Mandatul prezidential de 5 ani si desemnarea candidatului pentru functia de premier. Parlamentul, Presedintele si Guvernul.

Una dintre cele mai importante atribuții prezidențiale este desemnarea candidatului pentru funcția de premier. Aceasta este propunerea pe care Președintele o face Parlamentului, la început de mandat, pentru a-și pune în aplicare programul politic cu care a cîștigat alegerile. Cel puțin așa era, la început de mandat, înainte să se treacă la mandatul prezidențial de 5 ani.

Înainte de a face propunerea Președintele se consultă cu partidul care a obținut majoritatea absolută în urma alegerilor sau, dacă nu există un asemenea partid, cu partidele parlamentare. Președintele trebuie să se consulte pentru a încerca să asigure majoritate guvernului. În cazul în care un partid are majoritatea absolută este normal ca Președintele să se consulte doar cu acest partid, căci este suficient pentru a asigura majoritate guvernului. Nu înseamnă că Președintele trebuie să desemneze drept candidat pentru funcția de premier o persoană propusă de partidul respectiv și nici măcar o persoană din rîndul acelui partid. Însă, pentru stabilitatea politică, este preferabil ca Președintele să se înțeleagă cu partidele parlamentare pentru a reuși să obțină majoritatea pentru guvern. Dacă totuși nu se înțelege, Președintele are posibilitatea, în situația în care Parlamentul nu îi acceptă cel puțin două propuneri în termen de cel mult 60 de zile, să dizolve Parlamentul și să declanșeze alegerile anticipate.

Să nu uităm că Președintele nu este ales de Parlament, ci este ales în mod direct, de popor. Vorbim aici de două manifestări distincte ale suveranității populare: alegerea Parlamentului și alegerea Președintelui. Deducem de aici că Președintele este mandatat direct de popor să se manifeste ca putere executivă, una dintre atribuțiile prin care acesta duce la îndeplinire mandatul popular pe care l-a primit fiind desemnarea candidatului pentru funcția de premier. Președintele, în desemnarea candidatului resepctiv, trebuie să țină seamă de mandatul pe care l-a primit și să facă tot posibilul pentru a-și duce la îndeplinire programul politic cu care a cîștigat alegerile. Astfel, candidatul pentru funcția de premier trebuie să corespundă unor astfel de exigențe.

Prin trecerea la mandatul de 5 ani și desincronizarea alegerilor prezidențiale și parlamentare, Președintele își începe mandatul fără a putea desemna un candidat pentru funcția de premier. De exemplu, Președintele ales în 2014 va trebui să aștepte pînă în 2016 sau o eventuală demisie a premierului sau cădere a guvernului prin moțiune de cenzură, pentru a-și exercita una dintre cele mai importante atribuții, una dintre atribuțiile care îi dau putere și substanță în conformitate cu mandatul popular primit. Președientele își poate pune în aplicare programul politic abia la jumătatea mandatului.

Alegeri parlamentare: 2012, 2016, 2020, 2024, 2028, 2032, 2036 șamd

Alegeri prezidențiale: 2014, 2019, 2024, 2029, 2034 șamd

Doar Președintele ales în 2024 poate desemna candidatul pentru funcția de premier încă de la începutul mandatului. Președintele ales în 2014 trebuie să aștepte pînă în 2016, Președintele ales în 2019 trebuie să aștepte pînă în 2020, Președintele ales în 2029 trebuie să aștepte pînă în 2032 (3 ani!!).

Chiar dacă desemnarea candidatului pentru funcția de premier rămîne printre atribuțiile prezidențiale, ea este decalată în așa fel încît Președintele în funcție să nu aibă puterea de a influența executivul în primii ani de mandat ci să aștepte un an, doi ani sau trei ani.

Astfel, Președintele ales în 2024, concomitent cu o nouă legislatură a Parlamentului, are șansa de a-și impune premierul încă din primul an de mandat, în timp ce Președintele ales în 2029 trebuie să aștepte 3 ani. Mai mult, sînt președinți care se vor întîlni cu ocazia de a desemna un nou candidat pentru funcția de premier de două ori în cursul mandatului. Președintele ales în 2014 desemnează candidatul pentru funcția de premier în 2016, Președintele ales în 2019 desemnează în 2020, Președintele ales în 2024 desemnează în 2024 și 2028, Președintele ales în 2029 desemnează în 2032 șamd. După cum se vede, Președintele ales în 2024 nu numai că desemnează candidatul de premier încă de la începutul mandatului dar în timpul mandatului mai desemnează candidatul de premier cel puțin încă o dată, dacă nu cade guvernul. Forța acestuia merge dincolo de mandatul său: desemnează 2 premieri, pe o întindere de 8 ani, 5 ani în mandatul său și 3 ani în mandatul următorului Președinte. În schimb, Președintele ales în 2029, următorul adică, trebuie să stea 3 ani cu un premier desemnat de predecesorul său și abia apoi să desemneze un premier, pentru ultimii doi ani de mandat.

În condițiile în care Președintele nu poate demite premierul, sînt Președinți care își vor exercita funcția într-un cadru politic decis de predecesorii lor timp de un an, doi ani sau trei ani și sînt Președinți care își vor exercita funcția într-un cadru decis de ei înșiși și, mai mult, vor decide și pentru succesorii lor.

Cît despre pretenția Parlamentului de a desemna premierul, trebuie să facem o paralelă între desemnarea candidatului pentru funcția de premier și adoptarea legilor. Parlamentul adoptă legi pe care apoi le propune Președintelui pentru promulgare, Președintele neavînd posibilitatea să refuze propunerea decît o dată iar Președintele alege un candidat pentru funcția de premier pe care îl propune Parlamentului, acesta putînd refuza propunerea o dată, a doua oară refuzul fiind sancționat cu dizolvarea. Așa cum Președintele nu are drept de inițiativă legislativă, el doar sancționînd propunerile Parlamentului, nici Parlamentul nu are drept de inițiativă în desemnarea candidatului pentru funcția de premier, el doar sancționînd propunerea Președintelui.

Parlamentul nu numește Guvernul la propunerea Președintelui, așa cum eronat se susține. Președintele desemnează un candidat pentru funcția de premier și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Cel puțin așa scrie în Constituție. Cu alte cuvinte, Parlamentul doar sancționează, doar aprobă. Acestea sînt verbele. Parlamentul nu are inițiativă în numirea Guvernului. Parlamentul nu propune premierul sau miniștrii și nu îi numește. Parlamentul doar acordă sau nu votul de încredere. În cazul remanierii, noii miniștri sînt propuși de către premier Președintelui. Președintele este cel care îi numește. În situația în care prin remaniere se schimbă componența politică a Guvernului, miniștrii propuși de premier, pentru a fi numiți de Președinte, trebuie să treacă de votul de încredere a Parlamentului.

Dacă citim cu atenție Constituția, vom vedea că în ceea ce privește Guvernul, Parlamentul nu are inițiativă și nici decizie finală. Nu propune și nu numește. Doar aprobă.

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, Președintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării, veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice exercitînd funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate iar Guvernul  asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament. Nu reiese de aici că Guvernul ar fi expresia componenței politice a Parlamentului. Constituția nu face vorbire despre componența politică a Parlmentului și despre obligativitatea ca aceasta să se regăsească în persoana premierului sau în componența guvernului. Parlamentul nu exercită guvernarea, nu reprezintă statul român, așa cum guvernul nu este organ reprezentativ al poporului român. Parlamentul reprezintă poporul român și este autoritate legiuitoare, Guvernul realizează politici și conduce administrația iar Președintele reprzintă statul român și veghează la buna funcționare a autorităților publice.

Parlamentul reprezintă poporul român și adoptă norme în numele acestuia (este expresia poporului român, cu toate orientările politice), Președintele reprezintă statul român (este eronată pretenția ca Președintele să reprezinte toți românii, cu toate orientările politice –  Președintele reprezintă statul român, nu este expresia poporului român) și veghează asupra celorlalte autorități publice (Parlament, Guvern, administrație, putere judecătorească), Guvernul realizează politici și conduce administrația statului. În cazul Președintelui și Guvernului, ca și în cazul administrației sau puterii judecătorești nu vorbim despre o anumită componență politică, reprezentantivă pentru poporul român, pentru diferitele opinii, orientări, credințe etc. Doar Parlamentul este reprezentantul poporului și este expresia acestuia.

Facebook Comments

9 Comments Mandatul prezidential de 5 ani si desemnarea candidatului pentru functia de premier. Parlamentul, Presedintele si Guvernul.

  1. Canadiana

    Deci, pentru Puie Monta, numai pe Base putem da vina. 
     
    E complet aiurea, pentru ca un presedinte ales, si reprezentant al statului, nu are, pentru o buna parte din mandat, nici un rol in desemnarea primului ministru, ceea ce, realmente, ii stirbeste din putere.  Pe de alta parte, cel care vine in 2024 are mai multa putere decat cei de dinainte.
     
    Admitand ca Base va desemna un nou premier dupa parlamentare, urmatorul presedinte va trebui sa „coabiteze” pentru cel putin doi ani cu acesta. Astfel, se poate naste o cacofonie politica schizoida: in 2014 am putea avea un premier USL, un parlament USL si un presedinte de la Forta de Dreapta, care va putea fi suspendat, pentru mofturi de moment,  cel putin o data pe mandat.
     
    In mod logic, prezidentialele si parlamentarele ar trebui sa fie organizate simultan, ceea ce implica reducerea termenului de mandat prezidential la 4 ani, asigurand astfel deplina si uniforma exercitare a puterii politice de catre presedinti.
     

    Reply
  2. Canadiana

    Deci, pentru Puie Monta, numai pe Base putem da vina. 
     
    E complet aiurea, pentru ca un presedinte ales, si reprezentant al statului, nu are, pentru o buna parte din mandat, nici un rol in desemnarea primului ministru, ceea ce, realmente, ii stirbeste din putere.  Pe de alta parte, cel care vine in 2024 are mai multa putere decat cei de dinainte.
     
    Admitand ca Base va desemna un nou premier dupa parlamentare, urmatorul presedinte, va trebui sa „coabiteze” pentru cel putin doi ani cu acesta. Astfel, se poate naste o cacofonie politica schizoida: in 2014 am putea avea un premier USL, un parlament USL si un presedinte de la Forta de Dreapta, care va putea fi suspendat, pentru mofturi de moment,  cel putin o data pe mandat.
     
    In mod logic, prezidentialele si parlamentarele ar trebui sa fie organizate simultan, ceea ce implica reducerea termenului de mandat prezidential la 4 ani, asigurand astfel deplina si uniforma exercitare a puterii politice de catre presedinti.

    Reply
  3. ribelalu

    Dupa legislatia actuala, chiar daca se ajunge ca alegerile legislative si prezidentiale ajung sa se desfasoare in acelasi an, nu este obligatoriu sa se desfasoare la aceeasi data. Daca mandatul parlamentului se termina primavara si al presedintelui toamna, atunci noul presedinte ar putea avea de asteptat nu mai putin de 4 ani pana va putea numi premierul.

    Reply
  4. DanCanada

    Da, totul absolut corect. In Canada de exemplu exista in loc de presedinte, „guvernator general”. Ce mi se pare aiurea insa e mecanismul prin care in Romania un guvern poate fi inlocuit. OK, motiuni de cenzura exista peste tot. Numai ca dupa ce cade guvernul printr-o motiune de cenzura, in Canada se trece la alegeri federale si se alege un nou Parlament. In Romania nu. Parlamentul a decis, MRU a fost inlocuit cu Ponta care a facut guvernul pe sestake cu gasca lui. Pai asta nu-i OK, trebuie alegeri pentru un nou Parlament. Si asta NU are treaba cu alegerile locale.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.