Consultanță pentru afaceri mari. Gratis!

Nu vă trataţi competitorii cu duşmănie sau adversitate. Urmăriţi-i cu atenţie, luaţi ce e bun, dar învăţaţi să fiţi diferiţi de ei. Nu încercaţi nici să-i distrugeţi, dar nici să vă cartelaţi cumva. Sunt lucrurile cele mai păguboase pe termen lung.” 
Dinu Patriciu
Arhitect și om de afacere*

Așa sună sfatul Nr.5 din cele 4 sfaturi de business pe care omul de afacere Dinu Patriciu le dă cu generozitate micilor întreprinzători, în ultimul său editorial din Adevărul. Le dă cu 2 Lei, la preț de ziar, că oricum lui nu i-au folosit la nimic. Citiți-le pe toate și o să vedeți că, cel puțin în afacerea mic.ro, ca să nu zic și Adevărul Holding-up, le-a călcat în picioare cu bucuria copilului țicnit. Pentru că de curând, chiar arhitectul lanțului de butice goale dezlega secretul rafturilor pustii pentru publicul money.ro, demascând “ostilitatea băncilor din România”, m-am gândit să-i fac și eu o aroganță consultanță. Mamăă, ce consultanță am să-i fac! Tot patru sfaturi o să-i dau și eu. Plus o concluzie bonus, absolut gratuit! Alo, domnul Patriciu?

1. Te-a mâncat în cur nene Dinule! Noo, că trebuie să te cert un pic! În cur te-a mâncat! Se vede că te-ai rupt de realitățile străzii bucureștene. Ai dat o talpă prin Londra, ai văzut magazinele “de avarie” ale pakistanezilor și turcilor și ce ți-ai zis? “Ce-ar fi să-mi vină și mie ideea asta, s-o fac la Bucale? Și apoi în toată țara. Și, pe urmă, în toată Lumea!” Hoou! ‘Nea Dinule, trezește-te! Ai făcut căcatul praf! Asta ai făcut. Că tot ziceai să-ți cunoști concurența… Păi, matale te-ai gândit cu cine te bați? Te-ai gândit o clipă că te bagi peste libertarienii-libertarienilor, care, în garajul propriu, fără chirie, fără facturi și bonuri de casă și branșați ilegal la curent (că frigiderele alea halesc, nu glumă!), au rezistat asaltului marilor supermarketuri asupra orașului? Deși, știm cu toții, n-aveau ce căuta în oraș super și hyper marketurile. Dar așa s-a scris istoria și nu mai ai cum s-o dregi. Deci te-ai pus cu cei mai căliți în luptă buticari de pe Mapamond! Rămași în urma selecției naturale sălbatice să ți-o tragă la colțul străzii, eventual și-n toiul nopții. Că la ei e non-stop, ai lu’ matale închid la 11,00. Că, deh, sunt angajați, nu patroni!
Deci la Studiul Fezabilității ai nota 2 (doi) de la mine.

2. Zici în editorial că trebuie să ne cunoaștem piața. Păi, matale îi cunoști pe toți mușterii, cu nume prenume, copii, bone, bunici? Știi cu ce se ocupă? Știi cine cu cine se fute în cartier? Nu știi?! Ei bine, buticăreasa din colț știe. Despre asta-i vorba! Ca și pakistanezul din Londra, și buticarul din garajul cu termopane și firmă de la Cola cu neon și-a cultivat niște strânse relații interumane, vreme îndelungată. Empatizează cu boala nevesti-si, îi dă pe datorie, până la chenzină, îi face discount la pateul expirat, discută rezultatele meciului la un espresso de fasole, în timp ce clientul nu își dezlipește ochii de pe buca fetei angajate de probă care se urcă pe scăunel să ia ceva de pe raftul de sus. Vânzătorii lu’ matale fac asta? Fac o pulă! Poți să bagi milioarde în traininguri de negotiation skills, prezentation skills, ledership și bullship că la relațiile b2c ale buticarilor tot nu o să ajungă vreodată corporatiștii lu’ matale. Că doară corporatiști sunt, nu? Ei bine, tu te bați cu roboței contra negustori. Reține, te rog, aspectul! Îl voi relua mai încolo.
Și de ce, mă rog, ai crezut dumneata că lumea o să dea buluc la tine în prăvălie? Ai aer condiționat? Au și buticarii. Ai vreo “locomotivă”, vreo shaorma, vreun döner, vreun covrig, ceva? Vreun kürtos-cola? N-ai! Ai băgat cuptor de croissant de parcă am fi la Paris, unde nu se apucă de cafea francezul până nu și-a înghițit croissantul de dimineață. Vezi dacă n-o mai arzi pe jos prin București? N-ai de unde să știi care-i oferta din stația de troleibuz!
Da’ ce te întreb eu de “locomotive” când tălică nici cola n-ai la raft. Nu zic “Light” să nu te încurc! Păi de unde să știi alde matale cum îl fascinează abundența pe român, dacă-ți faci cumpărăturile numai în Soho? Da’ măcar ai observat că acolo nu e nimeni printre rafturi și, când ajungi la casă, e coadă? Ei bine, aici e invers! Nu e nimeni la casă, dar prin magazin n-ai loc să te miști de lume venită în vizită ca la muzeu! Ai înțeles? Românului îi place să vadă abundență, meseriașule! Rafturi pline. Chiar dacă nu cumpără se numește prospect. Și într-o zi, vine ea ziua de salariu când se transformă în cumpărător! N-o mai lungesc, ți-ai supraestimat piața!
Ai un 3 (trei) și la Marketing. Cu minus!

3. Nu mai lua credite de la bănci! Că te jupoaie la dobândă! De fapt, știi și matale, că ești, vorba aia, ditamai patronul de bancă mică în Georgia! Știu că, în caz de Doamne_ferește, pierzi doar investiția cu care ai girat. Dar cu gândirea asta de luzăr nu facem treabă! E contraproductivă, ca să-ți zic în afacereză.
Încearcă mai bine să-ți iei și restul de bani, grosul, de la cazahi și, după ce îți achiți toate datoriile, mă-nțelegi ce vreau să zic, finanțează-te singur! Și nu mai înjura băncile în public! Păi ce? Matale ești ca golanii ăia care ocupă Wall Street?
Deci la Banking ai nota 2 (doi). Vezi că în ritmul ăsta, la mine nu treci!

4. Nu mai face dumping! Nu ai marje ca să-ți permiți. Și banii de la cazahi nu sunt fără de sfârșit. Dacă vinzi apa plată la jumate cu 1,80 Lei, când toată lumea o vinde cu 2 Lei nu te gândi că o să câștigi la volum! Să-ți explic și de ce… Buticarul, poate nu o ia la prețul de achiziție discountat pe care-l obții matale la volume mai mari, deși nu cred că-l obții, dar o ia fără TVA. La “hâr!”, dacă mă-nțelegi. Deci o ia, din start, cu 24% mai ieftin ca tine. O vinde cu 2 lei, din care 4 lei, bani pe care ar trebui, în mod normal, să-i verse la buget, ca TVA, îi bagă în buzunar sub formă de profit curat. Adaos comercial aveți amândoi, a lu’ matale cu 20 bani mai mic, numai că al lui nu apare în contabilitate. Deci concurentul lu’ matale are trei surse de profit de pe urma aceeleiași sticle de apă chioară – TVA-ul mic + adaosul mai mare + TVA-ul mare – pe când matale ai numai una, adaosul, și aia impozabilă. Păi, vezi? Cu dumpingul pe care-l faci, tu vinzi trei sticle în timp ce el vinde doar una, numai că dumnealui, competitorul, câștigă dublu! Și nici nu-și rupe șalele cu navetele.
La Pricing ia matale un “scăunel”. Adică 4 (patru). Cu indulgență, că nu depinde numai de mata.

Hai că ajungem imediat și la concluzii. Tot elementul uman e cheia de boltă a șandramalei, ai să vezi! Matale ziceai să te concentrezi pe ceva, nu să te risipești în toate direcțiile. Da’ matale ce-ai făcut? Te-ai risipit cu prăvăliile în toate punctele cardinale. Câte ai? O mie? Două? Le știi toate pe unde sunt? Le știi măcar pe alea care sunt una lângă alta? Le știi un căcat! Uite, buticarul vrăjmaș nu s-a risipit. Se concentrează pe strada lui, în garajul lui. Pricepi unde bat? Nu. OK. Mergem mai departe… Ne concentrăm, da? Deci, ți-ai dori ca oamenii să se stabilizeze în locații, astfel încât să lege relații de încredere cu oamenii din împrejurimi, în timp, eventual să-și trăgă și un fir de pe stâlp, pe barba lor, dar cu concursul electricianului amator de Unirea sau Cavadoro mocca? Ți-ar plăcea să îți plătească ei chiria magazinului din buzunar, să mai facă și câte o manevră pe parte de aprovizionare, s-o lase mai ușureanu cu bonurile, adică să se riște și el puțin și să vină și cu Profit la sfârșitul lunii? Vrei? Cum dracu’ să nu vrei!? Păi, dacă vrei nu ai decât o singură și unică soluție: bagă-ți-l pe buticar în afacere! Mâine! Privatizează-l! Sau cesionează-i tot și încasează-i lunar taxa de franchiză. Te doare la trabuc și-ți tragi și de la aprovizionare pă ce-i dai tu din mână. Cât să-ți dea pe afacere, mă întrebi?! Păi tot atât cât ai dat și matale pe Petromidia! Păi, nu de “privatizare” vorbim?! Că doar nu de dat bani!

Altfel, sincer, nu te văd bine! Și nu cred să mai găsești alți cazahi fraieri care să-ți cumpere de bună o afacere pe butuci. Pe Sfânta Cruce dacă te mint!

_____________________________
*) L-am numit pe Dinu Patriciu “om de afacere” deoarece consider că singura afacere pe care a făcut-o în viața lui a fost să vândă unor mazete Rompetrolul aflat în faliment. Despre celelalte activități urmează să se pronunțe justiția ce sunt: afaceri sau ciordeli. Cu media, părerile sunt împărțite. Eu sunt în tabăra celor care cred că nu-și va scoate niciodată banii. Libertate să fie că restul le-om duce toate!

cucui.kamikazeonline.ro

Facebook Comments

50 Comments Consultanță pentru afaceri mari. Gratis!

  1. nedormitul

    @el cucui

    maestre, pe timpuri se numea i.c.s.mic.ro

    schema a fost patentată de mogulul vîntu, cu nişte prăjituri, acum vreo 30 de ani. omul nostru trecea pe foaie 20 de profiterole, vindea 40, plusvaloarea o băga în buzunar, la mic.a înţelegere cu gestionara.

    Reply
  2. Dragos

    "Asta e ideea genială de afaceri a lui Patriciu în mileniul 3: fac o reţea de buticuri-gogoşerii, mînca-ţi-aş"

    eu zic sa nu ne aruncam in piscina pana nu verificam daca-i apa in ea – tare mi-e ca mic.ro nu-i decat o alta megateapa de 'jdemilioane de parai marca Patriciu®. decat ca de data asta tepuita nu-i Ro ci o banca.

    (mai vorbim la falimentul mic.ro)

    Reply
  3. ElCucui

    SZK says:

    November 20, 2011 at 16:33

    Pe deasupra îl mai fură și angajatul. Știu că nu e frumos să-l pârăsc , dar am un prietenar șofer-vânzator pe dubă care îl pârlește de-l rupe pe dom’ Patriciu. Cum? Pe partea de Fast-Food-ărie (ca să citez un „clasic”). Gagiul înlocuiește cârnații mic.ro cu aia cumpărati de el din Carrefour. Și nu numai cârnații… Nah! Joac-o p-asta Dinule! Pune supervaizăr eventual și câte un badigard la fiecare covitlir ambulant.

    Iar treaba cu pupat clientu’n fund e văzută cu ochii mei. In Chiajna de exemplu așa merg lucrurile. Sunt vreo 25 de buticuri cu clienti fideli. A venit Megaimaju, dar a facut rahatu’ praf la început. Apoi s-au prins cum stă treaba și au angajat d-alde tanti’ Fănica și Rodica cu 8 clase de la colț, care nici n-au nevoie de training. E de ajuns că le știe satul. Și să le vedeti ce mândre stau ele acolo la casă. Au învățat femeile chiar și să înumere și banii, între timp.

    Reply
  4. Bleen

    Sistemul anti-furt de la mic.ro: produsele sînt prinse de raft cu scotch.

    Nu au apă plată.

    Am un prieten care e director de vînzări la un importator-distribuitor. Mic.ro cere cele mai mari termene la plată, minimum 3 luni. Şi tot întîrzie cu banii.

    La mine în zonă sînt 3 mega-image-uri (la distanţă de cîteva sute de metri unul de celălalt: unul pe Liviu Rebreanu lîngă intersecţia Titan, unul pe Constantin Brâncuşi, la Gloria, şi unul tot pe Constantin Brâncuşi, la intersecţia cu Lucreţiu Pătrăşcanu, lîngă Miniş – şi un Lidl, şi-un Auchan, pe 1 Decembrie, piaţa Miniş e plină de magazinaşe şi buticuţuri, staţiile de autobuz la fel. E un singur mic.ro de care ştiu, la Potcoavă. E deprimant.

    Nu ştiu pe ce criterii se face aprovizionarea dar e dezastru ce e înăuntru. Dacă negociezi la volume mari decizia de aprovizionare se ia de la centru. Ori asta e reţea de magazine, nu mai e buticăreală de cartier. Oricum, eu tot n-am înţeles care e chestia cu mic.ro.

    Asta e ideea genială de afaceri a lui Patriciu în mileniul 3: fac o reţea de buticuri-gogoşerii, mînca-ţi-aş.

    Reply
  5. Nea

    Am intrat doar odată în mic.ro. Mă rugase cineva să-i iau o banală apă minerală şi nu găsisem la buticarul de alături. În scârbă, am intrea la mic. Spre uşurarea mea, nu avea nici acolo. Câţiva bănuţi mai puţin pentru Patriciu, pentru cumpărarea de politicieni la oferta specială de care beneficiază el, un leu legătura.

    Reply
  6. ElCucui

    Adrian R, îmi amintesc perfect munții de materiale dezafectate Made in Romania care nu funcționaseră un minut. Înțelegi că am făcut concurs să găsim un motor românesc? O vană măcar n-am găsit! Vorbim de '85, '86. Vezi că a confirmat Yeba.

    Pe ce crezi că dădeau turcii de la Akmaya 800 mil. dolari? Noroc că i-a arestat pe Otopeni pentru spionaj, că rămânea nea Costache la planșetă și azi. Le-au găsit în bagaje niște pliante publicitare pline de cifre.

    Marfa de la Aversa o cunosc bine. Trebuia să iau pompe submersibile din 6 în 6 luni pentru captările de apă din mal. În '88 și 89. Proaste, într-adevăr.

    Reply
  7. Adrian R.

    @Cucui

    In decembrie 1989, aveam 10 ani vechime in munca socialista, inclusiv in proiectare si m-am referit, cind vorbeam de asimilare fortata, in special la pompele fabricate in Romania (la AVERSA Bucuresti si la I.U.C. Fagaras) care erau cu sutele in orice rafinarie/combinat petrochimic, inclusiv la Midia. Presupun ca la fel s-a intimplat si cu alte echipamnete. Explozia de la Teleajen (instalatia de piroliza) a marit poate numarul echipamentelor aprobate la import, dar nu a schimbat radical politica imbecila de asimilare fortata si de reducere drastica a "importurilor de completare" (daca nu stiai si pentru utilizarea unor materiale "deficitare" – otel inox, materiale neferoase – era nevoie de aprobari de la un minister).

    Ca sa fie foarte clar, nu pretind ca Midia era o ruina, avea teoretic tehnologia cea mai moderna, fiind cea mai noua investitie de profil, dar nu pot fi de acord ca totul era de import acolo.

    Ai o scuza ca erai student si au trecut aproximativ 25 ani de atunci. Apropo, ce facultate tehnica ai terminat si in ce an, respectiv in ce ani vizitai Midia si vedeai numai utilaje de import ?

    Reply
  8. Yeba

    Confirm ca insider ce sustine @ElCucuy pe linia UZUC-C.P Midia. De ce eviţi, ElCucuy, să-i dai notă la şmenuri? Care justiţie? Zi că vrei să-l prinzi la restanţă…

    Pe marketing mix ii dau si eu un 2 (doi) en passant, că am drept de semnătură, fiindcă dom Costache a confundat subiectele de pe bilet plus că a pus de la el înghesuirea oribilă a mobilierului, ca arhitectu' inteligent. Cu geanta pe umăr nu poţi nici macar prospecta liniştit, desi casiera priveşte în gol, ca la Cora. Iar prospectarea şi privitul în gol sunt de pe biletul Marketing mix la hipermarket, nu la magazine de cartier. 'mbou!

    Reply
  9. andrei

    Am fost minunati. Putine popoare aveau viziunea noastra tehnologica. Cei mai inventivi din lume, cel putin. Bai, noi am inventat nota zece la paralele, inapoiatilor! Ca sa nu mai zic de cei de la Uzuc Ploiesti.

    Noi, cei care faceam A-micul mare. Daca va minte ElCucui, va mint si eu.

    Reply
  10. bella

    misto articolul! dar am o corectie de facut:

    "Dinu Patriciu

    Arhitect și om de afacere" e gresit,corect: securist si arhitect!

    Reply
  11. ElCucui

    Aduceți-vă aminte că în '90 încă mai erau unii interesați să cumpere. Bineînțeles că la Semănătoarea nu se făceau mașini de nivelul New Holland, dar oamenii de acolo știau principii, știau fluxuri, știau piața. Nu ai cum să-ți faci o idee despre echipamentele de la atomo-electrică uitându-te cum își segmentează Dacia nea Vasile în spatele blocului. Mă scuzați că vă spun.

    Reply
  12. ElCucui

    @Ivan, mai ții minte UZUC SA? Since 1902? Pensionarul consultant canadian? DBF? Ei bine, toți midioții care lucrează pe mapamond – și crede-mă că știu câțiva – îmi povesteau cât sunt de respectați în domeniu oriunde apar băieții ăștia de la Ploiești. Sună ciudat, nu?
    http://www.uzuc.ro/ (au rămas la fel de modești și discreți. Compară Istoria în RO și EN)

    @Nemo, mersi de încredere. Îți spun ție, că oamenilor ăștia de știință care nu s-au întâlnit cu producția înainte de '89 n-am ce să le explic. Generația fratelui meu a prins la greu repartiții acolo. Am rude, vecini, prieteni buni care au dat cu sapa acolo. Plecau la achiziții în Vest, la traininguri. Nea Nicu a avut ambiția să facă ceva trăznet, să fie jucător în zonă, numai că ayatollahul i-a stricat șmenurile cu șahul.

    Reply
  13. Nemo

    mijto Nea Cucui :).

    comments included ;). eu, nefiind fizician la baza :mrgreen: si fiind intr-o perioada a vietii mele cand muncesc 80-90 de ore pe saptamana, nu prea am multe lucruri inteligente de zis despre laseri.sau mic.ro 😀

    ..inclin sa cred ca varianta Cucui, ca nea Paturiciu n-a luat chiar un dezastru la Midia. si-n plus, buna observatia ca Paturishiu se poate numi totusi afacerist: a vandut kazahilor :). desi, cred ca era din cauza ca era companie din UE si aia voiau un cap de pod in UE, nu pt ca era Rompetrolul cine stie ce rentabil…

    Reply
  14. Ivan Zubeldian

    @anarchix: scuzi, pe vremea mea le zicea surse de alimentare, nu prea aveai ce modifica decât tensiunea și curentul. Acuma, evident, e mai complicat. Iartă-mă! Ridicol nu e însă "ping-pong-ul" ci credința asta din ce în ce mai răspândită că niște oameni răi au dat timpul înapoi în anii 90. Am plecat cu cea aveam în 89, tocmai asta e problema: câțiva oameni instruiți, inteligenți și inventivi într-o masă uriașă de impostori mediocri și închipuiți, cu cariere științifice și didactice construite pe bază de dosar de cadre și turnătorii.

    @Cucui: Începem să semănăm cu sovieticii care inventaseră și aerul, plecând de la chimie, radio și bec. Urmează o discuție despre Coandă și Paulescu, nu? Sau despre arta reparării Daciei cu sârmă și cheia de 13? Mitomanie în grup.

    Reply
  15. ElCucui

    Adrian R, Ai dreptate, utilajele de la UZUC Ploiești, care se regăsesc și în rafinăriile Shell, Exxon, BP din toată lumea sunt românești. Restul era din import. A, ba nu! Am văzut o vană românească de inox pusă pe o țeavă de 1" de apă în organizarea de șantier. Chiar am râs.

    Dacă inginerii de la CP Midia ne-au mințit la faza cu Teleajen, te mint și eu.

    Deci ce vrei să spui? Că Midia era o ruină, plină de "asimilări" și Patriciu a salvat-o prin recuperarea creanței din Libia?

    Reply
  16. Adrian R.

    @Cucui

    Ai facut ceva greseli si prin amintirile din studentie despre Petromidia (C.P. Midia Navodari): nu era importat absolut totul, ci doar ceea ce nu se asimilase fortat in anii '80. Probabil ca multe echipamente cheie erau de import, dar nu neaparat ca urmare a exploziei de la Teleajen: nu era alta solutie disponibila.

    Reply
  17. Dragos

    @ElCucui

    m-am prins de miștou' cu WiFi fara ghilimele. pot trece cu vederea unele greseli de dactilografie.

    dar! pentru numele lui Dumnezeu, "instalatii" nu se scrie niciodata cu I mare, ca nu-i institutie de invatamant superior ca Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei.

    Reply
  18. ElCucui

    Corson, hai că m-ai prins la standarde. Am zis WiFi la mișto, vroiai să-ți pun și ghilimele? Închipuie-ți că am avut Airport la computer cu prima generație, ca să remarc noutatea. Hotspoturi n-aveam câte puteam să prind eu cu Airportu meu! Comunicarea era evident prin radio cu modemuri cât trei cutii de pantofi bucata(mă întreb și azi ce făceau cu ele la IGO, de unde le-am împrumutat)

    Reply
  19. ElCucui

    Ivan, la mine la Instalații (Atenție! Nu la centrul calcul al institului), în sala P1, transformată din sală de curs, aveam așa în 88: Independent, Coral, 2xJunior XT și 30xHC85 cu monitor cu tub de Cromatic. De s-au mirat și ăia de la Europa Liberă într-o seară.

    Eram înapoiați și din cauză că nu aveam surse de informare, că nu circula informația între universități.

    Dar profesorul meu de frig, dl. Chiriac, preda la Viena, dl Bianchi era președintele certătărorilor din iluminat pe Europa, profu de termodinamică avea criteriu care-i poartă numele, care îmi scapă și când a sărit gardul s-a dus direct profesor la Caltech. Și mai aveam șmecheri. Sigur, aveam și slabiști, mai nepoți, mai pe pile.

    Reply
  20. anarchix

    Corson,

    era un fel de a spune, de-aia nici n-am sarit ca ars. Wi-Fi era de fapt denumirea generica data unei legaturi radio prin care se trimitea un set de comenzi. O chestie similara modelelor radio comandate.

    Reply
  21. Corson

    Bre, nea Cucui, esti mai tare ca Creanga. Ion.

    Aia cu WiFi la tot cartierul (umplutul vanelor) in 1988, cind standardul IEEE 802.11 nici nu exista ("The original version of the standard IEEE 802.11 was released in 1997 and clarified in 1999…") e mai ceva ca tot ce ne povesteste Basescu din 2008 incoace.

    Domne, le ai! Nu e de mirare ca i-ai vindut atitea chiar SOV-ului.

    Reply
  22. Ivan Zubeldian

    @anarchix: Nu am reușit până în 89 să producem un microprocesor modern. Nici măcar furat. Liniile de producție din 89 NU erau capabile să producă componente la același nivel cu cele produse în vest. Eu îmi amintesc că în 89, în facultate aveam un Felix cu cartele care ocupa o cameră întreagă, în timp ce laboratorul de plasmă al cărui șef era ajutat de Valentin Ceaușescu pentru dotări și unde-mi pierdeam vremea avea așa ceva : http://www8.hp.com/us/en/hp-information/about-hp/

    By the way, eu sunt fizician la bază și nu prea înțeleg ce e ăla un controler de laser, un laser e un fenomen rezonant care nu e controlat electronic. Cel mai probabil era vorba de o sursă de alimentare pentru chestia care pompa optic laserul (ce anume, depinde de tipul de laser). Nu zic, o fi fost talentat omul, dar o sursă nu e tocmai o problemă de VLSI.

    Toată chestia asta cu ce inventivi și deștepți eram noi înainte de revoluție a ca povestirile din armată la beție – o încercare cam stângace de-a spune că am trăit vremuri foarte interesante când de fapt au fost vremuri cretine. Eram înapoiați tehnologic și încă suntem. Școlile noastre erau pline de profesori incapabili, cu facultăți muncitorești făcute la seral, și încă sunt. Programele noastre de studiu erau complet decuplate de la realitatea economică și încă sunt. A se slăbi cu mândria vremurilor trecute.

    Reply
  23. ElCucui

    @Ivan Z. Normal că nu am avansat pe microprocesoare, că mai trebuiau niște echipamente și niște motivații. Sunt sigur însă că s-ar fi găsit oameni să le facă.

    Trebuie să recunoști că am avut performanțe bunicele la furat Coral, Independent, Junior, Spectrum. Să le faci înseamnă că nu ești chiar pielea p. Iar dacă nea Nicu ar fi scos bani, procesoare s-ar fi găsit pe piață ca să mergi mai departe cu tehnica. Despre soft am auzit abia după 2000 că îl face cineva care trebuie plătit.

    Reply
  24. Cânele

    @ElCucui 20.23

    Curent de calitate rusesc nu aveai în toată România, ci numai dacă te aflai pe o insulă de import sovietic, cum era Dobrogea. Pentru o scurtă perioadă necesară conectării sau deconectării se ridica frecvenţa în tot SEN (folosind curent de-al nostru, românesc); în rest, râmînea la limita de avarie de 47,5 Hz (-5%). Ce boală aveam pe prietenii mei care aveau pickup-uri direct drive!

    Reply
  25. Dan Masca

    @ Ivan Zubeldian : de acord cu tine. Eram in 89 putin ramasi in urma.

    Este o poveste ca eram in top cu dotarea, la fel ca povestea cu Romania granarul Europei.

    Reply
  26. anarchix

    @ Ivan Zubeldian

    In Orizonturi Rosii, Pacepa scrie negru pe alb cum se fura de la Texas Instruments. Ca BC-urile nu erau gandite in RO si ca liniile de productie erau rezultatele spionajului economic este irelevant pentru discutie. Se pot invata lucruri bune si din mimetism. Vad asta la studentii care fac primii pasi in rezolvarea de probleme in fizica.

    Liniile de productie din RO anului 89 puteau fi folosite si upgradate in acelasi ritm cu cele din vest. In plus, cum ramane cu fabricile ridicate de la 0 in Taiwan si Indonesia? Ce sa mai vorbesc de China…

    Iar chestia cu meseriasii in ale electronicii ramane. Exemplu: adviserul meu de master de la fizica, a reconstruit un controller de laser from scratch folosind schema lui – orginalul se busise si nu existau piese de schimb. Omul era parte din generatia '80 de fizicieni.

    Reply
  27. ElCucui

    Deși aveam tone de piese acasă, pentru mine oricum erau black-boxuri. Deși mai gineam cu noroc câte o bubă într-un montaj. Frati-miu era electronist, eu eram pe parte de analiză. Vedeam sistemele în ansamblu. 🙂

    Reply
  28. anarchix

    🙂

    Fazele astea nu le stiam. In '89 avem 10 ani si nivelul maxim de atunci era sa fac semnalizatoare/sirene cu ce componente mai gaseam pe la taica-meu prin debara (aveam noroc ca el era in marina iar multimetrele/piesele/te-miri-ce de la minele rusesti pe care ei la casau ajungeau pe mainile mele) 😉

    Si acum ma ocup cu asa ceva, dar parca s-a pierdut un pic din magic. Totul e pe module acum.

    Reply
  29. ElCucui

    Anarchix, vorba ta, Juniorul era ca orice 187 din Vest. Beton! Curent la priză nu aveam de calitate! Dacă salvai la 47Hz, nu puteai să citești floapa decât la 47Hz. Dacă intrau rușii cu curent dă-la bun, de 50, te uitai la el.

    Reply
  30. ElCucui

    @anrchix, eu am avut treabă la proiectul de stat cu FEA și FEPER și pot să confirm.

    M-am dus cu problema la un VRĂJITOR și ăla mi-a făcut niște cutii pline de gândaci și relee cu care se automatiza tot procesul dintr-un punct termic, a.i. în fața comisiei, de pe tastele microcalculatorului personal Junior XT, închideam și deschideam vane din cartier pe Wi-Fi. Nici azi nu-mi vine să cred, că decanul, în 1988 și el uimit, îmi zicea să închid un robinet și suna imediat mecanicul din PT Iancului să zică că i l-am închis.

    Puteam orice să facem. Lipsea motivația. Eu eram motivat să fug în Germania.

    Reply
  31. anarchix

    @ Cucui

    mdea. Ca sa nu mai vorbim de IPRS si Microelectronica.

    Alea tragedii economice. In anii 90 erau pe acelasi calapod cu orice exista in vest in materie de high-tech.

    Cum ar fi aratat RO daca Intel/AMD si-ar fi facut chip-urile aici? – inginerii electronisti romani din 80/90 erau totusi meseriasi, indiferent cat stramam din nas uitandu-ne la aburditati umane de genul CTP.

    Profii de la fizica ne povesteau cum in anii 80 luau din RO tranzistoare cu siliciu sa le duca cadouri profilor RDG-isti pentru ca aia nu faceau decat pe germaniu. Cum s-ar spune in RO de azi, eram niste adevarati! 🙂

    Reply
  32. ElCucui

    Și-ncă o precizare. După ce explodase Teleajenul, coana Leana a dat ordin să nu se mai facă nici o improvizație nici o "asimilare" de patent la Năvodari care era în construcție. Astfel că am văzut cu ochii mei că pe toate țevile, vanele și robineții din inox scria "MIlano-Italia", pe toate motoarele de pompe și sevomotoarele scria Siemens iar pe compresoarele (de 7-8 metri lungime) din secția de criogenie scria Elliot & Barra. În al doilea an am văzut cum se deizolau rezervoarele de polistiren pentru a se înlocui cu lemn de plută. Profesorul de Utilaj, dl. Bandrabur, la primul lui control, când gazdele ne plimbau să ne arate realizărili, a bolborosit la un moment dat stupefiat: "La ce văd aici mă mir că mai avem ce mânca".

    Reply
  33. @@@

    Da` de cind latruriciu are vreo legatura cu notiunea de afacere?!

    Poate fi relevant doar prin "expertiza" in tzeapa, shmen etc.

    In definitiv, care ar fi diferenta, ca "business man" intre, de exemplu, euro-ciobanu` si micro-paturiciu?!

    Reply
  34. ElCucui

    O precizare. Ce cumpărai cu o sută de milioane de dolari în anii '70 abia dacă mai cumperi astăzi cu un miliard. Nu mai zic ce însemnau banii ăștia pentru români atunci, la 50 de lei vechi-vechi pentru un dolar (curs real), că ajungem la cel puțin 5 miliarde la valoarea actuală.

    Reply
  35. Flavia

    Nefiind de meserie, consider articolul una din cele mai bune analize economico-financiare a IMM-urilor. Merita citit, si obligatoriu, trimis mai departe. Exceptional. Felicitari!!

    Reply
  36. ElCucui

    Dragoș, ce s-au prescris? Manipularea pieţei de capital şi divulgarea de informaţii privilegiate? Vax! I-a fraierit pe alți speculanți. De Bursă. Nu mă interesează. (Eram pe NYSE.)

    Pe mine mă interesează combinatul petrochimic Midia-Năvodari pentru care am făcut cu toții foamea și personal doi ani de practică în facultate, că de-aia știu ce utilaje de ultimă oră erau acolo. Import Germania, Italia, Japonia totul. Absolut nimic românesc.)

    Mă interesează creanța din Libia, imprumutul dat de un cretin altui cretin tot pe malnutrirea, înfrigurarea, îmbolnăvirea și netratarea unui popor.

    Alea groase, cu zeamă de brățări, nu s-au prescris. Așa că nu te pripi!

    Reply
  37. Dragos

    "Despre celelalte activități urmează să se pronunțe justiția ce sunt: afaceri sau ciordeli"

    buna dimineaaaataaaaa!!!!! justitia s-a pronuntat necrutator: a frecat-o pana a intervenit prescriptia.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.