Diferenta dintre combat si non-combat

Să luăm un exemplu ipotetic. Avem 7 colegii și două mari partide care candidează: PS și PD, partidul de stînga și partidul de dreapta. Cînd face combat și cînd face non-combat PD?

Situația 1: combat.

  1. Colegiul A – 120 000 alegători (fief PS) – candidat PS (lider greu) – candidat PD (lider greu). Scor: 50 000 (PS), 20 000 (PD)
  2. Colegiul B – 80 000 alegători (fief PS) – candidat PS (lider greu) – candidat PD (lider greu). Scor: 30 000 (PS), 10 000 (PD)
  3. Colegiul C – 50 000 alegători (fief PS) – candidat PS (lideraș) – candidat PD (lideraș). Scor: 12 000 (PS), 8 000 (PD)
  4. Colegiul D – 70 000 alegători (fief PD) – candidat PD (outsider) – candidat PS (outsider). Scor: 30 000 (PD), 10 000 (PS).
  5. Colegiul E – 40 000 alegători (pe muchie) – candidat PS (lideraș) – candidat PD (lideraș). Scor: 12 000 (PS), 10 000 (PD)
  6. Colegiul F – 70 000 alegători (pe muchie) – candidat PS (outsider) – candidat PD (lider greu). Scor: 15 000 (PS), 20 000 (PD)
  7. Colegiul G – 80 000 alegători (fief PD) – candidat PD (outsider) – candidat PS (outsider). Scor: 30 000 (PD), 10 000 (PS).
Scor total:
PS – 139 000 voturi (52%)
PD – 128 000 voturi (48%)

În această situație, PD lasă în colegiile sale fief, deja cîștigate (D și G), outsideri, deoarece în acele colegii se cîștigă cu structura de partid locală, cu tradiția, nu cu numele candidatului. Ba mai mult, partidul arată că se înnoiește și că dă șanse mari tinerilor, outsiderilor, aspiranților. În același timp, în colegiile mari, aflate pe muchie (F), trimite lideri grei, care, cu numele, experiența și notorietatea, să reușească să cîștige colegiile pentru partid. În colegiile pe muchie dar care sînt mai mici ca număr de alegători (E) trimite lideri din planul 2. În colegiile mici, fief ale adversarului (C), trimite lideri din planul 2. Cel mai important, în colegiile mari, fief ale adversarului (A și B), trimite lideri grei, de primă mînă, care să lupte cu liderii adversarului și să adune cît mai multe voturi pentru partid. Într-un asemenea colegiu, dacă trimiți un no-name, îți ia 15 000 de voturi iar dacă trimiți un lider greu îți ia 20 000 sau 25 000 de voturi, chiar dacă pierde. De cîștigat cîștigă partidul, căci sistemul de vot este proporțional și fiecare vot se adună la zestrea partidului. Astfel, la final, partidul în loc să aibă 107 000 voturi, are 128 000 de voturi. Mesajul național pe care îl dai alegătorilor tăi și indecișilor, alegătorilor în general, e de schimbare și luptă. Nu e senzația de mascaradă, de non combat, de cartel format din lideri ai ambelor tabere care își aranjează între ei locurile în Parlament.

Situația 2: non combat.

  1. Colegiul A – 120 000 alegători (fief PS) – candidat PS (lider greu) – candidat PD (outsider). Scor: 50 000 (PS), 12 000 (PD)
  2. Colegiul B – 80 000 alegători (fief PS) – candidat PS (lider greu) – candidat PD (outsideru). Scor: 30 000 (PS), 6 000 (PD)
  3. Colegiul C – 50 000 alegători (fief PS) – candidat PS (lideraș) – candidat PD (outsider). Scor: 12 000 (PS), 5 000 (PD)
  4. Colegiul D – 70 000 alegători (fief PD) – candidat PD (lider greu) – candidat PS (outsider). Scor: 30 000 (PD), 10 000 (PS).
  5. Colegiul E – 40 000 alegători (pe muchie) – candidat PS (lideraș) – candidat PD (lideraș). Scor: 12 000 (PS), 10 000 (PD)
  6. Colegiul F – 70 000 alegători (pe muchie) – candidat PS (outsider) – candidat PD (outsider). Scor: 15 000 (PS), 14 000 (PD)
  7. Colegiul G – 80 000 alegători (fief PD) – candidat PD (lider greu) – candidat PS (outsider). Scor: 30 000 (PD), 10 000 (PS).
Scor total:
PS – 139 000 voturi (57%)
PD – 107 000 voturi (43%)

Este o diferență între lupta politică, dusă pentru idei, pentru partidul mult iubit, pentru organizații, pentru militanți și susținători, pentru țară, în primul rînd, și lupta dusă pentru un locșor călduț în Parlament, pentru accesul la resurse bugetare, negocieri pe licitații și imunitate în fața justiției. Dacă ești lider și declari că ești gata de luptă, că vrei să iei răul absolut la trîntă, că îți iubești la nesfîrșire partidul și Dreapta, te duci și te lupți acolo unde se desfășoară lupta, acolo unde chiar îți poți ajuta partidul iubit și țara oarecum iubită și ea. Nu te retragi sub nuc, la umbră, la o țigară, așteptînd să treacă alegerile și să te vezi în Parlament.

Facebook Comments

17 Comments Diferenta dintre combat si non-combat

  1. meioza

    Cui îi plac tacticile și strategiile poate regăsi ideea în diferențele din falanga hoplită, în care tot timpul trupele de elită erau dispuse în partea dreaptă (deci elitele se băteau, dacă mai era cazul, la sfîrșitul luptei) și falanga macedoneană, în care trupele de elită surprindeau adversarul prin dispunerea trupelor de elită pe partea tare a adversarului (sigur, era vorba și de superioritate tehnică).
    Tot liderul de partid își ia cartonul de la Colegiul Național de Apărare. La ce dracu’ le-o folosi?!

    Reply
  2. supastaru

    Corectati-ma daca gresesc, dar cred ca mai e un aspect legat de etapa a 2-a (locurile redistribuite):
    – intr-o situatie de combat, intr-un fief PS, unui lider greu PS (care ia mult, dar nu ia peste 50%) i se poate sufla locul de parlamentar de catre un lider PD (care face un scor mediu) in etapa de redistribuire, nu?
    Daca e asa, atunci prin combat, partidul al 2-lea ca intentii in sondaje poate face daune majore partidului prim-situat in sondaje prin decapitarea unor lideri grei care nu prind 50+%.
    Prin non-combat, in schimb, al 2-lea partid, pe langa faptul ca iese cu putini parlamentari proprii, permite celuilalt partid sa fie reprezentat in parlament de catre toti liderii sai.

    Reply
  3. rogoz

    Matematicele e grele. Fraierii din PDL sustineau cu tarie VU pur ceea ce i-ar fi decimat complet si in vremurile bune si voi vreti sa se prinda la fineturi din astea, cu zecimale.
    Pai nu-i duce capul.
    Asa popor, asa alesi. De fapt asa candidati, ca de ales o sa-i aleaga tot pe Mazare si Voiculescu si Voicu si Antonescu si Becali.
    Nu va faceti iluzii si daca era o echipa impecabila a ARD populatia de bizoni  tot pe aia de mai de sus ii vota.Ca in ei se regasesc. Relaxare si emigrare, Romania se duce dracului.Duca-se!

    Reply
    1. Imperialistu

      Rogozel, vezi ca te incurci in date. Daca aveam Vot uninominal pur, camaradul Antonescu nu intra in parlament si impreuna cu el mai mult de jumatate dintre liberali. Shh… sa nu mai spui la nimeni.

      Reply
      1. rogoz

        Imperialistu  
        matematicile e grele si pentru unii imperialisti. Ca una e sa ai 3 partide asemanatoare si alta un monstru ca USLul. care ar lua practic toate locurile pe VU pur.
        mici diferente esentiale. daca nu le-ai sesizat pana acum e destul de tardiv. 
        oricum nu are nici o relevanta, les jeaux sont faits.
        sansa urmatoare pentru Romania va fi prin 2050, daca suntem optimisti. Pana atunci bagam USL pe paine.
        relax.

        Reply
        1. Imperialistu

          Eu ti-am dat un exemplu, rogoz, tu faci ce vrei cu el. De ex., ai libertatea de a crede ca i-ar fi afectat doar pe liberali. Ba chiar poti sa faci pe prostul in continuare si sa-mi explici, doct, precum faceau avocatii de partid ai PDL acum cateva luni, ca FPTP e o alegere proasta numai pentru ca ii dezavantajeaza pe PDLei. I really couldn’t care less, zau.

          Reply
  4. andrei_p

    Deci, un desen ar ajuta, ca altfel e cam greu de priceput, cel putin pentru cei mai average, ca mine. Apoi, mi se pare ca toata simularea se bazeaza pe ipoteza asumata ca toti voteaza ca bleen, adica „omul”. Si-apoi, chiar daca ar fi asa (nu stiu), sunt grei care atrag voturi (Boagiu, as zice?),  si sunt grei care ar putea indeparta voturi (Udrea?). Pentru mine asta e o ecuatie de gradul 3 cu enspe necunoscute.

    Reply
    1. Bleen

      andrei_p  Nu se bazează pe ipoteza asumată că toți votează omul. Fuga greilor în colegii călduțe se bazează pe această ipoteză. Or, în colegiile fief merge mașinăria de partid, nu ai nevoie de un greu cu notorietate. În colegiile fief al adversarului, acolo unde mașinăria acestuia bate fără probleme mașinăria ta de partid, ca să mai smulgi ceva voturi ai nevoie de candidați grei, cu nume. Poate nu vor cîștiga dar vor lupta pentru partid și vor scoate voturi în plus. În loc de 12 000 de voturi în colegiul respectiv, partidul ia 15 000 de voturi. Asta înseamnă luptă. Sînt alegători care sînt aduși la vot de mașinăria de partid, sînt votanți care votează partidul, sînt votanți care votează omul.
      Uite, un exemplu de luptă, de caracter pentru partid e ca liderii partidului, tot BPN-ul sau cum îi zice, să meargă și să candideze în colegii mari, fiefuri ale adversarilor, și să ia de acolo voturi care altfel ar fi pierdute. Liderii care nu atrag voturi să se lase de leadership sau politică. Daotria lor e să încerce, să lupte, să fie modele pentru ceilalți, nu să se remarce prin lașitate.

      Reply
      1. andrei_p

        Bleen andrei_p you make some good points here si ele explica multe din chestiile din simularea ta, creaind insa si ideea unei imagini cam utopice asupra membrilor activi din orice formatiune politica. Nu erea unul Dobrogeanu-Gherea care isi imagina un fel de rai comunist pe pamant plecand de la capacitatea de sacrificiu a leaderilor pentru binele comunitatii?

        Reply
        1. andrei_p

          Bleen andrei_p Nicio legatura directa. Conexiunea mi se pare ca este viziunea utopica asupra leaderilor politici de peste tot, nu numai din Romania. La noi, in afara de Emil Boc nu stiu niciun poitician care sa fi acceptat sa se stea capra in mod programat, pentru atingerea unui tel mai mare decat el.

          Reply
        2. andrei_p

          Bleen andrei_p mie nu mi se pare minimala. Mi se pare importanta, de dorit, dar contrastand. Destil de puternic cu ceea ce identific eu cu un politician real al zilelor noastre, nu numai in Romania.

          Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.