Ce înseamnă să fii legionar. O mână de ajutor întinsă președintelui

Nicușor Dan nu admite să fie învins după ce Curtea Constituțională i-a respins sesizarea împotriva Legii Vexler. Legea propune măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură. Președintele a anunțat că va retrimite proiectul de lege în Parlament pentru o nouă dezbatere.
Principala obiecție a lui Nicușor Dan este neclaritatea termenului “legionar” pentru ca legea să înțeleagă ce tip de propagandă sancționează și ce fel de organizații refuză să înregistreze. Pentru clarificări o să-i explic președintelui ce înseamnă să fii legionar.
Prima măsură întreprinsă de statul național-legionar în 1940, când a luat puterea, la decizia comandantului Horia Sima, adjunctul lui Ion Antonescu, a fost reînhumarea cu onoruri a lui Corneliu Zelea Codreanu. A doua măsură a fost să aresteze și să interneze la Jilava 65 de fruntași politici, polițiști și jandarmi care ar fi avut vreo legătură cu asasinarea lui Codreanu.
În noaptea de 26/27 noiembrie 1940 au fost asasinați în celulele lor: Mihail Moruzov, fost director al Serviciului Secret de Informații (SSI); Victor Iamandi, fost ministru al Justiției; g-ral. Gabriel Marinescu, fost prefect al Capitalei; g-ral. Gheorghe Argeșanu, fost prim-ministru;
g-ral. Ioan Bengliu, fost comandant al Jandarmeriei; Nicu Ștefănescu, fostul adjunct al directorului SSI; col. Ștefan Gherovici, șef serviciu Jandarmerie; col. Anibal Panaitescu, comandant jandarmi; maior Alexandru Popescu – Marinaru, șeful Jandarmeriei Constanța;
maior Iosif Dinulescu, Legiunea de Jandarmi Dâmbovița; maior Aristide Macoveanu, comandant jandarmi; sublocotenent Traian Cinghiță, Jandarmeria Vaslui; jandarmi: Nicolae Bularda, Neacșu Crăciun, Petre Gheorghiu, Vasile Moisescu, Gheorghe Niculescu, Gheorghe Oancea, Constantin Popescu, Constantin Sârbu, Ion Stănciuc, Vasile Tașcă, Nicolae Zăinescu.
Este doar o parte din numărul de persoane asasinate. În subsolul închisorii Jilava erau internați zeci de comuniști de care legionarii nu s-au atins. Gestul nu va fi uitat și va întors după 1944, când autoritățile comuniste au reabilitat uneori suspect de leger anumiți legionari sau nu au instituit pedepse de excluziune în cazul copiilor acestora.
Un caz clasic este cel al poetei Otilia Valeria Coman, cunosută astăzi sub numele Ana Blandiana, fiica preotului legionar Gheorghe Coman din Murani, Timiș. Trecutul legionar al tatălui nu a împietat asupra unei glorioase cariere a Anei Blandiana, ajunsă pe înaltele culmi ale recunoașterii academice.
Și în final, în poziția de decident moral al Apelului intelectualilor de susținere a candidaturii lui Nicușor Dan: “Visul meu este să câştige alegerile prezidenţiale Nicuşor Dan şi să-l numească premier pe Ilie Bolojan. Cred că este singura şansă să ieşim din groapa ultimilor 10 ani. Sau 30 de ani” (Ana Blandiana).