Chestiunea deficitului

Traian Băsescu a propus introducerea unui deficit maxim de 3% în Constitutie. Lideri opozitiei nu au întârziat să spună că ideea e o “uriasă prostie”. Deficitul e aliatul populismului si, s-ar întelege din ce spun unii politicieni, că un deficit mare e în interesul celor multi. Oare?
România a avut în 2010 un PIB de aproape 511,6 miliarde de lei. Adică am produs bunuri si servicii în valoare de 1,4 miliarde de lei pe zi. Încasările bugetare pe 2010 au fost estimate la 168,6 miliarde de lei, adică 33% din PIB, în timp ce cheltuielile au atins 201 de miliarde de lei. Deficitul bugetar anuntat pentru 2010 este de 6,5% din PIB. Adicăde 33 de miliarde de lei. (Sursa: MFP)

Ce mai e un miliard în ziua de azi? Cifrele mari încep să nu ne mai spună nimic, de aceea e bine să le punem în context.   Iată realitatea: Guvernul nostru a cheltuit în fiecare oră în 2010 (într-un an de austeritate maximă) cu 3,8 milioane de lei mai mult decât a încasat. La fiecare 2 secunde guvernul a consumat pe datorie întreg salariul lui Emil Boc pe un an de zile. Deficitul ne-a costat 5 km de autostradă în fiecare zi sau 1825 km de autostradăîn 2010.
Dacă sunt bani cheltuiti, atunci sunt bani reali, nu niste cifre pe hârtie. De unde vin ei? Din împrumuturi. Fiecare milion de euro împrumutat ne costă în medie, 50.000 de euro pe an (la o dobândăde medie de 5%). Doar deficitul pe 2010, adică 8,4 miliarde de euro, ne costă 420 milioane de euro pe an. Tradus în termeni “umani”, statul s-a comportat în 2010 ca un individ care a făcut credite pentru a cumpara un apartament de doua camere in Bucuresti la fiecare 5 minute.

Pentru cei tentati de promisiunile fanteziste ale politicienilor care cu ochii la 2012 promis măiri de pensii si salarii, ar fi interesantă urmatoarea perspectivă: Deficitul pentru 2010 reprezintă 7300 de lei pentru fiecare salariat, ceea ce la un salariu mediu net de 1500 de lei înseamnă aproape 5 salarii! Datoria publică rambursată prin bani strânsi din taxe si impozite. Fie că e vorba de impozit pe venit, TVA, accize si alte taxe, salariatii sunt principalii contributori. Ideea de a taxa patronii e la fel de proastă pentru salariati pentru că duce la înghetarea salariilor, diminuarea lor sau chiar somaj**.

Una peste alta, cele 5 salarii medii de cap de salariat împrumutate de Stat în 2010 vor fi rambursate tot de salariat. Pe termen mediu, fiecare salariat va fi primit în 2010 doar 6 salarii medii în loc de 12.
Cu alte cuvinte datoria publică contractată în 2010 înjumătateste pur si simplu cîstigul mediu al salariatului român. O nouă guvernare de 4 ani în care deficitul ar exploda din nou are toate sansele să mai ia din buzunarul salariatului încă două salarii medii. Pe termen scurt, măiri de salarii, plasme, veselie! (Ce s-a mai râs si prin 2007, vă amintiti?) Pe termen lung, cu totii – si bugetari, si angajati în privat – vom munci 12 luni si vom rămâne cu banii pentru 4. Cam atât despre grija pentru soarta clasei muncitoare a celor care acuză ideea deficitului maxim de 3% de “idee antinatională .
Austeritatea nu e un concept inventat de FMI pentru a face românul muncitor să sufere. E tocmai singura garantie că pe termen mediu, nu vor fi tocmai salariatii cei care plăesc oalele sparte.

——
Apropos de deficit si fiscalitate, pe 31 martie se lansează Asociatia pentru Reformarea Sistemului de Impozite si Taxe. ARSIT este o organizatie ne-politică si ne-partizană a plăitorilor de taxe care urmăeste reforma administrativă si legislativă a fiscalitătii. Pentru detalii si anunturi vă puteti înscrie aici: http://arsit.org.ro
——-
*Indiferent de la ce partid e politicianul, mai ales că unii membri de vază ai PDL cocheteazădeja cu ideea.
** Calculul nu e riguros matematic, mai ales pentru că impozitele indirecte (TVA, accize) si taxele locale sunt dificil de modelat iar contributiile la asigurăile sociale au un statut incert. E important însă de întrles că grosul veniturilor statului provine din impozitarea veniturilor si consumului salariatilor iar cresterile de taxe au efecte inflationiste care lovesc tot în marea masă a salariatlor. (Anuntul recent despre rata mare a inflatiei în 2010 demonstrează exact asta, cresterea TVA a creat inflatie) IMM-urile si corporatiile au mecanisme de a evita taxarea excesivă fie că e vorba de artificii contabile, de paradisuri fiscale sau, pur si simplu, de delocalizare. Salariatul sfârseste prin a plăti.

Facebook Comments

4 Comments Chestiunea deficitului

  1. tibi

    Chestiunea limitarii drastice a deficitului prin lege (constitutie) este de departe cea mai importanta problema.

    Pentru ca sa nu lasam urmasilor o povara pe care noi nu o putem duce.

    Reply
  2. underscore

    Avand in vedere tipul de politicieni care au condus sau conduc Romania sau au sanse in viitor sa o conduca introducerea unui deficit maxim de 3% în Constitutie.

    Dar as vrea sa vad inainte sa ma "entuziasmez" ce s-ar intampla daca , odata adoptata aceasta prevedere, ea va fi fost incalcata. Cum se stabileste cine este raspunzator ? parlamentul sau guvernul ? Ca de multe ori dau vina unii pe altii. Guvernul ar putea spune ca din caza unor legi populiste care i-au fost impuse spre aplicare din parlament au ratat tinta. Si atunci ? ce-ar insemna ratarea tintei ? Demisia guvernului si neaparat alegeri anticipate ? Ca un guvern nou al aceleiasi majoritati, eventual cu acelasi premier probabil n-ar rezolva situatia.

    Mi se pare important sa stim care ar fi "pedeapsa" totusi.

    Si ca un rautacism, presupunand ca macar partea din PDL care-l sustine pe Boc , si deci si premierul ar fi de acord cu aceasta propunere a presedintelui, de ce n-au apliat-o in 2010 ? O vor aplica in 2011 ? Sa dea un semnal puternic ca o sustin. Conform calculelor lui Florin, daca in loc de 6.5 era un deficit de 3, s-ar fi putut face aproape 1000km de autostrada de ex. Ce i-a oprit ? N-ar fi castigat capital electoral facand asta ?

    Reply
  3. 4-5

    Nu se vor introduce in Constitutie toanele zilei .Se face la altii care nu prea mai au ce modifice. O prevedere a constitutiei noastre geografo-geologice zice ca nicio constructie nu rezista la 8.La noi totul se darama cu mult inainte si de foarte multi ani, chiar si visele de trai mai bun .Sa fi reusit Mesterul Manolea in constructia politica ce n-a reusit nici Hiram in cea divinatorie originara? Cu ce pret si cui ii profita, vorba unui cunoscut avocat.

    Reply
  4. 4-5

    Corect scris, articulat, logic dar facut cu un scop precis , sa justifice premisa.Haide sa socotim ca imprumuturile pe 2010 erau facute pentru autostrazi si creditari atractive pentru investitii in mediul rural si erau chiar mai mari . Zonele cu potential agricol si cu infrastructura buna devin atractive pentru investitori si PIB-ul creste, se creaza locuri de munca, creste bunastarea.Sigur ca imprumuturile se achita din munca poporului ( poti s-o faci si din resursele naturale pe care ti le-a dat Dumnezeu dar la noi e politica nationala ca ce-ti da sa bagi in traista altora, acum suntem la faza ,,AURUL'')dar daca se produce mai mult ai si de unde sa dai si ce sa-ti ramana. Acest ,,drob de sare '' al deficitului mare poate fi o povara placuta si chiar utila in epoca in care capitalul e totul . Daca nu-l ai imprumuta-l, pune-l la munca si din sudoarea lui da-i ce ti-a dat. Este o replica in lumea finantelor a simbolului ancestral al sarpelui ca-si inghite coada, regenerandu-se perpetuu .

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *