Vedem din partea Stângii o ură profundă față de tot ce înseamnă succes, tot ce înseamnă valoare. Când îți construiești întreaga filosofie de viață pe ideea că cel ce are a furat de la celălalt, l-a oprimat pe celălalt și, în orice caz, ar trebui obligat să predea celuilalt parte din ce are doar fiindcă are, automat îți estompezi orice creștere de care ai putea beneficia dacă pur și simplu te-ai ocupa de propria dezvoltare mai mult decât decât cum s-a dezvoltat cel ce are.

E motivul pentru care Stânga urăște civilizația occidentală sau, când maschează această ură, e pentru a-i atribui valori total străine celor care o caracterizează. Același principiu de a atribui succesul Occidentului jafului și crimei, atribuit la nivel individual și indivizilor de succes care, chipurile, sunt așa fiindcă au profitat de ceilalți. Același principiu care-i face pe stângiști ca, atunci când se uită la Orientul Mijlociu, în loc să vadă în Israel un far al prosperității, democrației și libertății, preferă să atribuie succesul său furtului și exploatării arabilor palestienieni.

Stânga nu e numai o ideologie a plângerii de milă, a pizmei și a urii, ci e o ideologie a stagnării și, inevitabil, a regresului, din orice punct de vedere, economic și moral.