Va fi bine. Va fi frumos. Va fi progres.

Daca lucrurile continua asa prin „reteaua de socializare”, („comunitatea” asta atat de bogata in „standarde” inalte), peste un an sau doi a avea si folosi cont pe Facebook va deveni un semn al unei stupiditati si retardari funciare: „Ahhh Cutare, pai nu stii ca acest Cutare al tau mai are inca un cont pe Facebook? Ce te astepti de la mintea unuia ca el?!”

Selectia si autoselectia isi va spune cuvantul si treptat vor ramane pe aici doar EI, singurii capabili sa respecte „standardele” atat de stringente ale „comunitatii”. Asa cum am stabilit: platforma platitudinii, mediocritatii si imbecilitatii umane – destinata marketingului economic si politic- targetat de niste cretini care prin accident biografic au ajuns la butoane, catre alti cretini care nu au avut parte de acest noroc.

Ne putem imagina. Iata-i, tinerii de toate varstele, luptand mai departe, bagati si scosi din priza pentru cauzele agreate si coordonate de Centrala de Propaganda, conform intereselor politic-financiare ale oligopolului economic-politic-mediatic. Vor folosi cele 15 cuvinte agreate si aprobate conform „standardelor”, plus 7 emoticoane (feeling/activity).

22 bucati in total. Suficiente sa exprime intreaga gama de idei, sentimente si aspiratii umane, de la A la B, asa cum se manifesta in mintea lor, in scurtele momente de activitate dintre doua gifuri, filmulete cretine, jocuri si teste idioate si evident reclame prin care li se vinde ceva sau sunt mobilizati sa infiereze ceva incorect si inamic progresului.

Bine, veti spune, dar ei deja se manifesta asa, in sistem de 22 A la B, scosi si bagati in priza motherboard de la centru.
Asa e, raspund eu. Numai faptul ca suntem inca amestecati cu ei, aici, ii obliga ca din cand in cand sa iasa in afara teritoriului standardizat si sa mai angajeze limbajul obisnuit, cuvinte si idei periculoase, alunecoase, neaprobate. Cand noi nu vom mai fi pe aici, fortele evolutiei naturale isi vor spune cuvantul.

Va fi bine. Va fi frumos. Va fi progres.

Facebook va deveni curand platforma platitudinii, mediocritatii si imbecilitatii umane

Libertatea de expresie si de gandire sunt sub o ofensiva formidabila, fara precedent istoric.

La nivel de state nationale, unde institutiile comisariatelor politice si instantele ad hoc revin sub noi forme penetrand organizatiile, societatea si economia in moduri tot mai agresive si insidioase.

La nivel international, unde noi si noi instante de interventie, monitorizare si reglementare a gandirii si vorbirii sunt inventate si aplicate cetatenilor asupra carora, in realitate, jurisdictia lor este incerta sau chiar inexistenta.

La nivelul oligopolurilor si monopolurilor abuzive ale noilor tehnologii IT de tip Facebook, Google etc., conduse de o noua forma de oligarhie tehnocratica, semiliterata si semianalfabeta cultural, oportunista ideologic si iresponsabila politic.

Si evident, la nivelul marilor retele si trusturi mass media – organizate intr-o falanga politica – ale carei recente infrangeri din spatiul politic au impins-o intr-o stare de isterie si fanatism la adresa a tot si toate ce nu se aliniaza liniei de control corect politic pe care vor sa o impuna, indiferent de costurile si pierderile umane, culturale, institutionale si economice pe care le genereaza.

In acest moment, singura justificare de a mai folosi aceasta porcarie numita Facebook (instrument prin care am imbogatit si potentat politic o oligarhie de neispraviti si prin care acum suntem pe cale sa predam aliatilor lor politici intreaga noasta viata privata si identitate) este sa transmitem mesajul de mai sus.

In rest, in urma campaniilor de epurare, pumn in gura, intimidare si cenzura, merita sa ramana aici si sa balteasca tamp, numai cu cei care alcatuiesc contingentul peren al imbeciliatii umane, in vasta exprimare a intregii game a opiniilor umanitatii de la A la B. Ceea ce se va si intampla curand.

Eliminand si cenzurand tot ceea ce deviaza de la pseudo -„standardele” pseudo -„comunitatii” sale, Facebook va deveni curand platforma platitudinii, mediocritatii si imbecilitatii umane – destinata marketingului economic si politic – targetat de niste cretini care prin accident biografic au ajuns la butoane, catre alti cretini care nu au avut parte de acest noroc.

O poveste de un absurd remarcabil

Nu stiu daca urmariti, dar audierile si tot circul legat de Rusia si Putin si Makinson si mama lui Makinson in SUA releva chestii fabuloase. Suntem intr-o poveste de un absurd si de un tupeu absolut remarcabile. Doar un minim efort de gandit la rece trebuie facut ca sa intelegem magnitudinea chestiei, insulta absoluta la care sunt supuse inteligenta si bun simtul publicului. Iata:

Adica e 2016 si astia din Sillicon Valley controleaza tot: platforme, finantarea platformelor, algoritmii fluxurilor, infrastructura, structura de decizie, tehnologia, resursa umana si au coordonare nemijlocita si absolut cordiala si coniventa cu decidentul politic din Washington DC, atat la nivelul administratiei cat si al partidului politic si structurii birocratice si de reglementare. Au Monopolul in domeniile respective. Punct. Absolut.

Mai mult, au facut in campaia electorala caz public din pozitia partinica fata de un candidat. Este notoriu ca angajatii lor la toate nivelele au o anumita inclinare ideologica si politica pe care nu se sfiesc sa o afirme si sustina atat prin patternul lor de donatii politice cat si prin modul in care isi exercita responasbilitatile profesionale. Mai mult, acest sistem este cuplat si convergent in directiile de propaganda politica date de mass media clasica – ziare si TV- care merg covarsitor intr-o anumita directie si nu alta.

Mai mult, pe TOATE aceste canale si fluxuri si platforme sunt pompate la greu resursele financiare si de influenta ale establihsmentului american, ale celui occidental-european, plus clientii eterni ai lobbyului din lumea a treia care joaca la ruleta traditionala a influentei politice din DC.

Bun. Si ce se intampla? Vine domnule Rusia, si cumpara adduri de 126 de mii de dolari, pe Facebook. (Ma rog, inmultiti cu 10, sau cu cat vreti si comparati apoi cu bugetul de campanie de peste un miliard, DOAR bugetul ei, al partii vatamate sau comparati cu bugetul de advertising al Facebook) Da. Si inserteaza „fake news” pe acest megaconglomerat propagandistic, pe acest leviatan fara precedent in istorie si fac ei ce fac acolo, cu niste „boti”… Si?

Ii da, domnule, cu roatele in sus. Kaput. Da. Uite asa. Schimba RADICAL dinamica electorala in ditamai SUA, in, atentie: un sistem de vot bazat pe colegiu electoral. Nici mai mult nici mai putin!

Si stai sa vezi ca nu e totul!! Toate astea se intampla, ATENTIE, fara ca vreuna dintre toate agentiile alea stiute de la TV si cinema – aia cu drone, tehnologie, spioni, supercalculatoare – CIA, NSA, FBI si inca vreo 5-6 altele, carora nici numele nu li se stie, niciuna deci, sa poata face ceva. Aia – cei mai tari in intelligence si counterintelligence din lume – n-au putut, oameni buni, impiedica aceasta operatie. Nu, domnule. Mai mult, nici acum dupa un an de zile si enspe comisii de ancheta nu pot sa spuna ce si cum i-a lovit. Imposibil sa arate concret cum si ce s-a intamplat. Da. Asa de dati naibii rusii astia!

In viata mea am studiat si experimentat pe propria piele cazuri de propaganda, bataie de joc publica si insulta a bun simtului public si inteligentei cetatenilor. Dar asa ceva nu credeam sa ajungem sa vedem in asa forma agravata, prelungita si nesimtita.

Nu stiu ce trebuie sa mananci de dimineata, sau sa bei, zi de zi, ca sa crezi asta dar, prieteni, vad in asta o oportunitate antreprenoriala unica. Identificati, va rog, pe cei ce cred povestea asta ca astia pot sa creada orice. Vom deschide un cont iar apoi ii vom targeta cu o scrisoare in care le spun ca sunt in posesia Retetei Succesului. Banu’ in cont si le-o trimit personalizata. Avem securitatea financiara aranjata pana la adanci batraneti.

Este pozitia aceasta relevanta pentru partid?

Prieteni, confirm ca am vazut declaratia absolut socanta a deputatului PSD privind rezistenta anticomunista, CIA si „şerveţelul al împărţirilor geopolitice dintre Stalin şi Churchill, în egală măsură doi criminali”. Nu e nevoie sa imi mai trimiteti linkul. Nu am reactionat pentru ca au facut-o deja majoritatea oamenilor de bun simt ale caror postari le vad pe acest flux.

Ceea ce pot sa adaug este ca am avut acces in arhive la documentele interne ale organizatiilor rezistentei romane in Occident, inclusiv ale structurilor politice ale exilului romanesc si ale reprezentantilor oficiali si legitimi ai Romaniei anticomuniste pe langa Marile Puteri Democratice.

Nu stiu cine au fost securistii sau istoricii sub acoperire care stau la originea opiniilor pitecantropului – nu il cred capabil sa ajunga la astfel de concluzii pe cale proprie. Dar acesti securisti in mod cert nu isi dau seama cat de transparenti sunt ei si linia de distorsiune istorica si propaganda indusa de ei, in lumina evidentelor multiple adunate in arhivele occidentale despre ce s-a intamplat in Romania in perioada aceea. Faptul ca ies acum la lumina spune insa ceva foarte important.

Pitecantropul PSD are dreptul la opinie. E liber. Partidul sau are insa o problema. Este aceasta pozitie revizionista relevanta pentru partidul in cauza? Cine sunt si de unde vin acest opinii? Nu de alta dar individul nu e un publicist oarecare ci o figura emblematica pentru acest partid? Mai sunt multi care sustin linia lui Goebbels (mai apoi nationalist-comunista) in PSD? Ce finalitate are aceasta iesire in acest moment?

Si inca ceva: In momentul in care povestea cu servetelul a devenit o tema exploziva in mass media occidentala – e legata de publicarea chiar de catre Churchill a versiunii sale – romanii nostri din structurile guvernamentale paralele din diaspora au cerut pe cale oficiala lamuriri de la Churchill. Am vazut documentele si am vazut si raspunsul oficial al Cabinetului lui Churchill. Raspunsul era urmatorul: Procentele vorbeau de ponderea influentei MILITARE pe termen scurt (care era deja mai mult o stare de fapt) si nu de cea a solutiei POLITICE pe termen lung, pe care Churchill o lasa deschisa. A se corobora asta cu celelate pozitii ale lui Churchill din acea perioada.

Documentele sunt edificatoare in privinta acestui schimb si intr-o zi sper sa le pot face publice. Restul discutiei ramane deschisa dar nu in termenii nazisti formulati de reprezentantii PSD si ai securitatii nationalist-comuniste.

Neputinta polemica duce la cenzura

Sunteti multumiti acum, dragi agenti intelectuali ai progresului activi in acest spatiu? Aia trei baieti part-time de la ILD care va stateau in gat reprezentand alfa si omega universului vostru polemic si un pericol mortal pentru intreg viitorul planetei de limba si civilizatie romana sunt suspendati si eliminati de aici. E bine acum? E progres? Simtiti satisfactia intelectuala pentru triumful argumentelor si ideilor voastre? Sunteti intelectuali, nu? Triumful gandirii… Asta ati dorit, nu? Iata: s-a implinit.

Ce urmeaza? Cand va veti simti amenintati de prezenta lor pe Internet in general, in spatiul virtual, ce veti face? Acelasi lucru, nu?! Aceasi atitudine. Afara cu ei de pe internet. Si mai departe? Mai apoi, cand prezenta lor fizica in lumea reala va deveni un inconvenient obsesiilor voastre ideologice si maniilor voastre induse mediatic, veti merge pana la capat cu logica si spiritul ce va anima acum? Gulag, nu? Logic.

Desigur. Neputinta polemica si impotenta intelectuala, intoleranta si autoritarianismul mascat sub foliaj retoric sunt doar simptome a ceva mai grav, mai profund, in adanc…

Dragii nostri, ganditi-va doar la asta. Sub regimul vostru ideologic si cu standardele de cenzura si autocenzura pe care le sustineti azi, Mihai Eminescu nu numai ca ar avea contul blocat, dar nu ar putea pur si simplu exista ca publicist in brava asta lumea a voastra. La fel Caragiale. Si cu asta am incheiat cu Romania. La fel, in publicistica anglo-americana, H. L. Mencken, considerat cel mai mare acolo, la fel marele, formidabilul Karl Kraus in publicistica de limba germana, la fel pleiada de mari gazetari si comentatori care au dat glorie presei franceze in cea de a Treia Republica…

Dar ce va spunem noi astea voua… Ce legatura aveti voi cu traditia, istoria si standardele civilizatiei europene si occidentale? Ce reprezinta pentru voi istoria si cultura romanilor, in afara de poligon de aplicare a sabloanelor si schemelor voastre mentale juvenile si vindicative? Ce va pasa voua in prezenteismul vostru montat mediatic si ideologic?!

In fine, felicitari! Ati reusit, mai. Ati realizat. Se numeste TRIUMFUL IDEEII, TRIUMFUL ARGUMENTULUI, TRIUMFUL GANDIRII CRITICE. Nu-i asa?! Sper sa fiti multumiti acum…

 
 
 

Onestitate și utilitate în comentariatul politic

Sa repetam – a cata oara – poate ca de data asta are mai mare succes. Vorbim iarasi de evolutiile din SUA (unde asa cum stiti realitatea recidiveaza in obiceiurile-i proaste) si vorbim desigur despre comentatorii, analistii si tinerii de toate varstele aspiranti la glorioasa functie de formator de opinie:

Oameni care nu au inteles nimic si NU inteleg NIMIC din ce se intampla insista CHIAR SI ACUM sa se interpuna ca interpreti ai realitatii intre publicul roman si realitate. Sa repetam deci, sa repetam si sa repetam pana la satietate in numele bun simtului si profesionismului:

1. NU poti explica cititorului ceva ce tu insuti NU ai inteles. Si nici NU trebuie sa incerci sa o faci.

2. Daca esti comentator de politica externa (sau ai ambitii in acest sens) si daca „sursa” ta este exclusiv CNN, BBC, Washington Post, NYT sau orice vine dupa aceea in lantul trofic al ingurgitarii propagandei ambalate ca stire si analiza, inseamna sigur ca NU esti informat. Ceea ce faci nu este analiza, explicatie sau iluminare publica. Este carausie.

3. Daca te intrebi acum, citind lista de mai sus, care sunt alternativele sau lista complementara si rectificatoare la cele de mai sus, daca inca nu stii cum si de unde se aduna informatia, se deceleaza faptul si se construieste interpretarea echilibrata in ziua de azi, inseamna sigur ca NU ai ce cauta in linia asta de business in care pretinzi sa stii si explici lucruri pe care nu le stii si nu le intelegi.

4. Faptul ca ai citit ceva in The Economist, Slate, Huff Post, Rolling Stone, Guardian sau vizionat un clip de pe Comedy Channel NU inseamna ceea ce crezi tu ca inseamna. Si nici nu te califica sa ai o pozitie publica. Inseamna altceva. Insemna ca fie esti foarte comod, fie ca esti incompetent intelectual si nu ai capacitatea sa faci efortul necesar pentru a avea o pozitie. NU are rost sa pretinzi ca ai o pozitie – si mai mult – ca e una de formator de opinie, cand ceea ce faci este sa repeti niste meme autogratificatoare, vesele si comode.

5. Cand lucrurile sunt prea complicate, prea confuze, prea obscure nivelului nostru de informare sau capacitatii noastre de analiza, cel mai onest si util public lucru pe care il putem face este pur si simplu sa recunoastem asta. Si sa ne abtinem. Nu e o rusine. E de fapt o virtute. Nu faci nimanui un serviciu, inclusiv tie insuti, daca ocupi spatiul si timpul oamenilor pretinzand ca le explici lucruri pe care nici tu nu le intelegi.

PS Evolutiile au demonstrat ca am in aceasta lista (de Facebook, nm: FN) oameni de o incompetenta intelectuala indubitabila. Ramane de vazut daca sunt si analfabeti functionali sau nu. „Analfabetism funcțional este o noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit… Semnele grafice sunt recunoscute, dar conținutul de idei nu este înțeles decât, eventual, la un nivel foarte superficial.” Wikipedia

Sponsorizam cenzori Facebook?

Ca sa putem raspunde asaltului la adresa libertatii de expresie si valului de neototalitariansim promovat de Facebook in ultima perioada, trebuie sa intelegem mai bine natura operatiei, structura de decizie si cine si cum isi asuma responsabiliatea legala, politica si sociala in cadrul acestei organizatii. Sa lasam momentan Centrala si sa ne concentram pe operatia de limba romana, daca asa ceva exista. Exista?

Ca sa se ajunga la cenzura, stigmatizare si abuz in spatiul de limba romana, cineva de limba romana trebuie sa ia niste decizii, indiferent daca aceste decizii sunt doar unele de algoritmi si setare. Cine? Cine sunt noii Suzana Gadea si Popescu Dumnezeu ai Romaniei anului 2017?
Cum functioneaza sistemul ce duce la cenzura si stigmatizare? Care e mecanica, ce criterii si cine le aplica?
Cine sunt oamenii astia? Sunt concetatenii nostri? Sunt rezidenti in Romania? Se supun legislatiei Romane?

Nu se poate sa lasam lucrurile in aburelala asta Kafkiana in care ne pomenim abuzati pe rand de ceva astract si confuz.

Trebuie vorbit cu avocati: Ce ne ofera actuala legislatie a Romaniaei ca recurs intru apararea in fata abuzului de la Facebook si al angajatilor sai?

Daca nu ne ofera suficient, trebuie vazut ce initiative legislative trebuie trecute in Parlament pentru a ne apara de intruziunea si abuzul generat de aceasta companie si in general de corporatii ca asta.

In general: Ce masuri trebuie luate in mass media si opinia publica pentru a constientiza pericolul si abuzul pe care o organizatie multinationala si angajatii ei il exercita asupra cetatenilor unui stat suveran.

NU trebuie uitat ca Facebook – pe care noi i-am imbogatit si le dam locuri de munca – are mai multa nevoie de noi decat avem noi nevoie de ei.

Se pare ca acum sponsorizam locuri de munca pentru cenzori la o companie privata multinationala. Daca este sa fie cenzura si control atunci sa fie una legitima, legala, sub control public si democratic prin institutiile nationale si ale UE.

Nu numai malpraxis. Mai mult decat atat.

Asadar se pare ca dosarul ce sta in mare masura la baza povestii cu Trump si Rusia a fost fabricat si platit cu sponsorizarea Partidului Democrat, cu ajutor rus si cel mai probabil in coniventa cu FBI-ul. Urmariti cum se incearca musamalizarea nu doar in SUA, dar peste tot unde mass media sunt populate de aceste creaturi fara coloana vertebrala, caracter, onoare si aflate in deficit patologic de bun simt si inteligenta, a imensului, formidabilului scandal generat de aceasta revelatie absolut remarcabila.

Analisti si jurnalisti romani, dragi colegi de breasla:

NU e acceptabil ca dupa ce de luni de zile sustii explicit si implicit tema respectiva, dupa ce o folosesti ca sablon interpretativ si mananci si rostogolesti toate – dar absolut toate – gogosile create si difuzate in siajul acestei imense porcarii care in ultima instanta este un atentat la democratie si stabilitatea internationala, azi sa NU spui nimic despre asta. Sa te porti ca si cum nu s-ar fi intamplat. NU este acceptabil. E o rusine, e o abdicare de la profesionism si bun simt, de magnitudini colosale.

Publicul romanesc merita altceva… Indiferent de ce credem sau dorim, si indiferent cum vor evolua lucrurile, este INACCEPTABIL acest tratament al unei teme pe care tu insusi ai considerat-o pana acum atat de importanta si ai servit-o publicului roman ca atare.

Este strigator la cer ca dupa ce ai facut un an de zile linie de stiri, de interpretare de stiri, de geopolitica si de moralitate publica din povestea asta, dupa ce ajunsesei sa citesti si fortezi insasi ideea de politica externa a tarii si interes national in functie de chestia asta, ACUM sa te faci ca ploua si sa te uiti in alta parte ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic.

NU uitati ca dadeati sfaturi si induceati opinia nationala si abordati tema interesului national in functie de asta. Nu numai ca e malpraxis. Este mai mult decat atat.

Niste date demografice pentru linistea noastra

Niste date demografice pentru linistea noastra: in 1980, acum 30 de ani, populatia Europei inca era cu 15% mai mare ca populatia Africii. Azi, populatia Africii e cu 75% mai mare ca populatia Europei. In 30 de ani, populatia populatia Africii va fi de trei ori mai mare ca populatia Europei!!!

Afganistan – un stat esuat azi – avea in 1980 o populatie de 20 de milioane. In 2040 va ajunge la 50 de milioane. Un stat esuat plin de razboaie. Yemen, stat in razboi civil, avea 17 milioane in 2000. In 2014 va ajunge la aproape 40 de milioane, desi rezervele de apa estimate sunt problematice. Nigeria, avea 160 de milioane in 2010. Proiectat pentru 2040: 350 de milioane! Adica exact cat este proiectata sa fie TOATA populatia tarilor UE combinate.

Realizati ce rasturnare formidabila in numai un ciclu de viata, 60 de ani?!

In paralel este estimat ca statele azi stabile (intre care si Romania) vor da in 2040 doar 45% din forta globala de munca. Restul necesar va veni exact din acele state care sunt instabile si NU isi pot educa forta de munca… Tarile si societatile care sunt incapabile sa-si educe populatia vor fi asadar din ce in ce mai mult sursa de satisfacere a necesarului global de forta de munca…

Acum: unde va fi Romania in perioada asta? Ati vazut datele recente despre exodul romanilor. Ati vazut proiectiile. Demografii estimeaza o populaţie de 15 milioane în orizontul anului 2050 pe „o fertilitate feminină la nivelul din ultimii ani – 1,3 copii la o femeie – şi fără a lua în considerare migraţia externă, care nu se poate prevedea” (Vasile Gheţău, decanul demografiei romane).

Cum si in ce fel va gestiona Romania tot spatiul asta european in care impreuna cu Bulgaria si Ungaria abia vor putea aduna impreuna cam 30 de milioane – adica cat un judet sau doua din Nigeria, sau cat actuala populatie a Djakartei, numar de care se apropie si Dehli si Manila? Iar numerele cresc: un Karachi are deja 22 de milioane…

Ce mecanisme de guvernanta vor fi necesare in acele conditii, presupunand ca anumite forme de suveranitate si control politic mai exista, fie la nivel national, fie european…? Cum se gestioneaza astfel de situatii si trenduri? Astea nu sunt intrebari pe care sa le formulezi si adresezi in 2040. Demografia este prezentul extins, si traim deja in prezentul extins al trendurilor de mai sus.

Impreuna cu profesorul Marian Zulean de la Universitatea Bucuresti – Directorul Sectiei de Stiinte sociale de la ICUB, expert in politici publice si securitate – am incercat candva sa punem pe picioare o echipa si un proiect care sa se uite la chestiunile asta in perspectiva unor scenarii pentru Romania. Era pur si simplu o curiozitate: cum Dumnezeu se gandeste sistematic si pana la capat o asa situatie? Care sunt concatenarile de lanturi cauzale invizibile la prima vedere care se releva in analiza? N-a iesit. Si cand am inteles ca suntem neaveniti, am lasat-o balta.

Sa speram insa ca academicienii de la academia de securitate – sau cum ii zice la chestia aia vesela plina de oameni seriosi si cu greutate pe care o sicaneaza Emilia Sercan spre amuzamentul si deliciul public, au in vedere tema si isi justifica utilitatea sociala si epistemica producand ceva pe linia asta care sa ne ajute pe toti sa intelegem mai bine ce si cum…

Totusi, serios acum: undeva si cineva – in UE, in Romania – trebuie totusi sa se uite la lucrurile astea. Trebuie sa gandeasca despre ele, trebuie sa analizeze ce inseamna institutional, social, economic, cultural, politic si ca securitate toate astea. Nu putem sta in prezentul imediat, ca strutul cu capul in nisip. Trebuie produse analize, cunoastere si scenarii pe aceasta tema. Nu putem continua la nesfarsit repeta mantre corecte si ne bate cu pumnul in piept, dand ochii peste cap si apoi uitandu-ne in alta parte….

Sunt totusi in tara asta si Europa asta oameni care au copii si nepoti, nu?

Ce poate face societatea ca să oprească derapajul politico-social

Cititi asta pana la capat. E ceva concret, practic, nu e doar un comentariu.

Romania: Colapsul insasi notiunii de oameni educati si civilizati, care reprezinta si mentin niste standarde sociale si educationale, la care care restul societatii se raporteaza si pe care incearca sa le emuleze. Colapsul standardelor: intelectuale, culturale, artistice, de comportament social. Ce e de facut in conditiile in care principalele institutii care ar trebui sa se ocupe de mentinerea standardelor si de educatie actioneaza exact pe invers: intru distrugerea standardelor?

Sa presupunem ca in societatea Romaniei exista trei subclase, subgrupuri care inteleg acut ca exista o nevoie de standarde si ca actualul sistem nu satisface acea nevoie:

1. Tineri/Studenti – un grup restrans care intelege ca ceea ce fac la scoala si iau din societatea incojuratoare si mass media este insuficent si vor mai mult pentru ei personal si societatea lor;

2. Profesori sau specialisti – un grup restrans care intelege dezastrul din jur dar nu poate face nimic fiind imobilizati institutional, politic si financiar;

3. Oameni de afaceri sau cu resurse – un grup restrans care intelege magnitudinea pericolului si vrea sa faca ceva, dar nu stie ce.

Toate cele trei grupuri sunt minoritare. Majoritatii tinerilor, profesorilor/specialistilor si oamenilor de afaceri si potentatilor NU ii pasa. Le convine sau nu ii deranjeaza actuala situatie. Zic ca merge si asa si ca e foarte bine si fara standarde. NU e o problema pentru ei ce va fi maine, o Romanaie viitoare de mitocani, manelisti, nespalati intelectual, pesudoeducati, neispraviti in ale civilizatiei elementare. Dar exista o minoritate care intelege.

Minoriatile respective (potentiali provideri, finantatori si beneficiari din cele trei grupuri) se afla acum intr-o pozitie tipica definita de teoria designului institutional. Daca ar fi cuplate, puse in legatura se presupune ca s-ar putea organiza. E vorba de ceea ce se numeste „matching organization/mechanism” – mecanism sau structura organizationala facilitatoare care sa aduca impreuna, sa ii potriveasca, sa imperecheze, sa uneasca acei indivizi sau grupuri sociale care ar dori sa conlucreze, sa coopereze sa se angajeze in schimburi sau proiecte considerate de toate partile comun de interes. Sunt indivizi care vor dar care NU pot sa o faca din cauza ca exista bariere si costuri: de informatie, de tehnica, de cunoastere, de capital social, de capital uman, de capital fizic, de capital intelectual, birocratice, legale, sociale etc.

Crearea unei structuri care sa permita acest matching, aceasta punere in contact si coordonare ar face posibil orice proiect educational, cultural, artistic, intelectual imaginabil prin consens in interiorul relatiei intre cele trei categorii. E vorba de o structura care sa elimine sau reduca costurile de tranzactie si cautare, sa creeze economii de scala la costurile legale si sa asigure suport logistic, autoritate si legalatea si transparenta operatiei.

Structura/organizatia pune finantatorii, providerii si consumatorii de educatie si produse si practici intelectuale si culturale pe acelasi plan al coordonarii si comunicarii, lasand grade mari de libertate in a imagina si sponsoriza programe. Va rezulta un portofoliu de programe ce va creste sub un mecanism de matching.

Ce se va intampla mai departe: Trei scenarii:

1. Structura va dovedi concret in practica faptul ca intr-adevar exista acele trei minoritati. Simpla ei existenta va fi testul real si ultim. Se va consolida si va creste. Intial in Bucuresti, unde va fi lansata, va crea unitati si in alte orase universitare.

2. Structura va genera ura si reactii de invidie si competitie. Va fi emulatie. Nu va creste ea –  structura initiala  – dar ideea va fi luata de altii si vor incepe sa apara astfel de initiative, paralele si in competie. Va fi bine pentru ca se va debloca situatia si se va intampla totusi ceva, fata de actualul marasm.

3. Nu se va intampla nimic. Esec total. Nu se vor lega lucrurile. Tot va fi bine si atunci. Pentru ca vom sti pe ce stam. Nu ne vom mai amagi crezand ca societatea romaneasca mai are inca resurse in cele trei subclase minoritare, cand de fapt NU le mai are.

Cam asta e tot. O sa intrebati: bine, dar cine are timpul, resursele, energia, banii sa puna in miscare un astfel de experiment initial? Raspunsul este ca s-a gasit un mic grup de reprezentanti ai celor trei categorii. Aspectele legale, insititutionale si de logistica par sa fie pe cale de rezolvare. Modest, un pilot care va testa apele tulburi ale societatii romanesti se pune pe picioare… Probabil curand, poate chiar toamna asta, vom auzi cate ceva de la ei despre acest experiment-limita al societatii romanesti la inceputul mileniul trei.

Cand mecanismele statului si actiunea publica institutionala nationala nu mai pot mentine standardele si de fapt actioneaza impotriva lor, si cand orice incercare de a le salva pe caile politice si institutionale nationale a esuat, Societatea trebuie sa incerce se faca totusi ceva…

Asta e. Din asta sunt facute marile popoare si societati. Din Societate inaintea statului, din Cultura inaintea politicii, din Initiativa si Educatie si Standarde inaintea inertiei si propagandei. Daca e sa fie. Daca nu: nu, si asta e. Dar macar stii ca ai incercat.