Toate provocările, temele de reflecție și întrebările din platforma-program a Mișcării Populare pornesc de la premisa statului maximal, atotputernic și expert, care trebuie să le rezolve pe toate și să-și legene pe picioare supușii, după ce-i bate bine la cur cu nuiaua și îi îndoapă cu tărîțe bio.
Fie că vorbim de locuri de muncă, de dezvoltare economică, de sănătate, educație, cultură, rural, familie, natalitate șamd Mișcarea Populară nu întreabă cine și cum, întreabă doar cum, că cine e de la sine înțeles. Statul e acel cine, deci nu mai trebuie pusă întrebarea. Pe fiecare domeniu trebuie să vină experții și să răspundă cum. Mișcarea Populară a decis că statul e valoarea centrală, acum trebuie să vedem cum facem la nivel de execuție.
Și totuși, toate întrebările Mișcării Populare au două răspunsuri clare și simple. Nu e nevoie să inventăm roata. Știu, trăim provocări științifico-fantastice care necesită răspunsuri post-ceva (post-moderne, post-capitalism, post-creștinism, post-Europa, post etc), răspunsuri date de experți în futurologie și filozofi picați de pe nava Entreprise.
Răspunsurile:
- Creștinismul – valorile culturii iudeo-creștine, nu credința propriu-zisă (știți voi, cele zece porunci, responsabilitatea individuală etc)
- Capitalismul – piață liberă, proprietate, schimb liber, stat minimal.
Apropo de valori, deși în platforma-program se vorbește despre valori, ele nu apar nicăieri. Nu ni se spune și care sînt valorile alea. Însă răspunsurile par fi expertiza tehnică, statul atotputernic și buna guvernanță (deși nu ni se explică care sînt criteriile după care se măsoară o bună guvernare, care sînt reperele).
