Iarna 1984-85: eram asistent universitar bătrîn deja (cu doctorat, cărţi şi articole publicate, dar fără avansări deschise), soţia doctor, deci n-aveam a ne plînge prea tare depedeve salarial. Decît că în casă erau 16 grade Celsius însumate: 8 în dormitorul fetiţei, 6 în camera de zi, 2 în dormitorul din spate.
Dar NE BUCURAM meschin şi nesemnificativ, căci aveam o preparaţie cu loaza d-lui Samson, un fel de manager-gestionar de gostat, asta a fost o fază pozitivă, îmi aducea unt și brînză adevărată, cum să nu-l iubeşti şi respecţi? Culmea-i că juniorul chiar a luat admiterea care era pe bune, prost nu era… m-am BUCURAT că a luat admiterea.
Soţia (medic) avea o pacientă, Tanţa, gestionară la un magazin de carne. Ea – lipsă de calciu și iod, noi – foame de carne. Am stabilit cu Tanţa (şi cu şeful, Tov. Cozma) un algoritm complicat: trebuia să mă prezint (în ziua cînd venea telefonul!), după 8 seara, la o cofetărie din aceeaşi clădire şi apoi să aştept în spate să iau – ilegal – un pachet de “cotlete” grase, mînjite de rumeguş din cutiile lăturalnice unde erau ţinute. mă bucuram că LUASEM CARNE. Cele 4-5 ore în ger, de două ori pe săptămînă, de la 3-4 dimineaţa pînă la deschiderea Alimentarei, ca să iau 2L de lapte și 2-4 borcănele de iaurt nu le pun.
La benzină n-aveam pile, cînd se “dădea” raţia “la poligon” (de la staţia de benzină pînă la poligonul de examene auto erau 1-2km,), mă aşezam să zicem joi seara și dacă aveam noroc, sîmbătă dimineaţa aveam rezervorul plin, cu ciubuc consistent (măcar 50 lei) şi o canistră de 20l în plus . Dacă n-aveam noroc, se reporta lista şi aveam benzina duminică. Duminica următoare, peste o săptămînă. Mă bucuram că LUASEM BENZINĂ.
Fetiţa mea a făcut o hepatită, am umblat ca năucul cam două săptămîni să caut O LĂMÎIE – sau cîteva, sau măcar o lămîie de plastic umplută cu suc natural de lămîie – am cerşit de la studenţii greci sau “palestinieni” care plecau în vacanţe, – nimic. Fetiţa s-a vindecat oricum. M-am bucurat, CUM ALTFEL?
Am trecut şi revoluţia Iliescului, fără fapte eroice sau măcar semnificative din partea mea… Mai departe a fost destinul, am depus cererea de cetăţenie americană în 2008 sub GWB, am dobîndit-o sub Babama. Mai rău chiar că nu se poate. Sau se poate OARE? Om mai videa!
