Nişte intelectuali

Cristian Ghinea, Dilema Veche

„Să facem deci un bilanţ: regele Carol II sugrumă democraţia românească şi este ajutat de o lungă listă de intelectuali de prestigiu. I se opun nişte politicieni de profesie, politruci adică, de pe la ţărănişti şi liberali (şi legionari, trebuie spus, deşi acolo exista o garnitură proprie, alternativă, de intelectuali, pe care PNŢ şi PNL nu au avut-o niciodată – partidele astea burgheze nu vînd idealuri măreţe, şi basta). Comuniştii sugrumă România şi li se alătură o lungă listă (în bună parte, exact aceiaşi oameni ca la Carol II) de intelectuali prestigioşi. De partea cealaltă, pe listele electorale opuse, nişte politruci ţărănişti şi liberali care apoi au înfundat puşcăriile. Cine a fost forţa benefică istoric a României: politicienii sau intelectualii? Asta doar aşa, ca să trecem în revistă critic clişeele publice despre cele două categorii: intelectual = persoană famelică, dar idealistă, politician = jeg uman punct. Istoria zice că e nu e chiar aşa.”

Articolul integral

Facebook Comments

77 Comments Nişte intelectuali

  1. para

    Pentru mine e simplu, ca de obicei, şi paralel, ca de obicei. Există minte, există suflet şi există forţă vitală. Dacă una din acestea este proeminentă în detrimentul celorlalte, sau dacă vreuna lipseşte, se produc dezechilibre.

    Intelectual e un cuvînt care nu ştiu ce desemnează exact în realitate; dacă desemnează un dezechilibru, atunci mă bag la concluzie. Dacă nu, nu.

    Părerea mea, de două parale.

    Reply
  2. oglinda-oglinjoara

    Bleen

    Scuze. Am crezut că e străveziu argumentul.

    Intelectualii n-au făcut belele. "Decît" le-au împănat.

    Reply
  3. nedormitul

    propun un proiect blogary, sper să se și aprobe: cursuri de citit și înțeles texte simple pentru începători și intermediari.

    nu trebuie să vă speriați, o luăm cu texte simple, ajutate de imagini, eventual: "vaca paște." "pîrvule, mănîncă încet.", apoi trecem la chestii mai complicate, gen "ana are mere, nina are prune."

    Reply
  4. Bleen

    @oglinda

    Citează acea parte a comentariului meu care spune că intelectualii au "belit", cum te exprimi tu, România. Dacă nu-ţi cer prea mult.

    Hai să le luăm pe rînd:

    1. "Sa nu comparam dictaturile fasciste si comuniste cu democratia postrevolutionara. Prostiile postrevolutionare sunt ninore in comparatie cu sistemele cu partid unic si grupari paramilitare."

    2."intelectualii romani (incepand chiar cu Iorga, tatal spiritual al legionarilor) au avut intotdeauna aversiune fata de capitalism si democratie si au imbratisat, din convingere sau oportunism, toate extremismele veacului"

    3. "venalii si coruptii politicieni interbeluci, taranisti si liberali, au sfarsit in gropi comune luptand impotriva comunismului sau legionarismului"

    4. "mult mai importanta distinctia muritori resemnati cu imperfectiunea lumii – Mesianici care cunosc secretul ideologic al Izbavirii."

    Punctual, care sînt falsurile şi unde am zis că intelectualii au belit România? Dacă ai chef să argumentezi şi să dai exemplele necesare. Dacă ţi-e prea lene să scrii mai mult de 2 cuvinte sau nu te simţi în stare, nu scrii deloc. Să ştii că nu e deloc interesant că la al 37-lea comentariu de la articolul x Gigel a zis "Vax!" sau a strîmbat din nas. Vax-ul şi strîmbatul din nas sînt irelevante pentru ceilalţi comentatori, la fel ca şi persoana şi stările lui Gigel. Dacă Gigel are ceva de spus, are o informaţie de dat, un raţionament de făcut, dacă are de gînd să ne îmbogăţească intelectual, îl rugăm s-o facă. Dacă are de gînd să stea într-o rînă şi să scuipe seminţe din colţul gurii ca Mărgelatu în timp ce mai scoate o onomatopee sau un "năup" sau "îhî", ar fi bine dacă ar face-o în privat. Repet, faptul că x sau y zice că nu e de acord cu articolul sau comentariul nuştiucare e absolut irelevant. Nu facem sondaje. X sau y trebuie să folosească proproziţii cu subiect, predicat, ba chiar şi complement sau atribut, sau, poate chiar şi fraze, dacă nu e prea mult. Chestia cu "falş!", "nu-mi place!", "ba nu e aşa!" nu interesează. Repet, stările comentatorilor, ca şi persoanele comentatorilor, sînt absolut irelevante. Relevante sînt comentariile care spun ceva.

    Reply
  5. oglinda-oglinjoara

    ai multe falsuri:

    – falsuri ale trecutului

    – falsuri ale prezentului

    – falsuri ale viitorului

    uite, falsuri ale trecutului:

    nu ştiu prin ce consecuţie logică ai extras tu concluzia că intelectualii au belit Romînia din leatu' 119 pînă mai încolo

    Reply
  6. Dan Masca

    Nu inteleg cum a reusit ghinea sa ii cunoasca pe toti intelectualii tinerei romanii ?

    Doar nu credeti ca exista Romania asta doar asa fara nici un fel de aport al unor intelectuali romani ?

    Doar nu exista liberalismul din Romania doar din cauza unui Aligica cu taxe platite in SUA si a lui Patapievici cu salar de la stat ?

    Este clar ca intelectual nu sint cind coproduci http://www.luzarii.ro
    Eu le doresc sarbatori fericite tuturor 😉

    Reply
  7. Bleen

    Sa nu comparam dictaturile fasciste si comuniste cu democratia postrevolutionara. Prostiile postrevolutionare sunt ninore in comparatie cu sistemele cu partid unic si grupari paramilitare. Am avut alegeri libere parlamentare, prezidentiale, locale si europarlamentare in 1992, 1996, 2000, 2004, 2007, 2008, 2009, puterea in functie a pierdut de 4 ori alegerile (1996, 2000, 2004, 2008). Sa nu dramatizam. Ghinea a zis doar ca intelectualii romani (incepand chiar cu Iorga, tatal spiritual al legionarilor) au avut intotdeauna aversiune fata de capitalism si democratie si au imbratisat, din convingere sau oportunism, toate extremismele veacului in timp ce venalii si coruptii politicieni interbeluci, taranisti si liberali, au sfarsit in gropi comune luptand impotriva comunismului sau legionarismului. Dincolo de distinctia intelectuali-politruci (o ironie a lui Ghinea, dar n-am chef sa explic acuma toate nuantele de tonalitate a scriiturii) e mult mai importanta distinctia muritori resemnati cu imperfectiunea lumii – Mesianici care cunosc secretul ideologic al Izbavirii.

    Reply
  8. oglinda-oglinjoara

    dacă particularizăm intelectualii, iese ca dracu'… dacă vrem.. 🙂

    Eminescu, paregzamplu…

    cu articolele lui, desfiinţează teoria lui Ghinea (solidă, de altfel)

    Reply
  9. nedormitul

    păi cam despre asta discutăm: despre inadecvarea intelectualilor în politică. ştiu, la noi e pe dos – politicieni care suferă de complexul elenei ceaușescu, invadînd lumea academică (vezi cazul "dom' profesor" felix, cazul năstase ș.a.) şi intelectuali care invadează, cam din părți, scena politică. şi unii şi alţii au nişte complexe, altfel nu-mi explic.

    Reply
  10. oglinda-oglinjoara

    ne

    de ce presupui că treaba intelectualilor este să ducă la capăt un "proiect politic"?

    de ce trebuie să-l aibă discipol Platon şi pe Aristotel Căncescu?

    why? plzzz:

    Reply
  11. oglinda-oglinjoara

    e o fractură logică pe care Ghinea nu vrea s-o vadă:

    1. să zicem că intelectualii au fost de vină pentru dictatura carlistă şi antonesciană

    2. să zicem că tot intelectualii sunt de vină pentru dictatura comunistă

    Doresc să mi se demonstreze că intelectualii sunt de vină pentru prostiile postrevoluţionare.

    Mulţumesc.

    Reply
  12. oglinda-oglinjoara

    Istoria ideilor şi-a oamenilor a lui Ghinea e paradoxală.

    Aşa poţi spune că Socrate/Platon/Aristotel sunt dictatori.

    Şi s-ar putea că nici Christos să nu se simtă prea bine.

    Reply
  13. oglinda-oglinjoara

    păcatul intelectualilor e, într-adevăr, mai grav: orgoliul

    virtutea politicienilor e că viciul lor e mai slab

    Reply
  14. oglinda-oglinjoara

    … există, totuşi, o diferenţă: Eliade, Sadoveanu, Ţuţea au greşit

    Boia şi Bleen nu vor avea norocul ăsta niciodată.

    Reply
  15. oglinda-oglinjoara

    deci ajungem la: "cînd aud cuvîntul cultură îmi vine să scot pistolul"

    extremele, totuşi, se atrag

    (după ce/pentru că trag 🙂 )

    Reply
  16. ElCucui

    Intelectualii din sfera politicii sunt de două feluri: implicații activ și contemplativii. Nici măcar, clasicii în viață, Pleșu, Liiceanu și Patapievici nu trăiesc doar din jonglatul cu idei. Unul a fost ministru, altul este patron de editură și celălalt se ocupă cu administrația unei instituții.

    Reply
  17. ElCucui

    Să înțeleg că intelectualii sunt doar cei care își câștigă traiul din scris și eventual la catedră iar restul sunt politruci? Atunci Titu Maiorescu ce naiba a fost? Critic literar sau prim-ministru conservator? Delavrancea a fost scriitor sau primar conservator al Capitalei? O. Goga a fost poet sau prim-ministru național-creștin? Varujan Vosganian și Corneliu Vadim Tudor sunt poeți sau politruci? Marga, Neagu, Ambramburica, Năstase sunt profesori universitari sau politruci? Și l-am lăsat la urmă pe poetul, economistul, istoricul, profesorul și premierul Radu Mischiu. Că ăsta a fost de toate.

    Reply
  18. Mih

    …Intr-un interviu acordat Romaniei libere despre specificul generatiei lui, istoricul recunoaste ca, vrand-nevrand, comunismul si-a pus amprenta si pe personalitatea sa: si el a mintit in anii socialismului stiintific, si el a ales sa fie membru de partid pentru a reusi in cariera.

    …………………………………………………

    "Am prins comunismul de la inceputul pana la sfarsitul lui.

    Acesta este, poate, specificul generatiei mele. Dar inca o data, nu putem vorbi "in general", despre toata lumea. Nu putem, pentru ca o data ce s-a instaurat comunismul, unii au fost loviti foarte tare de comunism, in schimb altii s-au ridicat. S-a instaurat atunci o mobilitate sociala extrema. Nu a mai ramas aproape nimic din vechea elita politica, economica. Cea intelectuala a disparut simtitor. In schimb, s-a ridicat o noua elita, o noua clasa conducatoare si o noua intelectualitate.

    ……………………………………………………

    Nu a trebuit sa fac eforturi ca sa fiu anticomunist. Eforturi laudabile fac de 10-15 ani incoace, ca sa-mi mai moderez atitudinea anticomunista. Fiindca, in ceea ce ma priveste, am o respingere neta a comunismului, dar in acelasi timp sunt istoric si am incercat sa ma detasez si sa incerc sa-i inteleg pe aceia care au nostalgia comunismului. Sunt multi legati de comunism, pentru ca tocmai comunismul i-a facut ce au devenit. Cea mai mare parte a elitei romanesti de astazi, in sens tehnic, nu de excelenta neaparat, isi are originea in comunism.

    …………………………………………………..

    Comunismul, in ansamblu, mi s-a parut greu de suportat, de la inceput pana la sfarsit. In acelasi timp, am avut dorinta si ambitia, stimulata si de mediul in care am crescut, de a realiza ceva pe lumea asta. Nu era o solutie sa ma pun contra pentru ca era clar ca nu mai reuseam nimic. Dar nu am facut concesii majore. Nu puteai sa nu faci concesii intr-o asemenea societate. Unii au facut mici concesii, alti mari porcarii. Era o societate care te obliga sa faci concesii, te obliga la minciuna."

    ……………………………………………………

    (http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dezbateri/lucian-boia-dupa-89-mi-am-zis-ca-nu-o-sa-mai-mint-156790.html)
    ………

    Ce facem?

    Ne adunam sau ne risipim?

    Reply
  19. Bleen

    Problema intelectualilor români nu e că s-au implicat ci că s-au implicat aproape de fiecare dată de partea extremismelor şi utopiilor. Din punctul ăsta de vedere, politicienii veroşi, corupţi şi mediocri din interbelic au fost singurii care s-au opus, cum au putut, fascismului şi comunismului. Însă e greu să lupţi împotriva Binelui susţinut de Idealişti, cînd nu eşti altceva decît un reprezentant al Clasei Politice Corupte. De obicei, în lupta împotriva Binelui susţinut de Idealism sfîrşteşti la groapa comună, împuşcat în ceafă de Gardienii Binelui, sub aplauzele Idealiştilor: "Finalmente, Hevănul e aici! Moarte burghejilor!" (inamicii oricărei forme de totalitarism, fie că e vorba de comunism, fascism, nazism sau cum i-o zice). Ghinea remarcă un lucru extraordinar: singurii luptători împotriva legionarismului şi comunismului au fost politicienii venali, mediocri şi corupţi. Ei au sfîrşit la Aiud, Periprava sau Canal, în timp ce Idealiştii au luat loc în banca acuzatorilor sau aplaudacilor crimei (asta cînd nu au dat o mînă de ajutor mai concretă). E greu să aperi pluripartidismul şi capitalismul în faţa Binelui şi Noului. Cu Izbăvirea nu te pui. Tu oferi ceartă zilnică şi mediocritate şi imperfecţiune şi nedreptate şi corupţie, în timp ce Izbăvirea dă aripi către Binele Suprem. Şi către Cer, atunci cînd aripile vin cu un glonţ în ceafă.

    Reply
  20. Florin

    Problema reală e că înlocuim clișeele cu alte clișee. Ăsta e efectul principal al analizei prin sentințe și rețete.

    Demolăm, pe bună dreptate, clișeul intelectualului angajat "pur" și punem în loc clișeul intelectualului autist politic. Înlocuim sensul profund al termenilor cu clișee convenabile retoric. O prostie. Matură, biensur.

    Reply
  21. Bleen

    Şi discuţia despre "o nouă clasă politică", "un nou partid, curat şi idealist", "un nou fel de a face politică" e din acelaşi registru, al mesianismelor şi utopiilor. Nu vom avea o nouă clasă politică. Poate, dacă idealiştii cîştigă partida, vom avea un Partid Unic dublat de o grupare paramilitară şi un nou canal pentru burgheji dar o nouă clasă politică nu vom avea. Calitatea clasei politice e posibil să crească dar asta se va întîmpla treptat, în timp.

    Reply
  22. Bleen

    @Florin

    Astea-s explicaţii de serial cu adolescenţi americani, de dat la matinal, după Abracadabra. Nu le-am comentat şi nu le comentez.

    Reply
  23. Bleen

    O să revin la ceea ce contează şi citez doar cel mai important pasaj din articolul lui Ghinea: "Cine a fost forţa benefică istoric a României: politicienii sau intelectualii? Asta doar aşa, ca să trecem în revistă critic clişeele publice despre cele două categorii: intelectual = persoană famelică, dar idealistă, politician = jeg uman punct. Istoria zice că e nu e chiar aşa."

    Problema noastră e cî încă visăm la cai verzi sau albi pe pereţi în politică. Ghinea pune punctul pe i. Politica se face cu politicieni, nu cu intelectuali. Şi politicienii, cu toate mediocrităţile şi defectele lor, sînt mai apropiaţi de liberalism şi capitalism decît intelectualii. Care, cu extrem de puţin excepţii, au ales utopiile.

    Toată cultura şi literatura română musteşte de aversiune faţă de capitalism, faţă de pluripartidism, faţă de parlamentarism. Istoria politică a intelectualităţii noastre e legată în mare parte de susţinerea extremismelor şi utopiilor.

    Reply
  24. valentin

    Nu sunt intelectual pentru ca de obicei citesc in diagonala si scriu chiar mai prost decat citesc.Mi se pare insa ca Bleen a pus semnul egal intre intelectual si ideolog. Dezvoltand un pic ideea s-ar spune ca ideologii care ne plac sunt intelectuali iar cei care nu ne plac sunt politruci.

    Reply
  25. Florin

    1. Or fi apărut intelectualii abia la Dreyfus, termenul de intelectual, însă, există în latină și se referă la "cele ale minții, ale înțelegerii". Newton și Bacon aparțin lui "mundus intelectualis", termen care apare încă din evul mediu, când latina era limba științei. Cum naiba se cheamă locuitorii acestei lumi dacă nu intelectuali?

    2. E foarte puțin distractiv să cazi de acord pe definiții, e însă vital. Să îți argumentezi neîncrederea profundă, suspiciunea chiar, față de intelectuali, în condițiile în care aproape fiecare din cititori înțelege altceva decât celălalt și decât tine prin termenul "intelectual" e o glorioasă pierdere de vreme.

    3. Tu vorbești de "intelectualul angajat", care e altceva, e o subclasă a clasei intelectualilor. Poate ai dreptate în ce-i privește, majoritatea niște hahalere în care nu merită să ai încredere. Lumea intelectului nu se suprapune însă cu lumea intelectualilor angajați politic.

    4. Videanu nu e intelectual pentru că nu populează această lume. El trăiește în lumea pietrelor. Și a banilor.

    5. O definiție posibilă a intelectualului e de "locuitor al lumii ideilor". Din punctul ăsta de vedere tu ești intelectual. Unul care refuză să se implice politic, refuză activismul, dar nu mai puțin intelectual. Eu suspectez în îndârjirea ta pe subiect o frustrare personală: citești și înțelegi mai mult, scrii mult mai bine decât majoritatea celor care-și spun "intelectuali" iar aerele lor docte și discursurile mediocre, te irită. E, totuși, analizabil. În general răbufnirile tale iritate și vindicative pe care mulți le citesc ca aroganță, nu sunt asta. Au la bază frustrarea că nu ești recunoscut la adevărata ta valoare. Demersul rațional e invers, te mândrești cu viața printre "oameni simpli" și cu faptul că ești "tinichigiu" și când ai ocazia să le-o tragi impostorilor care-și spun "intelectuali", scoți toate pistoalele. Asta e în general problema autodidactului în lipsă de recunoaștere, Pata sufoca textele cu neologisme, tu dai la cap cu pasiune "intelectualilor".

    6. Apropos de psihanaliză, cei care au rămas la echivalența psihanaliză=povești despre sex, n-au înțeles mare lucru din ea.

    Reply
    1. Florina

      Nea,
      Dinescu e şi după Friedman:

      The two chief enemies of free enterprise are intellectuals on the one hand and businessmen on the other, for opposite reasons. Every intellectual believes in freedom for himself, but he’s opposed to freedom for others. He thinks there ought to be a central planning board that will establish social priorities.

      Reply
  26. Nea

    De asta mi-era teamă, că ajungem la întrebarea ce e telectualul şi ce ne dă el nouă.

    Bleen, după criteriul tău, Mircea Dinescu e intelectual, ha, ha!

    Mi se pare că definiţia lui Nedo e cea mai profundă şi mai aproape de adevăr.

    Aş propune şi eu câteva:

    1. Intelectualul e cel a cărui muncă (cititul) este hobby-ul inginerului.

    2. Intelectualul este persoana aflată într-o relaţie permanentă de dragoste/ură cu puterea.

    3. Intelectualul e interfaţa dintre ideologie şi mase.

    Reply
  27. g.s.

    O lamurire pentru cei care nu inteleg de ce e importanta Biblia si credinta. As fi preferat sa dau un link spre un articol al lui Cristian Badilita publicat acum vreo 6-7-8 ani pe site-ul unui ziar online, dar nu mai am unde, asa ca rezum, foarte pe scurt, povestea:

    1. Era odata un preot elvetian extraordinar de dedicat enoriasilor din parohie. Ani si ani a fost trup si suflet, zi si noapte, alaturi de satenii lui.

    2. S-a intimplat ca preotul asta si-a pierdut credinta la un moment dat.

    3. Dupa o perioada de depresie si meditatie si-a reluat activitatea obisnuita dublindu-si, triplindu-si, inzecindu-si, din acel moment, eforturile.

    Reply
  28. g.s.

    De ce am avut si avem o intelectualitate de rahat? De ce comunicam atit de prost si nu avem un minimum de valori unificatoare ca popor? Asta discutam azi cu cineva. Chestie culturala, nu genetica, cu siguranta. Romanii invata tot felul de formule matematice si fizice in scoala, utile bineinteles (sintem multi care traim in America din matematica), dar nu citesc carti fundamentale.

    Ne-am opintit sa facem o lista cu cartile pe care ar trebui sa le citeasca orice roman pina la terminarea liceului pentru a exista o baza de colaborare/comunicare intre ei. Sa inteleaga unul ce vrea sa zica celalalt adica. Macar zece carti mari si late care sa ne aduca la acelasi numitor comun. Am gasit doar doua de care sintem siguri:

    1. Biblia.

    2. Meditations by Emperor of Rome Marcus Aurelius

    Eu as vrea sa vad lista celor zece carti fara de care nu se poate, intocmita de Plesu si de restul desteptilor natiei. Fie o lista de comun acord cu amicii lui, fie liste distincte. Macar atit ar putea sa faca si ei… Si scolile sa le includa in bibliografia SUPER-OBLIGATORIE.

    Reply
  29. g.s.

    Din articolul lui Ghinea s-ar intelege ca, spre deosebire de asa-zisii intelectuali care se indoiau dupa cum batea vintul, am fi avut, totusi, niste politicieni (taranistii si liberalii) care, macar, aveau o pozitie ferma. Dincolo de parerea buna pe care o am despre Maniu si verticalitatea lui (nu si despre Bratianu si liberali ca partid interbelic, nu si despre contributia nefasta a lui Maniu la unirea de la 1918), nu pot sa nu le vad lasitatile in cele mai grele momente, adica exact atunci cind ei ar fi trebuit sa isi asume raspunderea. Maresalul Ion Antonescu nu a ajuns la putere prin lovitura de stat, ci implorat de toata lumea, incepind cu Carol al II-lea. Situatia era atit de proasta incit nimeni nu voia sa intre la guvernare.

    Am citit, demult, o carte care continea intreaga corespondenta intre Ion Antonescu, pe de o parte, si Iuliu Maniu si I. C. Bratianu, pe de alta parte. Maniu si Bratianu ii scriau mereu lui Antonescu, cit a fost la putere, si Antonescu le raspundea imediat. Nu a lasat nici o scrisoare fara raspuns. Absolut fascinante scrisorile. Tipii astia, mai putin Bratianu, ar fi fost, azi, niste forumisti/polemisti formidabili. Impresii de lectura veche:

    1. Maniu ii scria lui Antonescu cam de 7 ori mai des si de 20 de ori mai amplu decit Bratianu.

    2. Atit Maniu cit si Bratianu il criticau sistematic si pareau sa o faca (doar) pentru a putea spune, odata razboiul sfirsit, "pai, eu i-am zis lui Antonescu!".

    3. Bratianu mi s-a parut un demagog infect, un gainar care astepta la cotitura. Iar cu arta scrisului era cu citeva clase sub Antonescu si Maniu, un primitiv si un rudimentar incapabil sa sustina o polemica argumentata.

    4. Maniu parea mînat de cele mai bune intentii, constructiv, nu uza de politicianism, insa nici nu voia sa riste sa se implice la nivel decizional.

    5. In foarte multe din raspunsurile sale, dincolo de argumentatia impresionanta (Antonescu era un tip si citit si super-inteligent), seful statului le oferea celor doi puterea de a doua zi daca doreau. Ar fi trebuit doar sa zica "Da" si el s-ar fi dat bucuros la o parte. A insistat in repetate rinduri sa vina oricare dintre ei in locul lui, dar toate ofertele i-au fost ignorate (asta m-a socat, nici macar nu explicau de ce refuzau, nici macar nu discutau propunerea; e clar ca il priveau ca pe un om de sacrificiu si asteptau sa vada cum se termina razboiul) si scrisorile urmatoare continuau sa il toace marunt, de pe margine. Chibitzareala marunta. Nu stiu citi, in locul lui Antonescu, le-ar fi raspuns (in detaliu, pe puncte, rabdator, pe pagini intregi) asa cum a facut-o maresalul la zecile de scrisori critice cind ei nici macar nu catadicseau sa raspunda ofertei de a prelua imediat puterea.

    Reply
  30. g.s.

    Nu am citit cartea lui Lucian Boia, doar articolul lui Ghinea, dar despre asa-zisii intelectuali (nu e un peiorativ, am doar aversiune fata de termenul "intelectual") din perioada respectiva stiu destul de multe. Am citit memoriile lui Eliade, "Caietele" lui Cioran etc. si am parerea mea despre oamenii astia. Parere buna, pe alocuri foarte buna, dar nu sint deloc exaltat. Niste oameni acolo si ei. Nu mai stiu care din cei doi nota, prin anii 70-80, ca in Romania bintuie fantomele lor, imaginate asa cum le placea oamenilor sa si-i inchipuie, fara mare legatura cu realitatea de pe teren.

    Impresia pe care mi-o formasem despre ei inainte de '89 din birfe, discutii, nuvelele lui Eliade publicate sub Ceausescu (care nu m-au impresionat absolut deloc, spre consternarea amicilor "iubitori de cultura" cazuti pe spate in fata Strazii Mintuleasa, aceiasi amici care dadeau in bilbiiala la filmele de aaaarta ale lui Tarkovsky), mi-a fost intarita de lectura memoriilor aparute dupa 1989. Ramin la parerea mea: literatura lui Elidae e submediocra. Si am citit si Maitrey, si Nunta in cer, o carte cu paginile ingalbenite, tiparita inainte de razboi, pe care mi-a imprumutat-o un amic exaltat de la fac. de fizica pe cit de topit dupa Eliade pe atit de anxios de felul lui si teribil de fascinat de mistica in general. Tare rau l-a afectat lipsa mea de entuziasm dupa ce i-am inapoiat cartea.

    Reply
  31. g.s.

    1. In America nu isi bate nimeni capul cu intelectualii. Categoria asta mai e frecata doar prin Romania, Poate si in Franta, Gabon si celelalte foste colonii.

    2. Problema intelectualilor a lamurit-o, definitv, Paul Zarifopo inca din in 1926. "Din registrul ideilor gingase". Gasiti pe internet.

    3. "Psihanaliza e pornografie stiintifica" (Cioran).

    Reply
  32. Bleen

    Şi încă ceva. Poeţii îşi pun întrebări esenţiale şi îşi dau răspunsuri raţionale? Dar scriitorii? Pictorii? Sadoveanu o fi intelectual? Eu zic că da, că scria cărţi şi semna condamnări la moarte ca preşedinte al Marii Adunări Naţionale.

    Reply
  33. Bleen

    Culmea e că şi noi, deşi ne place să le spunem tuturor intelectuali, de la maiştri la cititorii de bare, cînd discutăm specific despre intelectuali îi numim pe cei implicaţi politic. Trecem de la "eu sînt un intelectual, tu eşti un intelectual" şi alte complimente reciproce făcute la bere sau între cumnaţi la "intelectualii de stînga", "intelectualii lui Băsescu", "intelectualii de dreapta", "intelectualii legionari" etc.

    Să-i numim doar pe intelectualii lui Băsescu (sau cîţiva dintre ei): Pleşu, Liiceanu, Patapievici, TRU, Sever Voinescu, Cătălin Avramescu… Ce au toţi în comun? Bine, sînt ai lui Băsescu, ok. Dincolo de asta? Sînt implicaţi politic. Şi Alina Mungiu e intelectuală. Şi Zoe Petre e. De ce printre intelectualii lui Băsescu nu figurează şi Videanu? E?

    Reply
  34. Bleen

    @gabarelo

    Psihinaliza fără profesor este apanajul sfertodocţilor. Nu e invectivă, e constatare.

    Cît despre istoria termenului "intelectual", aruncă un ochi prin Zola, Sartre şi alţii. Pentru proasta definiţie ceartă-te cu ei. Intelectual e un termen născut în context politic şi utilizat în context politic. Ca şi termenul "intelighenţie". Nu-mi spune, intelighenţia sînt inteligenţii!

    Primii intelectuali au fost apărătorii lui Dreyfus.

    http://fr.wikisource.org/wiki/J%E2%80%99accuse…!

    Reply
  35. gabarelo

    Bleen,

    trec peste invective, desi nu ai merita. Iar te-ai enervat, stiu ca nu recunosti.

    Proasta definitie, sorry, fara gen proxim clar, fara diferenta specifica. Aproape fiecare asertiune din ea e cel putin indoielnica.

    Deci daca nu ai "atitudine politica", daca nu ai "preocupare de viata cetatii" nu esti intelectual? Ce e aia atitudine, ce e aia "cetate"?

    E musai sa scrii? Si sa ai nume? Ce inseamna sa ai nume? Scriitorul fara nume, de sertar, nu e bun? Pe vagoane, dar cu nume, e valabil?

    Eu cred (fara sa citesc din carti) ca intelectual e un om (gen proxim) care isi pune intrebari esentiale si care cauta raspunsuri rationale la ele. Care isi foloseste intelectul. Poate sa fie si cizmar? Poate. Inginer nu, am inteles, sa traiti!

    Esti ideolog, Bleen! De fapt ai strans mai multa ciuda in tine decat esti dispus sa recunosti.

    Einstein ce-o fi fost? sau Solomon Marcus ce e? Nu preocuparile intelectuale te valideaza ci aplicatia lor politica, inteleg.

    PS. Nici articolul d-lui Ghinea nu e briliant (desi de obicei e), cea mai simpatica parte e lui e cea in care face referire la Cosasu.

    Dialog (sau ce-o fi fost) defintiv inchis.

    Reply
  36. Bleen

    Intelectual = un om de cultură (umană), de creaţie, cu influenţă în societate, cu atitudine politică, cam asta e un intelectual la origine, pe la Zola, pe-acolo.

    Un scriitor cu nume, preocupat de viaţa cetăţii este intelectual, un inginer nu.

    Reply
  37. Florin

    Cred că și articolul lui Ghinea și comentariile lui Bleen ascund un lucru nu foarte evident: ceea ce înseamnă "intelectual" e din ce în ce mai neclar. Nu atât din cauza definiției termenului cât din cauza contextului în care operează intelectualii astăzi. Eliade și Nae Ionescu erau intelectuali veritabili și pentru că erau elite. (Prima întrebare, a fi parte din elita intelectuală e o condiție necesară pentru a fi intelectual?) Dar lumea în care au funcționat ei era o lume cu roluri foarte clar împărțite, cu categorii "închise", o lume așezată. Inginerii nu scriau eseuri politice și ziariștii nu fondau partide politice. Economia mijloacelor de expresie ajuta la menținerea clară a distincțiilor și a "lumilor". Astăzi toată lumea se poate exprima și are acces egal la (teoretic) întreaga națiune. Instituțiile elitelor s-au prăbușit (Academia e un cadavru, presa e în agonie, universitățile s-au bondrolizat, cărțile sunt în plină criză de identitate), economia comunicării e guvernată de individualismul blogului. [ Asta crește enorm zgomotul, vă rog însă să notați că nivelul mediu al discursului a crescut și el enorm față de acum 10-15 ani. Comentariile de pe multe bloguri sunt la ani lumină ca stil și profunzime de analizele din presa anilor 90. În toată cacofonia asta greu de urmărit sfârșim prin a ne educa și ridica unii pe alții.]

    Încerc să spun, de fapt, că mutația profundă din canalele de comunicare și democratizarea comunicării (și a accesului la informație) afectează serios înțelesul ideii de "intelectual" pentru că modifică radical traseul de acces la categoria "intelectualilor" precum și mecanismele de recunoaștere publică.

    Patapievici însuși e un exemplu interesant: autodidact, lansat de un scandal mediatic, popular deși posesor (în primii ani) al unui discurs aproape impenetrabil, intoxicat cu neologisme, are mai degrabă traseul unei vedete de tabloid decât al unui intelectual. (Deși n-am nici o îndoială, e un intelectual veritabil și chiar un gânditor veritabil) În perioada interbelică HRP n-ar fi avut, totuși, nici o șansă. Ce anume îl face pe Patapievici intelectual?

    Reply
  38. Bleen

    @gabarelo

    Ha ha! Mooor! Ca într-un film cu sfertodocţi. Spune-mi, te rog, că măcar eşti de meserie, ar fi o circumstanţă atenuantă, şi chiar dacă îmi stric impresia definitiv şi irevocabil despre tine, măcar nu mi-o stric 100%. Ca să citez un mare intelectual, de care ai amintit mai devreme, psihanaliza trece odată cu acneea. Dacă nu trece, e grav.

    Reply
  39. gabarelo

    Bleen,

    cred ca mai intai trebuia sa spui ce e aia intelectual, dupa opinia ta si apoi sa te arunci. Ma rog, si ce e aia "incredere", incep sa cred ca ai propriile tale definitii.

    Dar noi nu avem nici o vina, cred.

    Personal, am tendinta sa te psihanalizez in acest moment. Si nu e bine.

    Reply
  40. Bleen

    @Gabarelo

    N-am intelectuali printre apropiaţi. Iar dacă am cunoscut la un moment dat, m-am convins despre ce e vorba. Cei pe care i-am cunoscut ar fi ultimii oameni din lume în care aş avea încredere. Nu am încredere în Pleşu sau Djuvara. Nu-i judec. Pur şi simplu n-am încredere. Ăsta e instinctul meu. Lăzăroiu, Ducu sau Cucui nu-s intelectuali.

    Reply
  41. gabarelo

    Bleen,

    cred ca e o saptamana chioara, nu stiu de ce imi tot sar in ochi, "ca un facut", afirmatii ale tale peremptorii:

    "trebuie să spun că în afară de Patapievici şi Aligică eu nu ştiu alţi intelectuali care să creadă în liberalism şi în care eu personal să am încredere. Cu ceilalţi sînt fericit că sînt contemporan în 2011 şi nu în 1941 sau 1952 sau 1985. Fără excepţie."

    Plesu? Djuvara? Nu mai zic de cei din jurul tau, apropiati. Pe care i-ai jignit prin omisiune.

    Gata promit sa nu mai zic nimic mult timp, poate ne revenim.

    Sanse mici, boala grea

    Numai bine!

    Reply
  42. Florin

    Cred că ar trebui să precizezi "intelectuali vizibili" și nu intelectuali în general. Sunt suficienți intelectuali care sunt oameni de mare calitate dar pe care nu ai ajuns să-i cunoști pentru că sunt oameni discreți. (De altfel, și Aligică și Pata au în comun o anume discreție în prezența publică care nu e comună, dacă le e chiar nesuferită, tagmei "intelectualilor vizibili")

    E interesant că Boia e și el din categoria asta a "discreților". De fapt, cu cât mai frustrat personal și mai neîmplinit profesional e un intelectual, cu atât mai mari sunt șansele să-și dedice toată energia construcției imaginii publice și nu profesiei sau reflexiei. Sindromul "Căpitanului" e de fapt un mesianism zevzec crescut ca o inflamație a unor ego-uri suferinde.

    Cu alte cuvinte "boala" ta pe intelectuali are o fundamentare reală dar felul în care pui toată tagma la zid e greșit.

    Nu în ultimul rând, e normal să ai mai mare încredere în prietenii tăi, indiferent de starea lor materială, până la urmă dacă n-ai avea n-ar fi prietenii tăi!:) Dacă ai fi crescut în alt mediu era o mare probabilitate să ai prieteni intelectuali, în care să ai încredere. Omeni cu bun simț, consecvenți cu valorile lor sau egolatri fără măsură și Dumnezeu, există în toate tagmele. La intelectuali sunt, prin natura profesiilor, capabili să se exprime mai bine, curtați de politicieni și presă, deci mult mai vizibili.

    Dacă nu ținem cont de asta concluziile vor fi greșite și inutilizabile.

    Reply
  43. mac gregor

    Da, Ro iubeste poza intelectuala. Instinct de tarani care vor cu disperare sa para culti.

    Mai intai sa ai o oaresce cultura despre cum se discuta, cum se munceste, cum se respecta un contract, si ceva bune maniere, si dupa aia sa vii cu Eminescu.

    Reply
  44. Bleen

    Eu tot încerc s-o zic p-asta cu intelectualii, da' nu mă crede nimeni. Poate pe Ghinea şi Boia îi credeţi. Acum, că e momentul adevărului, trebuie să spun că în afară de Patapievici şi Aligică eu nu ştiu alţi intelectuali care să creadă în liberalism şi în care eu personal să am încredere. Cu ceilalţi sînt fericit că sînt contemporan în 2011 şi nu în 1941 sau 1952 sau 1985. Fără excepţie. Patapievici şi Aligică sînt singurii în care am încredere că nu se transformă, dacă li se oferă ocazia, în cămăşi verzi sau cravate roşii. Ceilalţi oameni în care am încredere nu sînt intelectuali, sînt simpli capitalişti sau cetăţeni. Unii dintre ei au chiar gipane. Ba chiar mai mult, unii au chiar piscine. Ei bine, la umor şi bun simţ şi măsură, mai ales măsură, bat orice intelectual în a cărei raniţă stă bastonul nu de mareşal ci de Căpitan.

    Reply
  45. Nea

    Lenin a zis-o într-o propoziţie, nu într-o carte:

    Intelectualii nu sunt creierul naţiunii, ci căcatul ei.

    Aş vrea să mă umflu de indignare şi să-l contrazic, dar mă gândesc la Iaru, Hurezeanu, Stelian Tănase, Aurelian Bondrea & Co.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.