Despre copii (ai mei)

Se discută frecvent pe Internet chestiunea copiilor. De ce să faci copii, de ce să nu faci. De ce să faci unul, de ce să nu faci unul. Când e bine să-i faci, când nu e. Cine ar trebui să-i facă şi cine nu. Citind toate reacţiile mi-am amintit că şi mie mi s-au pus întrebările astea de multe ori şi nu prea am ştiut să răspund. În cele ce urmează încerc să explic de ce nu voi putea niciodată să răspund raţional la o astfel de întrebare.

Copiii mei nu au apărut ca urmare a unui raţionament. Nici unul dintre ei nu a fost rezultatul unui studiu sociologic, psihologic, de piaţă, de fezabilitate. Ce anume m-a determinat să vreau copii? Singurul răspuns este în imaginea de mai sus. Am fost convins că o să iasă bine. Am crezut cu tărie că apariţia copiilor îmi va face viaţa mult mai bună. În ce fel mai bună? aud întrebarea de la cititor. Iaca mai bună. Mai mişto. Mai cool. Mă aventurez să presupun că în multe cazuri situaţia este similară.

Cu alte cuvinte, e vorba de credinţă. Nu despre biserică sau Iisus Hristos, Mahomed sau alţi profeţi. Este vorba de relaţia omului cu propria viaţă. Unii o numesc viziune. Am avut “viziunea” că apariţia copiilor îmi va schimba viaţa în bine. Şi am avut dreptate. Sufletul meu s-a deschis către emoţii despre care nici nu ştiam că există. Nu mă refer aici numai la relaţia cu copiii mei. Sunt mult mai înţelegător, mult mai nuanţat în relaţiile cu alţi oameni, mă simt mult mai bine în vecinătatea copiilor altora. De altfel, daca mă gândesc cât pot eu de serios, nu îmi amintesc vreun lucru rău care să mi se fi întâmplat datorită apariţiei copiiilor.

Cred că în majoritatea cazurilor e mai mult sau mai puţin la fel. Nu există “raţiuni” pentru a avea copii. Există tot timpul o multitudine de “raţiuni” pentru a nu-i avea. Cei care depăşesc toate aceste motive descoperă (pe lângă multe alte bucurii) ce capcană infectă este în realitate raţiunea dacă nu este folosită conform manualului. Ştiu, pentru că am căzut şi eu de câteva ori în capcana asta.

Asta nu înseamnă că un copil este calea directă şi nemijlocită către fericire. Un copil nu este drogul suprem. Dacă nu eşti atent, poate deveni o povară şi atunci tot demersul eşuează lamentabil. Exemple sunt de jur împrejurul nostru. Cu excepţia oamenilor cu adevărat loviţi de soartă, sau a brutelor cu chip uman care apar din când în când în jurul nostru, marea majoritate a celor care eşuează o fac tocmai pentru că îşi pierd credinţa pe parcurs.

În concluzie, răspunsul raţional nu există. Nimeni nu poate să-l dea. Şi dacă cineva poate să o facă, fie face pe nebunul, fie este nebun. Ca orice persoană care vede lucruri acolo unde nu sunt. Cum sunt cei care vorbesc cu Napoleon în anul 2010. Sau cei care sunt chiar Napoleon. În anul 2010.

Sorin Milutinovici (sorin.greencore.ro)

Facebook Comments

12 Comments Despre copii (ai mei)

  1. skorpion

    superba postare,

    superbi copiii

    sa-ti traiasca!

    cine are copii: are si necazuri si bucurii!

    cine nu are copii: nu are necazuri, dar nici bucurii.

    astea mi le-a spus demult o doamna fara copii!

    Reply
  2. Bleen

    @celor care se joacă cu moderarea

    Am o veste proastă. Dacă vă trimit în spam un comment, după aia toate commenturile voastre intră automat în spam şi nici măcar nu le mai văd. Aşa că nu mai încercaţi să comunicaţi cu mine prin comentarii. Dacă aveţi impresia că puteţi băga 10 commenturi în 3 minute, ca să mă enervaţi şi să mă faceţi să-mi pierd timpul ştergîndu-le, repet, vă înşelaţi. Nu faceţi decît să vă pierdeţi timpul vorbind şi jucîndu-vă cu platforma de wordpress (platforma se ocupă de spam-uri, nu moderatorul).
    Later edit:
    Sau, mai bine:
    (11:41:40 PM) Nedormitul: zi-le că mă joc eu cu ăia din spam și sînt necruțător
    (11:43:04 PM) Nedormitul: wow!
    (11:43:09 PM) Nedormitul: ce mișto e în trash
    (11:43:23 PM) Nedormitul: de mult voiam să-l hărțuyesc pe hantzy
    (11:44:03 PM) Nedormitul: pot să îi pun poște între degete la comentariul lui leon?
    (11:44:21 PM) Nedormitul: și vreau să îi pun mustăți de dali lu lucid
    (11:44:50 PM) Nedormitul: hopaaaaa
    (11:44:55 PM) Nedormitul: e unu, bleen
    (11:45:00 PM) Nedormitul: are vreo 20 de comentarii în spam

    Reply
  3. Nea

    Mfg, dar nu la Realitatea. Savanţii americani au stabilit că vizionarea acestui post afectează negativ calitatea spermiilor.

    Reply
  4. mfg

    Succesul tuturor copiilor bucura parintii. Cateodata insa, nu neaparat din vina lor, copiii devin odrasle. Atunci putem avea nenorocul ca unele succesuri ale acestor odrasle sa aiba consecinte negative asupra binelui colectiv.

    Pentru fericirea personala, stingeti televizorul devreme.

    Cateodata totusi, pentru binele colectiv, poate ar fi indicat ca unii sa mai priveasca si la o televiziune in loc sa faca copii. Sau, daca totusi reclamele au fost prea lungi, sa vegheze mai tarziu pentru a evita ca offspring-ul lor sa devina odrasla.

    Reply
  5. neamtul tiganu

    nea Sorine, se spune, in lumea buna, ca un singur copil e prea putin si doi sunt prea multi.

    Copiii sunt niste lucruri ingrozitoare, niste bestii, fac galagie, murdarie, maninca bani, maninca timp.

    De aia io nu mai vreau sa am copii, in schimb e teribil de bine sa fii bunic.

    Reply
  6. Eugeni

    Bleene,

    Am calatorit mult, stiu o groaza de lucruri, cu folos si fara folos.

    Am ajuns la o vorba din batrani:

    "cine are copii nu moare"

    Nimic nu itzi incalzeste inima mai mult decat un copil.(sau doi, sau trei).

    Nimic nu te bucura asa de mult decat reusitele lui.

    Nimic nu este mai fain decat sa stai de vorba, tihnit,molcom, la un pahar de vin (are varsta legala :))(si o tigara eu) despre toate cele.

    In rest toate cele bune

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.