Monarhie sau Republică?

Este destul de limpede că avânturile pre-electorale de care dădea dovadă fostul preşedinte au slăbit întrucâtva, acum după consumarea scrutinului. Inflenţele mogulilor, eliminarea imunităţii pentru demnitari, parlamentul unicameral, măsurile anticriză sau pensiile speciale … tot atâtea poveşti pe care unii chiar le-au luat în serios. Sunt sigur că seara, înainte de culcare, actualul preşedintele râde de se prăpădeşte amintindu-şi de încrâncenarea cu care clasa politică dezbătea subiectele propuse.

Dincolo de aceste dispute sterile, statul român continuă să aibă o problemă majoră: Constituţia. Specialişti sau profani, oameni de rând sau bogătani, cam toată lumea este de acord că legea fundamentală a fost prost croită încă din anii 90 şi că nici modificarea din 2003 nu a ajutat prea tare. Lista defectelor nu este foarte lungă, dar fiecare dintre ele necesită o dezbatere atentă, mai ales că atmosfera de gherilă dintre instituţiile româneşti ne face pe toţi să pierdem, nu doar noi între noi ci şi în raport cu alte state sau cu instituţii internaţionale.

Ca să dau şi câteva exemple, o nouă Constituţie ar trebui să reglementeze mai precis raporturile dintre Preşedinte şi Guvern ba chiar şi între Guvern şi Parlament. De asemenea, ar trebui să dispună asupra bicameralismului ca instrument al democraţiei, să îmbunătăţească structura administrativ-teritorială a ţării. Poate că mai este necesară şi reconfigurarea mecanismelor de punere în aplicare a legii precum şi o dezbatere serioasă, nepartizană despre democraţia populistă exercitată prin referendum.

Dar, în mai mare măsură decât toate acestea, este necesară şi opţiunea către formula de conducere a statului. Şi nu mă refer aici la draga de dezbatere între republica prezidenţială vs. cea parlamentară, ci la un demers bazat pe informare nepartizană şi pe responsabilitate: ce trebuie să fie de aici înainte România ? Ca şi până acum, o republică în versiune revăzută şi adăugită de fraţii, verii şi nepoţii celor care au şi înfiinţat-o, în decembrie 1947 ? Sau o Monarhie Constituţională, care va reda ţării noastre demnitatea europeană pierdută sub ameninţarea sovietică ?

Desigur, clarificarea acestei opţiuni nu poate fi făcută organizând luna viitoare un referendum de tip „Băsescu”. Avem această experienţă şi am văzut ce înseamnă: înverşunarea unora împotriva celorlalţi şi dezinformări crase pe care o mână de oameni vicleni le administrează fără complexe unei majorităţi prea puţin preocupată de cultură instituţională sau de valori europene.

Dimpotrivă, va fi nevoie de un efort colectiv, întins peste mai mulţi ani, ani în care să se vorbească cinstit despre avantajele şi dezavantajele celor două sisteme.

Cred că o dezbatere corectă poate ajuta România să ia o decizie corectă, chiar dacă lucrul acesta nu s-a mai întâmplat până acum. Constituţia din 1948 nu a fost altceva decât o lege încropită la repezeală, pentru a justifica decizia frauduloasă de abolire a Monarhiei. Despre cele care au urmat, în 1952 şi 1965 putem să spunem multe, dar nu poate să aibă nimeni pretenţia că ar fi fost precedate de vreo tentativă de dezbatere în afară de cele organizate mai întâi de propaganda sovietică, apoi de oamenii muncii de la oraşe şi sate. Nici elaborarea şi adoptarea Constituţiilor post-decembriste nu şi-au făcut vreo glorie din deliberări sau discuţii, în care teme obligatorii pentru o lege fundamentală să fie examinate corect şi fără partizanat politic. Să ne amintim că cea din 1991 s-a adoptat de o Românie hipnotizată de trecerea de la epoca de aur a lui Ceauşescu la epoca de salam a lui Ion Iliescu, iar cea din 2003 … nu mai zic nimic, am să amintesc doar că într-un sat din Dolj – Mischii se numeşte – excesul de zel al militanţilor pesedişti a făcut o prezenţă la vot de peste 100 %, sfidând bunul simţ, legea, ba chiar şi matematica.

Iată deci o temă generoasă, care nu va putea lipsi din discuţiile ce vor urma având ca scop nobila cauză a modificării Constituţiei. Ba mai mult decât atât, după atitudinea actorilor care vor intra pe această scenă, eu unul îndrăznesc să cred că ne vom lămuri şi care este la stânga şi care este la dreapta.

Voi nu credeţi ?

Facebook Comments

17 Comments Monarhie sau Republică?

  1. Pingback: Referendum 2 | de Hillerin

  2. Pingback: Monarhia romana, tema curenta se pare! « Ion

  3. stefan remu-eduard

    principiul monarhic nu e reductibil la persoana unui rege. eu cred că e vorba despre liantul care leagă puterea nevăzută de cea văzută. monarhul, prin ungerea pe care o primeşte la înscăunare, nu este decât un instrument al voinţei divine.

    ţările monarhice păstrează, poate şi datorită acestei taine, o moralitate de care celelalte neamuri s-a lepădat.

    în fine.

    madame blogary, mă bucur sincer că te-am descoperit. te-am luat în africa, să nu te mai plângi. welcome.

    Reply
  4. Ionescu Latul

    Sunt impotriva monarhiei. Sunt lenes si ma ingrozeste gandul ca ar exista posibilitatea de a deveni rege. E prea mult pentru mine.

    Reply
  5. gabhry_el

    Horaţiu Buzatu

    Teza după care a fi de dreapta implică a fi monarhist este, scuză-mă, o aberaţie.

    Nu văd aici nici o implicaţie necesară.

    Nu ştiu ca Partidul Laburist din UK să fie anti-monarhist.

    Şi nici ca Partidul Republican din SUA să fie monarhist.

    Nu mai sunt monarhist pentru că Regele s-a descalificat, a abdicat de bunăvoie şi nesilit de nimeni cînd nu s-a delimitat de aventura "prinţului", ci dimpotrivă, l-a susţinut.

    Reply
  6. Horatiu Buzatu

    Pentru zexe:

    Corect, nu mai sunt parlamentar. Pe de altă parte, nu mă deranjeaază cu nu am nicio "viziune politică în acord cu vremurile pe care le trăim", ba chiar dimpotrivă. Pe de altă parte, calitatea parlamentarilor români este direct proporţională cu calitatea românilor, parlamentarii nefiind altceva decât o selecţie pe criteriul legii electorale, făcută în rândul populaţiei cu drept de vot. Te asigur că în Parlament vei găsi tot atâţia hoţi, ochelarişti, intelectuali subţiri, manelişti şi rokeri ca şi în civilie. De altfel cred că acesta este unul dintre motivele pentru care Honorius Prigoană nu a câştigat: ar fi fost prea mulţi manelişti în Parlament.

    Cât despre regionalizare … pot să-ţi spun că temerile tale nu sunt fondate, dar este o discuţie de mai mare amploare. Oricum, o nouă împărţire administrativă a României este posibilă doar prin modificarea Constituţiei, nu printr-o simplă iniţiativă legislativă.

    Reply
  7. Horatiu Buzatu

    @ gabhry_el:

    1. Nu discut despre persoane, ci despre principii.

    2. La stânga sunt anti-monarhiştii, de la comunişti la socialişti. La dreapta sunt promonorhiştii, de la liberali la conservatori. Nu este criteriul meu, este valabil de câteva sute de ani.

    3. Cu toată fermitatea, pentru monarhia constituţională. Este o formulă superioară republicii în ce priveşte organizarea statului.

    4. Aş fi avut aceiaşi opinie. Din păcate, nu am puterea de a lansa o dezbatere de anvergură.

    5. Conform Constituţiei (art. 102) conducerea statului se exercită de guvern, nu de preşedinte. Acesta are doar rol de reprezentare (art. 80). De asemenea, el poate să vegheze. Dar pentru partizanii lui Băsescu am observat că sunt amănunte lipsite de semnificaţie.

    PS Şi de ce nu mai eşti monarhist ?

    Reply
  8. zexe

    Imi cer scuze pentru abordarea de mai sus daca nu mai sunteti deputat. Am bagat un ochi pe site-ul parlamentului si nu v-am regasit in lista.

    Reply
  9. zexe

    Faptul ca nu aveti nicio viziune politica care sa fie in acord cu vremurile pe care le traim ma indreptateste sa consider ca rezultatul votului, la referendum, nu reprezinta nicio exagerare a opiniei publice cu privire la numarul si calitatea parlamentarilor romani. De ce nu va axati pe tematica propusa dezbaterii in Parlamentul Romaniei de colega dumneavoastra, doamna Cristina Pocora?

    O initiativă legislativa a UDMR referitoare la completarea legii privind dezvoltarea regionala in Romania a fost aprobată tacit la Senat, din lipsa de cvorum, adica, mai pe sleau, din cauza ca parlamentarii romani prindeau fluturi si discutau despre sexul ingerilor. Aveti macar vreo idee ce atrage dupa sine o reimpartire regionala in care una dintre aceste zone cuprinde Covasna, Harghita, Mures, Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures,Bihor, Salaj si Satu Mare? Proiectul de lege primise raport negativ din partea comisiei pentru administratie dar a trecut de Senat din lipsa de cvorum. Va amintesc ca proiectul de lege va trebui dezbatut in Camera Deputatilor in calitate de camera decizionala. Va rog frumos sa va duceti la munca si sa va exprimati opiniile politice pe teme serioase.

    Reply
  10. gabhry_el

    1. e penibil şi grotesc să mai propui monarhia după ce Regele Mihai a fost de acord cu candidatura prinţului Duda la peşedinţie

    2. cum ne vom lămuri care e la stînga şi care la dreapta din discuţiile la "generoasa" temă a modificării Constituţiei? care e criteriul?

    3. dumneavoastră, personal, pentru ce optaţi? pentru monarhie sau republică?

    4. aţi fi lansat dezbaterea dacă ar fi cîştigat Crin Antonescu?

    Dacă principiul liberalismului e libertate cît mai mare pentru individ, de ce i-am îngrădi libertatea să aleagă şeful statului?

    Prin urmare, liberalismul ar trebui să fie republican, nu monarhist.

    P.S. Şi eu am fost monarhist.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.