Atitudinea lui Iisus Hristos față de afaceri, fisc, sponsori și avere

Iisus Hristos avea mai degrabă o viziune liberală asupra economiei, decât una social-democrată, convertită în valorile politice de astăzi. În pilda celor zece mine – mina valora 10 drahme grecești sau 10 dinari romani – vedem că stăpânul își laudă și promovează slugile care și-au reinvestit câștigul. Sluga care nu face nimic cu mina este luată la rost că nu și-a dat banul schimbătorilor de bani. În final, stăpânul îi confiscă mina și i-o dă celui care a câștigat cel mai mult. (Evanghelia după Luca, cap. 19, 12-26). Iisus a plătit darea pentru templu, în valoare de un statir, o veche monedă grecească egală cu patru drahme. (Evanghelia după Matei, cap. 17, 22-27). Apoi, când este chestionat dacă e bine să plătească tribut administrației imperiale romane, Iisus cere dinarul de tribut și întreabă al cui este chipul de pe avers, pronunțând celebrul adagiu: “Dați Cezarului cele ale Cezarului, iar lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu”.  (Evanghelia după Marcu, cap. 12, 14-17).

Împărăția cerurilor, evocată de Iisus, aduce în percepția actuală, cu modelul scandinav al capitalismului: stăpânul viei a ieșit dis-de-dimineață să-și tocmească lucrători pentru societatea sa comercială. S-a învoit cu resursele umane pentru o remunerație de un talant pe zi (un talant valora 60 de mine, adică 600 de drahme grecești sau 600 de dinari romani). Apoi, a mai găsit forță de muncă în șomaj, pe piața de resurse umane și a recrutat-o la ceasul al treilea, al șaselea, al nouălea și al unsprezecelea, după calculul timpului în antichitate. Seara, când a făcut plățile, patronul viei s-a comportat ca un veritabil manager și i-a plătit pe toți angajații cu un talant, indiferent la ce oră și-au început aceștia activitatea, deoarece obiectivul lui economic era strângerea rapidă a recoltei. Liderul sindicatelor lucrătorilor, care și-au început activitatea la prima oră, a cârtit că vrea o retribuție mai mare pentru plătitorii lui de cotizație, la care patronul i-a amintit că a negociat o retribuție de un talant, indiferent de ora la care și-au început muncitorii activitatea.  (Evanghelia după Matei, cap. 20, 1-16).

Locația pentru Cina cea de taină a fost sponsorizată de un personaj misterios. (Evanghelia după Luca cap. 22, 9-13). Mormântul Lui, foarte scump, săpat în stâncă, în care n-a mai fost pus nimeni, a fost sponsorizat de ucenicul Său, Iosif din Arimateea. (Evanghelia după Luca cap. 23, 50-53). Trupul lui Iisus a fost uns cu o soluție foarte costisitoare, preparată din smirnă și aloe, plătită de Nicodim. (Evanghelia după Ioan, cap. 19, 39-40). Aceste trei amănunte demonstrează că Iisus a cultivat în timpul vieții prietenia cu oamenii bogați ai vremii, cu vameșii și fariseii, la care obișnuia să mănânce adesea acasă (Evanghelia după Luca, cap. 7, 36).

Nu rezultă de nicăieri că Iisus i-ar fi detestat pe bogați. Este foarte adevărat că El spune la un moment dat: “Că mai lesne este să treacă o cămilă prin urechile acului, decât să intre bogatul în împărăția lui Dumnezeu”, (Evanghelia după Luca, cap. 18, 25), însă acest adagiu se poate interpreta mai degrabă ca un ingenios joc de cuvinte din antichitate, a cărui semnificație poate fi doar intuită și speculată. “Cămila” este litera “gamma”, al cărei nume ebraic este “gimel”, care înseamnă “cămilă”, deoarece forma literei se aseamănă cu cocoașa unei cămile, iar urechile acului s-ar referi la litera “phi”, al cărei nume ebraic este “qoph”, care înseamnă “ochiul”, “urechile” sau gaura acului. Adică, mai degrabă va trece “cămila” prin “ochiul acului”, adică litera “gimel” prin litera “qoph”, decât să intre bogatul în împărăția lui Dumnezeu. Dacă am confecționa două obiecte din lemn de forma celor două litere, ne-am dumiri repede că “gimel” intră lesne prin “qoph”.

Facebook Comments

70 Comments Atitudinea lui Iisus Hristos față de afaceri, fisc, sponsori și avere

  1. Oni

    Personal mi se pare o interpretare gresita total a cuvintelor Lui Isus “că mai lesne este să treacă o cămilă prin urechile acului, decât să intre bogatul în împărăția lui Dumnezeu".Eu cred ca trebuie luate exact cum sunt.Adica eu cred ca Isus a vrut sa spuna exact ce se citeste,ca este imposibil ca o camila sa treaca prin "gaura" unui ac la fel cum este imposibil ca un bogat sa intre in cer.Interpretarea este alta in opinia mea.Isus vrea sa spuna ca cei care iubesc banii mai mult decat pe El nu vor ajunge in cer.Simplu.Si acum 2000 de ani ca si in prezent banii sunt pt cei mai multi dintre noi cel mai important lucru pe pamant si nu El.Nu Isus este prioritatea noastra nr.1 ci banii sunt.Cand cineva se leaga de portofelul nostru reactionam poate cel mai dur.De aceea Isus a vorbit de oamenii bogati care pun pret mai mare pe bogatiile lor decat pe o viata alaturi de Isus.De obicei oamenii bogati uita sau nu vor sa recunoasca faptul ca tot ce au de la Dumnezeu au.Multi dintre ei cred ca numai lor li se datoreaza faptul ca au ajuns unde au ajuns.De oamenii acestia vorbeste Isus.Sunt in schimb si oameni care sunt bogati si au ajuns in cer sau vor ajunge pentru ca au inteles ca nu bogatia le aduce mantuirea.Cei mai multi oameni care ajung bogati ajung in acelasi timp si aroganti."Nu rezultă de nicăieri că Iisus i-ar fi detestat pe bogați"-Isus nu a detestat pe nimeni.Isus nu detesta decat pacatul,nu si pe pacatos.Din pacate vad ca in articolul dumneavoastra promovati ideea ca Isus a cultivat mai mult relatiile cu oamenii bogati decat cu cei saraci sau din patura sociala de mijloc.

    Fara suparare dar iarasi sa comparati viziunea lui Isus asupra economiei cu modelul liberal sau social-democrat mi se pare o aberatie(atat mai asteapta Antonescu cu satra lui).Nu cred ca politica,sau politica din Romania are prea multe in comun cu Isus.Cu religia poate.Dar cu Isus…ma tem ca mult prea putin.Nu cred ca viziunea lui Isus asupra economiei sau asupra oricarui alt subiect poate fi comparata cu viziunea unui partid politic(nu conteaza tara)asupra subiectului respectiv.Este aiurea sa spui despre Isus ca este mai "liberal" sau mai "social-democrat" sau mai de "dreapta" sau "stanga" cand El a murit pe cruce pentru toti oamenii indiferent de orientarea lor politica.

    Reply
  2. Leon cel Treaz

    @Adrian Merfu,

    in opozitie cu atitudinea exclusivista a oamenilor de azi, inclusiv a slujitorilor bisericii de a evita anturajul pacatosilor, comportamentul lui Iisus poate parea de neinteles, curios sau paradoxal.

    Reply
  3. Adrian Merfu

    @leon

    M-am referit la semnificatia acestor pilde si nu la faptul ca ele sunt reale sau nu. Este imperativ ca ele sa fie reale. Sa nu uitam ca Isus este Dumnezeu; El este Adevarul. Pildele au un anume talc ce este ascuns sub intelesul narativ al exemplului. Stim ca metafora, alegoria sau comparatia sunt folosote frecvent in scrierile clasice pentru a fi mai usor inteles subiectul in discutie (si nu numai). Cine are urechi s-auda; Cine are ochi, sa vada.

    In ceea ce priveste ultima d-voastra postare in care spuneti "este foarte interesanta atitudinea lui Iisus fata de prostituate si vamesi" nu pot sa spun decat ca Isus spune foarte clar, fara nici un subinteles, ca numai cei rataciti au nevoie de.indrumare. Asta nu inseamna ca cei cu adevarat creditiosi sunt neglijati. Ei sunt deja, prin atitudinea lor, cu Dumnezeu. Nu gasesc nimic curios sau "interesant" in alegerea lui Isus.

    Reply
  4. Leon cel Treaz

    @Nea,

    da, Pavel avea un dublu discurs: unul pentru greci, altul pentru romani. Ambele gandite evreieste.

    Reply
  5. Nea

    A, şi am mai văzut un truc, cel cu ţiganul care pleca cu bicicleta mea şi, prins asupra faptului, a spus că o dădea mai încolo, că încurca circulaţia unde o rezemasem.

    Reply
  6. Nea

    Leoane, eşti în urmă cu ştiinţa, eu deja am fost şi am luat urzici.

    Cu ocazia asta am văzut un truc de marketing genial: mi-au căzut privirile pe o grămadă de urzici între care se aflau 2 fire de viorele. Zic în sinea mea, io-te domle, din pădure, curate. Cupăr şi văd pe tanti cum ia viorelele de pe grămada mea şi le mută pe cea rămasă.

    Şi cred că nici nu avea f-un MBA acolo, pe la Harvard.

    Cât despre cenzurarea testamentelor de numitul Pavel (îl văd ca pe un politruc adaptat de azi) ce să mai vorbim.

    Reply
  7. Leon cel Treaz

    @Adrian Merfu,

    in principiu aveti dreptate. Insa parabolele lui Iisus sunt luate din realitate.

    Reply
  8. Leon cel Treaz

    @Florin,

    daca mai vorbesti asa cu patrupezii, o sa ma simt foarte important. Peste 30 de minute plec la piata in Matache sa-mi iau urzici. iti dai seama, cum o s-o iau

    de-acum inainte pe precupeata? Doamna, nu va permit, dumneavoastra stiti cu cine vorbiti? Cu un deviationist, doamna, cu un neomarxist, cu un anarhist cald inca.

    Reply
  9. Leon cel Treaz

    @Nea,

    scuza-ma, ti-am gresit numele fara rea intentie.

    Scripturile nu sunt rastalmacite sau stalcite, ci de-a dreptul mutilate. Uite, cel mai simplu exemplu: celibatul la catolici. Noul Testament face recomandari clare cu privire la casatoria preotilor, insa prelatii catolici pefera pedofilia, tainei casatoriei.

    Reply
  10. Nea

    Mi se pare că uneori Isus mai acţiona şi în spiritul unui stat autoritar sau chiar în spirit anarhist când le-a răsturnat zarafilor taraba. O fi fost în faza clarificărilor doctrinare, sau avea nevoie de vreun analist politic de la Antena 3. Poate nu reţin însă detaliile exacte.

    Reply
  11. Leon cel Treaz

    @gabhry_el

    l-ai citat pe Peter Imre. "Eu sunt Adevarul Holding SA. Si viata fetei lui Melescanu".

    Reply
  12. Leon cel Treaz

    @Nae,

    e vorba despre separatia puterilor in stat. Puterea financiara a zarafilor se amestecase cu puterea teocratica a preotilor templului. Iisus nu avea la indemana decat o solutie radicala, atunci cand a rasturnat mesele zarafilor, alungandu-i din templu.

    Reply
  13. Adrian Merfu

    Domnule Ivanciuc,

    Trebuie sa fiti consecvent in exegeza dumneavoastra privind citatele din Biblie atunci cand atribuiti un sens metaforic pasajului cu omul bogat si camila si nu faceti acelasi lucru la cele anterioare. Dupa parerea mea, pasajele citate de dumneavoastra in legatura cu taxe sau bani au toate sensuri metaforice si nicidecum nu trebuie interpretate ad literam.

    Reply
  14. Marynia

    Dan Voiculescu vrea, are fundaţie.

    Şi îşi iubeşte aproapele, mai ales aproapele cel mai apropiat.

    Ce să mai zic de Becali? Atât de aproape de desăvârşire 🙂

    Reply
  15. Leon cel Treaz

    @gabhry_el,

    Dinu Patriciu nu vrea sa fie desavarsit. Nici Donald Trump. Nici Roman Abramovici.

    Reply
  16. gabhry_el

    Matei, 19, 21

    Iisus i-a zis: Dacă voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi urmează-Mi.

    Reply
  17. Leon cel Treaz

    @Marynia

    Da, asta pretinde DEX. Personal, n-am incredere in scoala lingvistica romaneasca. Romana este singura limba europeana cu aproape 3000 de cuvinte cu etimologie necunoscuta. Este un afront greu de acceptat dar si recunoasterea unei rusinoase infrangeri. Logic, schimbatorul de bani nu e totuna cu cel care da bani pe camata.

    Reply
  18. Marynia

    Leon cel Treaz,

    Da, ai dreptate. Am interpretat uşor superficial, pentru că m-am oprit la expresia folosită la început, pentru primii doi " Îndată, mergând, cel ce luase cinci talanţi a lucrat cu ei şi a câştigat alţi cinci talanţi", fără să-mi pun problema modalităţii în care i-au cîştigat. Poate fi echivalentul a multor lucruri din zilele noastre: bancă, investiţii, camătă.

    Mie mi s-a părut potrivit s-o pomenesc, s-ar putea spune că susţine încurajarea spiritului de iniţiativă, prin extensie acţiunea în afaceri.

    În DEX am găsim şi sensul de cămătar, ca al doilea sens, primul fiind de "persoană care se îndeletnicea cu schimbul banilor". Dar, într-adevăr e discutabil dacă e vorba de cămătar sau nu.

    Reply
  19. Leon cel Treaz

    @Marynia,

    nu, Iisus a folosit cuvantul zaraf: "Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, şi eu, venind, aş fi luat ce este al meu cu dobândă".

    Reply
  20. Andra

    para

    mi-au placut toate, mai putin (poate, dar nu stiu sigur…) faptul ca nu au acoperis (ca sa-ti placa tipul asta de arhitectura tb. sa ai cultura respectiva – iar eu nu o am :)) esti un "fericit" intre oameni pt. ca poti sa construiesti. putini oameni se "potrivesc" cu darul lor, dar tie ti se potriveste tare bine. sa ti-ajute dumnezeu.

    Reply
  21. Marynia

    Leon cel Treaz,

    Nu am zis nicăieri că pilda se referă la camătă. Stăpânul nu le împrumută bani slugilor, le împarte o parte din averea lui înainte de a pleca. Sunt apreciaţi cei doi care au făcut ceva cu banii respectivi, au muncit pentru a-i înmulţi.

    Pilda se referă la faptul că toţi suntem înzestraţi cu un talent pe care suntem obligaţi să-l valorificăm. Dar ca viziune despre afaceri, mie mi s-a părut că se încadrează în exemplele din articol.

    Reply
  22. cata

    Normal, ca la poker, daca nu mizezi nimic, pana la urma iti ia Dealer-ul banii si-i da la altii prin blind si big blind. Important e sa nu dai resign . Ce interpretare odioasa.

    Reply
  23. para

    Mulţam fain, val_one, îi bun şi Horică de la Braşov, l-o pus ăştia şi pă copearta, îs buni tăţi care vre' şî lucre'.

    Reply
  24. Leon cel Treaz

    @Marynia,

    zaraf e totuna cu camatar? N-as crede. Limba nu ne ajuta. Zaraful doar schimba bani, nu imprumuta. Schimba metale pe denari sau invers. A pune bani la zaraf si a lua dobanda, e ca si cum i-ai fi depus intr-o banca. Camatarul imprumuta pe camata, iar actiunea lui e fost condamnata atat in Biblie, cat si in Coran, care imita modelul biblic.

    Reply
  25. val_one

    @para,

    Tulai,da` faine cashi imajinatzi,domnu` Cozma.Mie-mi place` di unu` Horia Reit.

    Amu`,vad ca am gas`t unu` mai bun! 🙂

    Reply
  26. Marynia

    Mai e şi pilda talanţilor, în care stăpânul oferă talanţi slugilor lui, fiecăruia după puterea şi priceperea lui: unuia 5 talanţi, altuia 3 şi ultimului unul singur. Primii doi au cîştigat încă pe atât, în timp ce ultimul a ascuns talantul în pâmânt.

    Evident, a fost apreciată atitudinea primilor doi :" Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. "

    Cea de-a treia slugă se teme de stăpân şi îi păstrează argintul cu gândul de a-l înapoia aşa cum l-a primit.

    Şi răspunsul stăpânului : "Slugă vicleană şi leneşă, ştiai că secer de unde n-am semănat şi adun de unde n-am împrăştiat? Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, şi eu, venind, aş fi luat ce este al meu cu dobândă. Luaţi deci de la el talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi. Căci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are şi ce are i se va lua. Iar pe sluga netrebnică aruncaţi-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor."

    Reply
  27. para

    blogul e chestia asta pe care discutăm aici. Ăla e un site. Ce mă-sa, în halul ăsta te-am lovit cu Lupu Rednic?

    Reply
  28. Leon cel Treaz

    @para,

    mi-ai dat la un moment dat link pe un blog de arhitecti. Unul colectiv. La el ma refeream.

    Reply
  29. para

    No, bine, dacă aşe vrei mneta, du-te la patron. Să hii digan, şî să le iei tăţ Leii, nu bani de-aciia mânânţăi. 'Mnezo ţ-ajute!

    Reply
  30. Leon cel Treaz

    @Andra,

    ne uneste faptul ca suntem amandoi maramureseni si, ca ori de cate ori ne-am intalnit, ne-am contrat din cauza Sfintelor Scripturi.

    Reply
  31. Andra

    Nu, nu fac complimente. Dupa ce l-am citit pe breban, ani la rand n-am mai putut citi niciun alt scriitor roman. pe dvs. va citesc cu aceeasi libertate interioara, sau, nu stiu, poate nu stiu eu sa exprim in cuvinte ce va uneste. ma bucur mult ca o sa scrieti in continuare si aici.

    Reply
  32. Leon cel Treaz

    @Andra,

    o sa scriu in continuare pentru Madam. M-am cam amorezat de dansa. Comparatia cu Breban ma flateaza, dar sa stiti ca nu-mi doresc sa fiu chiar atat de talentat.

    Reply
  33. Andra

    Domnule Leon,

    Poate nu plecati la ei. Sau, daca plecati, poate scrieti in continuare si pe la noi… eu aici am apucat sa va citesc, de fapt, pana in ianuarie anul asta nici nu citisem ceva scris de dvs. de la breban n-am mai citit ceva scris cu atat de mult talent.

    (am aflat din evz ca buscu va vrea la catzavencu)

    Reply
  34. para

    Leon, te rog să-mi spui dacă merg prea mult off topic, ştii că am probleme de adecvare la realitate.

    Reply
  35. Leon cel Treaz

    @para

    grecii au preluat alfabetul fenician cu tot cu numele literelor, fara sa stie care este semnificatia lor. Exegeza Noului Testament, prea preocupata de traducerile grecesti, uita ca Iisus vorbea aramaica si ebraica, deja o limba veche la ora aceea.

    Reply
  36. para

    Nu ştiam interpretarea asta, ultima.

    Şi eu sunt de părere că nu atât banul este problema, cât dragostea de bani, pusă înaintea celei de Dumnezeu.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *