Anul Falimentului Nerecunoscut – partea întîi

Sigur, 2011 s-ar putea numi, la fel de bine, Anul Dictatorului Mort sau Anul Teroristului Executat, dat fiind că ne-a dăruit, cunună peste anotimpuri, memorabile şi oarecum neaşteptate ieşiri din scenă pentru o serie de enorme personalităţi ale crimei, jafului, asupririi şi progresului ideologic de anvergură planetară. Rînd pe rînd, ne-au părăsit, în plină maturitate, Bin Laden, Gaddafi, Kim Jong-il. Cu toţii au fost, într-un moment sau altul, idoli sau măcar subiecţi de empatie ai stîngii antiimperialiste, anticapitaliste, pacifiste. Nu de calibrul unor Stalin sau Mao, dar totuşi… Bun, au mai exagerat şi ei, cu bomba, cu teroarea, cu înfometarea, dar n-au făcut-o aşa, din senin, din răutate simplă ori demenţă pură, ci fiindcă au fost persecutaţi de balaurii occidentali, cu precădere americani. În fond, ceea ce pentru unii e dictatură şi terorism, pentru alţii e democraţie alternativă şi luptă pentru libertate, pace şi egalitate.

Replieri tactice

În condiţiile Primăverii Arabe, Gaddafi a trebuit, totuşi, abandonat doctrinar, lăsat să fie tratat cu plumb şi aşezat bine într-un lemn, înfipt adînc. În condiţiile în care Obama, laureat al Premiului Nobel pentru pace, scăzuse alarmant în sondaje, împuşcarea lui Osama în cursul arestării, altfel inevitabilă, nu putea fi decît salutată. Iar în condiţiile în care Kim Jong-il lupta pentru pace şi justiţie socială fabricînd bombe atomice, huzurind şi înfometîndu-şi populaţia, moartea Iubitului Conducător, din cauze aparent naturale, nu putea fi deplînsă aşa cum se cuvenea. Bunăoară, dînd o replică tăioasă impietăţii comise de senatorul american John McCain. Fost pilot de portavion şi locatar la Hanoi Hilton, cum era botezată, sarcastic, puşcăria în care comuniştii vietnamezi îşi torturau, ştiinţific, prizonierii de război, învinsul lui Obama din 2008 i-a urat lui Kim Jong-il să ajungă într-un colţ fierbinte din iad. Ce papagal. Nu ştia că al doilea Kim era ateu, ca toţi comuniştii, iar în comunism nu există iad în viaţa de apoi, ci doar în asta? În alte timpuri, mai pline de speranţă, cum era pe vremea cretinului de Bush, demonstranţii anticapitalişti, antiimperialişti şi pacifişti l-ar fi pus la punct pe McCain şi i-ar fi omagiat la justa lor valoare pe marii dispăruţi, la mitingurile de tip Occupy.

Pînă în pînzele roşii (ghici de la ce)

Nimic nu e, însă, pierdut. În Libia, fundamentaliştii islamici au toate şansele să cîştige şi ei alegerile, ca fraţii egipteni, cu opţiunea instaurării unei dictaturi nou-nouţe, după modelul clasic: un om, un vot, o dată. Şi gata, că prea v-aţi luat-o în cap cu democraţia. Apoi, să nu uităm că Fraţii Musulmani egipteni sînt ideologii Al Qaida, în frunte cu medicul chirurg şi teologul Ayman al-Zawahiri, aghiotantul răposatului Osama. Iar tînărul şi bucălatul Kim Jong-un va prelua tronul nord-coreean în calitate de „Mare Succesor“. Rezervorul de cadre nu s-a epuizat. Nu de monştri pe care să îi adore sau măcar să le justifice faptele, absolvindu-i de vină, vor duce lipsă pacifiştii antiimperialişti şi anticapitalişti. Totul e să se ţină tare. Să nu recunoască, vreodată, falimentul moral al stîngii, care îşi găseşte, mereu, tovarăşi de drum printre maeştrii crimei, mizeriei şi degradării umane. Şi nici să admită, Doamne fereşte, că ar exista vreo legătură între falimentul internaţionalismului stîngist şi falimentul social-democraţiei euro-atlantice, modelul dominant în Occident. Păi, na. Cum să existe aşa ceva? De unde pînă unde?

(va urma)

KAMIKAZE

Facebook Comments

17 Comments Anul Falimentului Nerecunoscut – partea întîi

  1. Pingback: Anul Falimentului Nerecunoscut – partea a doua | Madame Blogary

  2. nedormitul

    mai ții minte povestea cu tva de 24%, scăderea pensiilor şi curtea constituţională?

    mă disperă că un oraş cum în centrul clujului, de pildă, oraş universitar şi pol economic important, e plin de magazine cu ţoale second. asta e piaţa, ăştia sînt cumpărătorii astăzi. iar apetitul românilor pentru second hand pornește de la șosete și chiloți pînă la mașini. repet, nu-l disculp pe boc sau pdl-ul pentru toate indeciziile și reformele de tipul un pas înainte doi înapoi. ăsta e contextul economic în românia în ziua de azi. invazia de mărfuri fără taxe vamale din europa a dus inevitabil la moartea unui tip de întreprinzători.

    să-ți dau cazul meu? înainte de 2007, 60% din clienții mei erau căpșunari sau aspiranți la statutul de căpșunari. vreo 30% studenți și restul firme.

    în 2008 situația era cal 50-50% între firme și persoane fizice. multe firme erau, de fapt, investitori imobiliari.

    acum, după 5 ani, clienții sînt aproape exclusiv firme (industrie), cu peste 80% din venituri. căpșunarii au scăpat de hîrțogăraie și plimbări la consulat la bucureşti, ubb emite deja acte de studii în limbi străine, deci au rămas firmele.

    are boc vreo vină că s-a schimbat structura cererii? nu. pot să vorbesc despre forfetar, despre nu ştiu ce, dar nu despre schimbarea structurii pieţei.

    sînt de acord să-l înjurăm pe boc punctual, cu programul electoral în mînă – ai făcut aia, n-ai făcut aia. altminteri, riscăm să cădem într-o lehamite de tipul "toţi sînt nişte hoţi/proşti" de care eu mă cam tem.

    Reply
  3. Bleen

    @nedormitul

    E magazin de hăini şi încălţăminţi, nu de papa şi ţigări. Da, 10 milioane e amenda-standard pentru pitici. Dar se adună. Şi pentru un amărăştean contează.

    Da, contextul economic şi politic e de vină dar guvernul Boc a mers cu jumătăţi de măsură şi cu frîna trasă. Rezultatul? Şi-a ostilizat pe toată lumea. Şi bugetarii, şi pensionarii, şi salariaţii, şi mici întreprinzători.

    Ca salariat, după ce eşti dat afară, îţi cauţi alt serviciu. Ca mic afacerist falimentar, e mai greu să te angajezi undeva la 50 de ani, după ce ai avut o afacere timp de 18 ani. Micul gogoşerist, micul întreprinzător care nu se îmbogăţeşte dar care trăieşte pe cont propriu, plăteşte salariu şi contribuţii pentru 3-4 angajaţi, nu e de neglijat.

    Una e cînd te omoară piaţa, alta e cînd te omoară dările către stat şi birocraţia şi mafia.

    Reply
    1. Florina

      în plus, asta îi face să renunţe la ideea deschiderii unei afaceri pe cei în jur de 40-50 de ani, rămaşi fără serviciu. adică o bună parte din cei care ar trebui încurajaţi să facă asta. se judecă simplu, dacă unu' aflat în business de 18 ani dă faliment, ce şanse aş avea eu? şi renunţă imediat la idee.

      Reply
  4. Merechene

    in loc sa se enerveze oamenii ca afacerea nu mai este rentabila, mai bine sa se gandeasca la alta. este clar ca tipul ala de afacere nu mai merge in vremurile astea.

    Reply
  5. nedormitul

    şi una auzită cu ochii mei şi văzută cu urechile mele: s-a dus garda la amărît și în loc să-l omoare cu vreo 80 de milioane, i-a dat un simbolic 10 milioane.

    între timp, și-au dat seama că dacă îi omoară pe toți, au belit-o chiar ei.

    Reply
  6. nedormitul

    oriunde în lume ăla micu' e mai oropsit. da' mai are și avantajul că mai vinde țigări la fir aduse aşa din ucraina sau băutură pe datorie, adusă tot aşa din garajul vecin.

    Reply
  7. Bleen

    @Merechene

    Cora şi Kaufland şi Carrefour şi Auchan, în afară de faptul că sînt toate în oraş, nu în afara oraşului, nu sînt deloc afectate, datorită anvergurii, de fiscalitate. Cora nu dă faliment din cauza costului muncii (183%). Carrefour nu moare din cauza creşterii TVA. Magazinele mici au rezistat 10 ani asaltului hypermarketurilor. În Piaţa Miniş o treime – spre jumătate, au dat faliment în toamna lui 2011. Nu e o tragedie, asta e capitalismul, asta-i concurenţa. Deşi în joc intră şi guvernul cu politicile fiscale, intră şi ANAF-ul (nu cred că ANAF-ul are tupeu să se ducă la Carrefour şi să zică: avem ordin să scoatem atît de la voi – 1 miliard, în cazul pieţei miniş – daţi amendă şi scăpaţi, dacă nu, vă plimbăm şi pe drumuri şi tot vă găsim ceva şi tot plătiţi amendă), Cora, Billa şi Carrefour se înţeleg altfel cu adminstraţia pieţei (care aparţine de primăria de sector) şi cu concesionarul pieţei. Şi multe, multe altele. Pe un mic capitalist îl ucid costurile fiscale, nervii, timpul şi mafiile. Anyway, dacă ăştia se enervează şi merg la vot, USL trece de 60% iar PDL nu trece de 20%. Şi am impresia că, la ce draci au, se vor duce. Numai aşa, de-ai dracului.

    Reply
  8. nedormitul

    acum, oricît ar fi boc de prost, nu poți da vina numai pe el pentru că omul a dat faliment. omul ăla stă față în față cu clientela, care s-a schimbat. nu se mai vinde țigara la bucată, hipermarketurile s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie, oamenii din cartier sînt alții – de pildă, în blocul în care stau acum, în urmă cu 15 ani era plin de bătrîni. acum e plin de studenți sau tinere cupluri şi tunisieni – au mai rămas cîțiva bătrîni.

    nu vreau să-l disculp pe boc, are şi el o mare parte din vină. dar nu nici nu e cazul să-i punem în cîrcă păcate pe care nu le are.

    Reply
  9. Bleen

    Anunt off topic: proprietarul apartamentului in care isi are sediu Asociatia Blogary se pregateste de faliment. Are un magazin de cartier in Piata Minis. Din '93 e in biznis. De 19 ani. I-a rezistat si lui Vacaroiu, si lui Ciorbea, Radu Vasile, Isarescu, Nastase si Tariceanu. Nu si lui Boc.

    Reply
  10. Nea

    Păi stânga parcă era cu "mergi cu trenul, lasă maşina".

    Dreapta de troleibuz era cu "dacă nu-ţi convine, ia-ţi maşină mică".

    Ce-i ustură pe ecologişti, că transportul devine mai ieftin şi mai eficient?

    Reply
  11. Isailă B

    Văzui la Suttgart niște păpuși, mari cât oamenii, urcate în pomii unui parc. Faptul m-a făcut să mă interesez despre ce e vorba. Era un protest împotriva proiectului de 5 miliarde de euro numit Stutgart-21. Se preconizează înlocuirea gării din Stuttgart cu una subterană și reconstruirea căii ferate Stuttgart – Ulm ca să permită 250 km/h. Ținta este accelerarea transportului pe ruta Paris-Viena (corelată cu cea Nord-Sud prin Elveția). Tirurile se vor urca în trenuri. Pare un proiect ecologic, dar este contestat de ecologiști. Căci este un proiect de dreapta, pentru mărfuri și agenți comerciali, pe bază de impozite mărite, poate și pe salariați. Proiectele de stânga dezvoltă transportul local regional (cum nu se face în Bucureștiul lui Oprescu) pentru a da mai multă șanse salariaților în a-și alege jobul.

    Io zic că e bună și stânga și dreapta. Să mulțumim lui Dumnezeu că nu suntem ciungi extremiști.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.