pentru a adora noul zeu al culturii romane: vidul.

      Reply
  7. Alex

    Cititi si Vintila Mihailescu "Muică, sîntem neam de hateri!" aparut in Dilema veche, nr. 329, 3 – 9 iunie 2010, articol relevant pentru problema moderarii comentariilor.

    Dupa o scurta introducere privind frecventa comentariilor injurioase, fara legatura cu subiectul, Mihailescu a selectat cateva comentarii postate de cititori pe diverse site-uri. Concluzia lui este ca pe bloguri sau site-uri de presa dialogul este, de obicei, urmatorul:

    "Autorul: Lebedele din România sînt albe!

    Comentatorul: De unde ai mai scos-o şi pe asta, băi jeg judeo-masonic? Şi nentu Iliescu/Constantinescu/Băsescu, ala de-l lingi tu undeva de kkat, tot alb e bey penibilule???"

    Reply
  8. para

    Din punctul meu de vedere, excepţia(dacă ne referim la om) nu există, după cum nici geniul nu există, pentru că nu există o regulă generală vizibilă, alta decît obişnuinţa vremurilor. Există doar unicitatea.

    Eu cred că toţi suntem pe o scară a înţelegerii, mai sus sau mai jos. Cei de mai sus văd mai multe, cei de mai jos mai puţine, chiar dacă se uită la acelaşi lucru, fie el de nimic. Avansul pe scară se face în funcţie de efortul personal care nu trebuie să fie vizibil şi cotat ISI sau măsurat în număr de cărţi scrise sau ceva, plus ceva ce te trage în sus, care nu ţine de individ.

    Dacă ne referim la excepţie ca la un fenomen, atunci sunt de acord cu dumneata, Florin Cojocariu.

    Da, fiinţez, da, sunt unic. Da, am drepturile care derivă din această evidenţă. Dacă asta mă face vanitos, are cine să mă judece!

    Reply
  9. Stan Patitu

    Da, poate ca multi toparlani comenteaza pe forumuri doar pentru a da cu laturi in stanga si-n dreapta, dar unul din rosturile elitei (din care face parte si D-ul Plesu) e sa-l ridice si sa-l lumineze Grivei.

    Reply
  10. Florin Cojocariu

    @para: O iei serios pe linga subiect. Confunzi individualitatea (si unicitatea) cu exceptia si prin asta te arunci in paradox. Daca toti sintem exceptii, atunci exceptia e regula. Sensul termenului "exceptie" e de "abatere de la regula generala". Copilul care striga "Regele e gol" e o exceptie. Sensul replicii mele era ca toti ne credem copilul care striga regele e gol si nu e asa. Majoritatea sintem orbi. Geniile sint exceptiile, nu noi. Replica catre tine facea referire la vanitate pentru ca reactia ta am fost una care vine din orgoliu. (cum adica, eu nu sint unic?). Iti dau explicatia asta ca sa intelegi de ce ti-am moderat ultimele comentarii.

    Reply
  11. Florina

    "Ca să demolezi o autoritate, trebuie să fi cîştigat, la rîndul tău, o autoritate cît de cît comparabilă." AP

    Dau un singur exemplu aici: Daniel Cristea Enache. Autoritatea lui nu e nici pe departe comparabila cu a lui N Manolescu. DCE nu a demolat o autoritate, ce-i drept, ci doar lucrarea cea mai cuprinzatoare a lui NM. Banuiesc ca nu la critica se refera AP, de aceea zic mai sus ca e ambiguu.

    Apoi "Ocupaţi-vă de înzestrarea proprie, nu de găurile din statuia altora!". Pai sa vedem. Gaurile din statuie pot fi foarte importante, la un moment dat,prin impactul public produs. Si sa separam planurile. Nu vorbim de cariera academica a respectivilor domni,de necontestat, ci vorbim de aparitiile in publicatii.Daca, la un moment dat, se constata o inselare a asteptarilor, inseamna ca, datorita dimensiunii statuii, nu mai trebuie vazute gaurile, jurnalistic si sociologic? Sau pina ma ocup de realizarile mele, care nu vor fi niciodata comparabile cu ale lor, inseamna ca nu pot amenda opinia lor? Si aici nu se refera la anonimi sau la manifestari golanesti.

    Sint foarte multe lucruri cu care mi-ar fi imposibil sa nu fiu de acord in articolul lui AP, dar impresia generala este cea pe care am spus-o mai sus. Si nu stiu cum se face, dar majoritatea comentatorilor din Dilema au aceeasi impresie. Si inca ceva: il critici, nu demolezi, pe cel de la care ai asteptari mari, pe cel care conteaza si care te intereseaza.

    Reply
  12. eu

    ceea ce nu înțeleg în mentalitatea românească e ierarhizarea opiniilor. să fim serioși, orice opinie inițială e egală cu a celorlalți atât timp cât e exprimată într-um mod civilizat. da, după aceea există o diferențiere, în funcție de calitatea argumentației, competența și expertiza personală a autorului în domeniul respectiv. dar când e vorba de un subiect general, regula principală ar trebui să fie a bunului simț, a normalității. acum problema e definire a normalității. ce e normal într-o colectivitate poate să fie considerat anormal în alta. și cum separi, colectivitățile o societate. pe indici și criterii. socio-economici etc.. Exemple amestecate ..de egalitate între sexe, speranța de viață , produsul per capita , libertate de exprimare..etc..E o comparație statistică.

    Ceea ce e interesant dincolo de indici, e mecanismul de funcționare a o societății. consultarea tuturor ar trebui să fie baza democrației. când apar idei din astea elitiste segregaționiste, că unii ar trebui consultați și băgați mai rar sau mai des în seamă ceva e.. putred. la fel cum se poate reproșa intelectualilor români că au ajuns specialiști pe viață din filozofie în politică, economie, organizare statală etc. evident, sunt observatori pertinenți. dar specialiștii sunt..cei care lucrează efectiv într-un domeniu.

    Reply
  13. Nea

    Florin, bună distincţie, dar cred că copilul care a strigat "Împăratul e gol" nu avea cine ştie ce biografie impresionantă până la acel moment. De CV, ce să mai vorbim. Sunt curios cum a evoluat ulterior.

    Para: chiar în impoteza că un ziarist vede în mod cinstit şi obiectiv, timp de mulţi ani, numai răul, asta are efecte negative asupra lui. Iar de cei mânjiţi nici nu e cazul să ne facem griji.

    Reply
  14. para

    Am văzut cum arată un blog nemoderat, la Cristian Preda, pînă mai în vară. Nu arată bine, pentru că apar oameni puşi pe distrus din principiu.

    Moderarea este ceea ce-i spune numele: nici răul nu intră dar nici poantele bune nu trec, nici ineditul şi scînteia nu se aprinde, pentru că este interzis să dai cu cuţîtu-n piatră. Fiecare se străduieşte să fie cît mai concis, cît mai la subiect; se bagă la conservă substanţa comentariilor pe o linie de mijloc. Se elimină riscul accidentelor, se merge doar pe drum, nu pe lîngă drum, nici pe scurtătură. Zborul este interzis, piatra e piatră, melcul melc, ca să ne-nţelegem între noi.

    A propos de oameni puşi pe distrus, am o dilemă cu cîinele de pază al democraţiei. Ăsta vede răul non-stop, că asta e meseria lui, să stea cu ochii pe nenorociri. Nu devine el fiară, mai rămîne om după exerciţiul îndelungat al meseriei?

    Reply
  15. Nea

    Aş nuanţa niţel:

    Nu cred că trebuie să poţi face ouă, ca găina, pentru a critica sau lăuda calitatea unui ou.

    Adevărul unei afirmaţii nu depinde de CV-ul celui care o face. Un CV impresionant este doar o promisiune, nu o garanţie că cineva vorbeşte cu rost. Ştiu pe unul care a avut o carieră ameţitoare: ministru de externe, senator, preşedinte al camerei deputaţilor, al partidului, ba chiar şi al ţării câteva minute şi care totuşi are dificultăţi în a vorbi corect româneşte, chiar în discuţii cu nişte copii ("eu decât lucrez aici, nu locuiesc aici").

    Iar anonimatul comentatorilor e şi el cu dublu tăiş: poate fi lipsă de curaj, poate fi modestie, în orice caz anonimul nu trage oarece profit din ce scrie, spre deosebire de publicist şi, de multe ori anonimitatea îi permite să fie mai sincer.

    În rest da, reflexul de a sări la beregată şi a da la cap e nociv.

    Reply
  16. Florina

    am vazut comentariul lui bleen si raspunsul lui florin dupa ce am scris comentariul anterior. da, sint intru totul de acord cu bleen, dar tocmai asta este, zic eu, problema articolului lui Plesu, ambiguitatea si generalizarea.

    revin.

    Reply
  17. Florina

    inainte de aparitia regulilor comentariilor, aurelian zicea ca MB se tranforma in VP. din pacate, n-a precizat si in ce sens, eu am interpretat-o in sens negativ. dar, in contradictie cu ce spune A Plesu, pe VP pot fi gasite uneori comentarii exceptionale, dialoguri incitante cu iz de chat, e drept, dar care contin analize si informatii net superioare cantitativ si calitativ celor prezentate in articol. si vorbesc de articolele lui fumurescu si rogozanu, nu ale altora. eu nu stiu ce au facut si ce fac acei comentatori, stiu doar ce spun si e important ca pot sa o faca.

    moderarea comentariilor este foarte buna pentru ca apar numai acelea care spun ceva. dar nu se potriveste mai deloc cu ce spune AP in articol.

    Reply
    1. Florin Cojocariu

      Vad ca mai multi sint nedumeriti de legatura intre articolul lui Plesu si moderarea comentariilor. Sint surprins, pentru mine e evident: comentariile proaste, impertinente, ego-centrate, atacurile la persoana, vin din aceeasi cultura a "indreptatirii absolute" din care provin si atacurile nefondate la adresa celor "trei crai". Mai mult, prima parte a articolului lui Plesu e o buna descriere a atmosferei si mecanismelor care produc toxicitate si puroi pe blogurile si forumurile nemoderate. Daca ma uit acum in trash, unde au poposit cam 100 de comentarii in ultima saptamina, vad exact ce descrie Plesu in articol. Nici unul nu are cea mai mica indoiala ca are dreptate absoluta, nici un dubiu, nici o ezitare. Agresivitate, aroganta, limbaj purulent, atacuri la persoana. Cu alte cuvinte, Plesu particularizeaza in finalul articolului la cazul lui si al lui Patapievici si Liiceanu. Insa nu doar ei beneficiaza de tratamentul asta. Prostii plini de ei sint foarte corecti: trateaza la fel pe toata lumea.

      Reply
  18. Bleen

    Oricine se poate lupta cu argumentele lui Pleşu dacă, la rîndul lui, are argumente, însă nu oricine se poate lupta cu biografia lui Pleşu. Fiindcă asta acuză Pleşu aici: detractorii de care vorbeşte nu atacă argumentele lui Pleşu, Liiceanu sau Patapievici (cei trei crai de la Apus) ci biografiile, statura culturală a acestora, şi o fac fără să aibă background-ul necesar.

    E ca şi cum Ciomu s-ar întîlni pe stradă cu Raed Arafat şi l-ar lua cu "doctoraşule, impostorule!"

    Reply
  19. Florina

    e relevant pentru moderarea comentariilor prin extrapolare.

    dar e un articol care nu-mi place pentru ca e o mixtura de idei bune si observatii pertinente si o incremeneala in cunoscuta vorba "da' tu ce-ai facut ca sa vorbesti?" pe care nu credeam ca o voi gasi la A Plesu.

    mai este si o generalizare surprinzatoare la un om de o asemenea finete a detaliului. comparatia miss ferentari cu Lollobrigida mi se pare fortata.

    nu, nu l-am facut praf pe Plesu, asa ca nu vreau la somnic.

    Reply
    1. Florin Cojocariu

      @Florina: intrebarea lui Plesu: "cine esti tu, frate?" , adica ce-ai facut ca sa ai dreptul sa vorbesti, e perfect indreptatita si as spune absolut necesara. Multi dintre noi traim cu impresia ca daca ne putem exprima liber sintem indreptatiti la absolut orice opinie si critica. E cit se poate de fals. Indreptatirea nu vine din simpla incredere ca poti face ceva ci din stiinta de a face acel lucru. (Nu orice om care are impresia ca poate pilota un avion e indreptatit sa-l piloteze) Ori, la noi, orice gica care a citit 3 carti de popularizare a stiintei emite sentinte despre acceleratorul de la CERN, orice geta care a citit 3 articole pe wikipedia despre Wittgenstein se simte indreptatita sa polemizeze pe chestiuni de filosofia limbajului cu Plesu. Apoi, culmea, si gica si geta depling faptul ca in Romania nu se pune accentul pe valoare si competenta. E o uriasa lipsa de bun simt, una care otraveste discutia publica la toate nivelurile, de la cel politic la anonimii de pe "forumuri". Mai nimeni nu stie sa raspunda "Nu stiu", la intrebari despre lucruri la care nu se pricepe. Mai nimeni nu e in stare sa șadă pe propriul cur și sa nu se bage in chestiuni in care nu e instruit temeinic. Ca sa-ti dau un exemplu in cazul Plesu: Nu orice om e indreptatit sa aiba o opinie despre ingeri si sa incerce sa formuleze un tratat de angelologie. Asadar intrebarea "da tu ce-ai facut sa vorbesti?" mi se pare foarte moderna si actuala, nu e nici o incremenire.

      Reply
  20. victor L

    Cind am citit articlul dlui Plesu in D v, de la un anumit loc parca il vedeam pe Ovidu Simonca plutind printre rinduri.

    Reply
  21. eu

    ei,

    asta este. se cheamă evoluție. sau involuție.

    printe bârfitorii și clevetitorii virtuali de azi, intelectualii de mâine. un nume în sine, nu trebuie să aibă dreptate în 100% din cazuri. de aceia cunoaștere e incrementală. teoriile de azi sunt contrazise sau completate de cele de mâine, dar ..un lucru e cert, adevărul e o noțiune relativă, depinde de context.

    Reply
  22. para

    M-am uitat mai bine, şi am văzut. Influenţă, nu trafic. Bun. Cum se poate influenţa fără trafic, mă întreb? Cîştigînd un premiu Pulitzer?

    Reply
  23. para

    Vocea poporului român zgîrie urechile fine ale celui retras în cultură. Internetul e liber, deocamdată. Ratingul blogului lui Micea Badea este de două sute de mii de vizitatori unici pe lună, ratingul Dilemei Vechi este de pînă în o sută de mii, deci probabilitatea de a apărea la comentatori oameni cu păreri formate de primul este de 2 la 1. Nu cred că vina este numai a apetenţei oamenilor pentru jeg, cred că "vina" este şi a formei elevate sub care se prezintă dilemele.

    Există un sâmbure de adevăr în ce spune Evropa, IMHO.

    Intelectualul care nu are un câmp specific de muncă în folosul unei părţi a societăţii, prin care să îşi justifice virtutea, poate fi bănuit de lipsă de independenţă. Dacă la asta se adaugă ştacheta pe care o ţine sus Dilema, avem un motiv pentru care ţugulanul refuză mesajul. Un om nedezvoltat intelectual se irită în momentul în care este privit de sus.

    Pentru ca prostul să înţeleagă, trebuie să-i vorbeşti pe limba lui, trebuie să te "prosteşti". Ca să ai suportul maselor, mama ei de democraţie, ar trebui să nu le dai la pălmuţă cu nuiaua, ci să le gîdili urechile într-un mod plăcut şi viclean, cum făcea Caragiale.

    Nu văd legătura între articolul D-lui Pleşu şi moderarea comentariilor.

    Reply
  24. Gigi

    Eu cred ca sunt putini cei care jignesc personalitati din mitocanie, cred ca sunt foarte multi postaci angajati pe bani sa fie mitocani pentru a-i indeparta de la scris in presa pe formatorii de opinie onesti si folositori societatii.

    Reply
  25. Pataphyl

    Mi-am amintit vorba lui Cațavencu ăla adevăratul care vorbea de faliții Evropei… Andrei Pleșu o dă în finalul articolului pe franțuzește: "Penser contre c’est penser comme!". E, ca de obicei, un om de o nemaipomenită delicatețe – cu un firicel de tupeu, paragraful final ar fi putut include alt franțuzism: "péter plus haut que son cul!". Seral bun, UE și noapte bună în cap, copii!

    Reply
  26. Evropa

    " Parcă îl văd stingînd lumina, punîndu-şi pătura în cap şi pornind, cu fălcile încleştate, la luptă."

    Plesu uita esentialul.

    Forumistul ala de care zice el, se duce zilnic la munca , 8-10 sau 12 ore si isi castiga existenta.

    In schimb, unul ca Plesu intr-adevar poate fi banuit ca seara isi trage patura pe cap si adoarme linistit ca "le-a mai tras-o inca o data muritorilor".

    Pt ca la el vin banii chiar si cand doarme!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.