Un caz grav de cenzura a presei

S-a petrecut de curînd în România, cînd jurnalista Sorina Matei nu a mai avut acces pe rețeaua Facebook, indiferent din contul cui scria.

Ce credeam că se va întîmpla politic (din motive politice), mai devreme ori mai tîrziu, se întîmplă social, acum. Sorina Matei a început să investigheze cazul adopției micuței Sorina Lucan, încă de la începutul scandalului. A publicat, atît cît i s-a permis, pe rețeaua Facebook, sub numele ei (pe contul ei) și pe alte conturi care i-au oferit găzduire, pînă ce și acele conturi au fost blocate. Pînă cînd, și acele conturi fiind blocate, nu a mai avut acces la marea platformă de socializare! De unde știu asta?

Știm acest lucru din statusul Narcisei Iorga, de vineri, acum două săptămîni:

”Sorina Matei este blocată total pe Facebook din cauza anchetelor pe care le publică de o săptămână încoace, în cazul fetiței bruscate de o procuroare pentru a fi predată familiei adoptive.

Oricât de puțin v-ar plăcea un jurnalist, oricât de dure ar fi dezvăluirile sale și oricât de mult v-ar zdruncina convingerile, să știți că munca lui merită susținută. A fi jurnalist de investigație înseamnă asumarea unor riscuri uriașe, înseamnă perseverență, fler, surse pentru documente și, nu în ultimul rând, talent. Sunt mulți jurnaliști, dar puțini fac investigații, tocmai pentru că e o specializare grea.

Cred că presa ar trebui să fie solidară în perioada asta pentru că ceea ce se întâmplă Sorinei Matei este o foarte gravă formă de cenzură, chiar dacă Facebook este o rețea privată de socializare și poate impune utilizatorilor regulile sale. A bloca un jurnalist să dezvăluie fapte care încalcă legea este inadmisibil într-un stat democratic, de aceea spun că ar trebui ca jurnaliștii să se solidarizeze. Poate avem acum ocazia să ne reunim și să ieșim de sub influența celor ce ne-au pus pumnul în gură din 2000 încoace. Să promoveze fiecare jurnalist, așa cum poate, ceea ce scrie Sorina Matei bazat pe documente, nu pe bârfe.

Am văzut că Liviu Mihaiu a făcut apel la preluarea subiectelor Sorinei Matei. Eu mă alătur!Image may contain: 1 person, text

 

Sigur, Sorina Matei are un blog unde poate fi citită, https://sorinamatei.ro/ dar, unu, în primul rînd ea hotărăște care investigații sînt pentru blog și care nu, și 2) cu ultimele dezvăluiri privind politica Google de afișare, nu poți ști niciodată dacă ajungi la ceea/cine ce dorești.

În mod normal, fiind o problemă de Facebook, nu aș da prea mare importanță aici. Dar devine ciudat cam totul, referitor la adopția acelui copil. 

Nu, nu trebuie să crezi în mașina neagră care recoltează copii pentru a recolta apoi, de la ei, organe. Trebuie numai ca tatăl american, Săcărin, să își șteargă contul LINKEDIN cu totul, ca să îți dai seama de amploarea fenomenului. Acolo, Săcărin avea o povestioară despre transplant. S-a dus cu totul, s-a dus cu contul.

Gestionarea întregului caz Sorina Lucan ridică atît de multe semne de întrebare privind capacitatea noastră, a organelor abilitate, de a îl rezolva, ori numai ține sub control, încît nimic nu mai pare de mirare.

Și cînd eram gata să mă ofer a sharui articolele Sorinei Matei, ori de a o sprijini atît cît pot, zbang! – mă lovește a patra blocare de 30 de zile. Evident, pe ceva nesemnificativ. vedeți mai jos. Nu, doamnelor și domnilor, semnătura unui medic nu mai valorează nimic astăzi, adevărul, nici atît!Cine este acest doctor care spune așa ceva?? Ce crede el, că o diplomă în medicină îi dă dreptul să spună adevăruri??

Ca și Sorina Matei, și doctorul de mai sus a ales să spună adevărul. Ca urmare, cei care sharuim spusele sale trebuie să închidem gura. Nu vrem?? Aaa, există soluții. Există soluția să-ți închidă ei gura.

În baza a ce? A nimic, aș putea spune. Pentru că atît Constituția României cît și Constituția SUA dau dreptul neîngrădit la libertate de exprimare. Le pică prost? se vede! și atunci ce fac? Complet ilegal, te blochează. Încearcă să te determine să taci, dacă nu spui ce vor ei.

art.30 Constituție-Libertatea de exprimare

Curtea Supremă a SUA a decis: Libertatea de exprimare e garantată fără excepții pentru hate speech –blocare  ÎLD

(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

Cum să mă determine pe mine să tac? Ei, abia asta este și va fi marea lor provocare. Pentru că EU NU TAC! Mai mult, în baza cărei dispoziții legale încearcă ei să ne închidă gura? Cînd constituțiile ambelor state, și a SUA, de care ține platforma, și a României, stat al cărei cetățean sînt, le interzice acest lucru și-mi dau dreptul la liberă exprimare?

Cum, și mai grav, să-și permită să cenzureze o jurnalistă? Sîntem în China și nu știm?

Băieți și fete, va fi greu. Vă va fi greu cu mine, vă asigur!

 

 

 

Paradoxurile sociale versus psihicul uman

Ele sunt generate de contradicția tot mai puternică, tot mai stresantă și mai schizoidă între Legea Naturală (cu care ne naștem în suflet) și Legea Socială, între arhetipuri și neotipuri, între ideal și real (în sens platonician), dualitatea lumii (Yin și Yang, corpuscul-undă, continuu-discontinuu, static-dinamic, materie-spirit, obiectiv-subiectiv, individ-colectivitate, etc.), variabilitatea genomului uman, a calităților și intereselor oamenilor (și de aici imposibilitatea definirii unei singure liste de valori, criterii și reguli), generând tensiuni psihice, procese de conștiință, dileme etice, disonanțe cognitive, cognitive biases, depresii, schizofrenie și de aici conflicte inter-umane și sociale.
Forme de manifestare ale paradoxurilor adâncimii psihicului uman:
Nevoia de a fi mințit, de a nu ști adevărul, căutarea slavei deșarte.

Neîncrederea în aproapele și ura față de el, concurența neloială și înlăturarea lui de la masa bogată, fascinația față de cei aflați la putere, ceea ce generează complicitatea între călău (Sistemul) și victimă (oamenii simpli).

 

Căutarea propriului eșec, frica de succesul propriu.

Ipocrizia, nesinceritatea, falsitatea, minciuna.

 

Subiectivitatea, egoismul (în sensul hipertrofierii calităților proprii și exagerării defectelor altora), iraționalitatea (în sensul lipsei de logică și obiectivitate) și de aici disonanța cognitivă și barierele de înțelegere.

Complicitatea între călău și victimă. Este imorală deoarece Sistemul are propria agendă, opusă cetățenilor, și este în stare de orice minciuni, ilegalități, samavolnicii și crime pentru a-și păstra privilegiile.
Forme ale acestui tip de complicitate (exemplificativ):
Antreprenoriatul corect bazat pe sacrificii personale și familiale, pe muncă, hărnicie și creativitate (deoarece produce resursele pe care Sistemul le consumă pentru sine, prin ilegalități, corupție, birocrație, fraude, asistență socială, etc.), în condițiile în care ceilalți (cei cu sprijin ocult):
au parte de legi cu dedicație,
primesc contracte pe bani publici,
participă la licitații prin firme sub acoperire,
primesc preferențial finanțări europene nerambursabile și subvenții de stat,
fac evaziune fiscală (inclusiv prin paradisurile fiscale),
folosesc ilegal bazele de date personale (false likes) și interceptări comunicații,
beneficiază de protecție din partea organelor de control, etc.
Răspunsul (chiar nesincer) la anchete, sondaje, etc. este tot în favoarea Sistemului, pentru că îi furnizează acestuia informații și indicații asupra stării de spirit a oamenilor, prin legea numerelor mari.
Participarea la votul electoral, indiferent de opțiunea politică.
Atracția (irațională chiar sentimentală, subiectivă, emoțională, personală, sexuală) față de călău, de agresor, a victimei (Sindromul Stockholm).

Folosirea unor idealuri înalte, utopice (de exemplu, cele religioase, morale, etice, deontologice, după caz), în mod conștient, cinic, ipocrit, dușmănos și criminal ca norme sociale de conduită maximale impuse împotriva celorlalți, dar considerate neaplicabile pentru sine (utilizând în mod schizofrenic și extins disonanța cognitivă), după cum spunea Caragiale: Ori ne salvăm toți, ori vă duceți dracului! Asemenea comportamente au, din păcate, tocmai cei care ar trebui să dea un exemplu în sensul celor propovăduite altora: guvernanții, educatorii, moraliștii, predicatorii, preoții, etc. Desigur însă că este mult mai ușor de observat paiul din ochiul altuia decât bârna din propriul ochi… (de exemplu, instigarea credincioșilor de a urma îndemnul Domnului Iisus adresat tânărului bogat: Ca să capeți viața veșnică, vinde-ți averea, dă banii săracilor și urmează-mă!). Oamenii sunt slabi de înger, influențabili, labili psihic, au complexul de vinovăție indus prin arătarea păcatului și nu sunt în stare să-i pună pe cei care îi instigă la martiraj, sărăcie și primirea de imigranți să le arate ei întâi cum se fac astea! Cu alte cuvinte, lupul moralist (instigatorii) colaborează cu Sistemul represiv criminal împotriva propriilor semeni.

Luarea unei atitudini publice sincere și deschise, inclusiv pe rețelele de socializare, și asta pentru că orice teorie, doctrină sau ideologie are caracter ascuns, altul decât cel declarat public, în favoarea unor grupuri foarte mici, altele decât populația sau grupuri sociale mari (semenii noștri, oamenii simpli) care nu fac parte din înțelegerea respectivă.
Respectarea regulilor și sfătuirea și pe alții s-o facă (starea de idiot util, zvoner, răspândac zelos).
Dizidența, cu atât mai imorală și mai periculoasă pentru cel în cauză, cu cât este mai sinceră. Dizidentul este în permanență acuzat tocmai de eșecul Sistemului pe care-l critică, fiind considerat chiar el dușmănos și sabotor de ceilalți, care fac de fapt jocul Sistemului!
Delațiunea, ura față de semeni, violența, lucrul în cadrul instituțiilor statului, colaborarea de orice fel cu autoritățile.

Spiritul gregar de turmă, urmarea orbească a unor mode (vestimentare, ideologice, culturale, sociale, etc.) aberante, suspendarea spiritului critic, supunerea necondiționată la liderul sociologic (statutul de fan subaltern zelos, dovada unei personalități slabe, de slugă), deșteptarea instinctului animalic agresiv în cadrul unui grup (la adăpostul anonimatului și protecției).Toate aceste lucruri sunt valabile la oamenii Sistemului (interesați de perpetuarea puterii) și la oamenii obișnuiți, în stare naturală, needucați sau doar superficial educați (starea cea mai periculoasă), pentru că cei educați și instruiți conștientizează și depășesc aceste neajunsuri caracteristice oamenilor obișnuiți.
Oamenii Sistemului sunt oricum irecuperabili.

Salute to America – Discursul președintelui Trump

În așteptarea unui om bun, capabil și care să iubească România, măcar un candidat să avem așa, ne uităm la norocul american Donald Trump. Și sperăm să nu ne înecăm în oceanul stîngist european. Am mai fost acolo, noi știm cel mai bine despre ce este vorba, oricît ar vrea unul și altul să ne spună că acum nu va mai fi la fel.

Discursul de mai jos a fost rostit ieri, la sărbătorirea celor 243 de ani care au trecut de cînd Părinții Fondatori au dat lumii o republică:SUA. Pămîntul libertății, păstrat așa indiferent de vicisitudinile vieții, este, acum, singura speranță și pentru noi. Dacă SUA nu ar fi existat, nici libertate nu ar fi fost! Fără oameni crescuți cu simțul datoriei și cu iubire de Dumnezeu, familie și țară, nu este posibil nimic.

Flancat de reprezentanții militari americani ai diferitelor arme, lîngă Memorialul Lincoln, Trump a oferit o lecție de istorie și patriotism. Lecție de la care conducătorii europeni nu au ce învăța, ei l-au celebrat anul trecut pe Marx (oroare).

”Two hundred forty-three years ago today, our Founding Fathers, gathered in Philadelphia, adopted the Declaration of Independence and cast off the shackles of tyranny.  They boldly proclaimed the inherent truth that each individual has unalienable rights that come from our Creator, and that among them are the rights to life, liberty, and the pursuit of happiness.  As we celebrate these rights upon which our Nation was built, we also recognize the courageous men and women of our Armed Forces who have valiantly defended them.

Four days after the Declaration of Independence was signed, the Liberty Bell echoed through the streets and alleyways of Philadelphia, calling citizens of the city to the first public reading of the celebrated document.  Today, freedom continues to ring proudly throughout the United States and around the world because of the service and sacrifice of our Nation’s veterans and military members, who have fearlessly answered the call of duty.  From the Battles of Lexington and Concord to the wars in Afghanistan and Iraq, the members of our Armed Forces have demonstrated remarkable patriotism and unrivaled courage.

The ideals and values of the American Revolution gave birth to a just and virtuous republic that has both fostered and been sustained by a people animated by courage, faith, and love.  Countless contributions from statesmen, businessmen, philanthropists, educators, and other Americans from coast to coast have shaped our communities and inspired generation after generation to preserve and advance liberty, equality, and the American dream.

In 1815, reflecting on the character of America, Thomas Jefferson wrote to his friend—and hero of the Revolutionary War—Major General Marquis de Lafayette: “The cement of this union is in the heart blood of every American.”  These words are still true today, as the unmatched patriotism of Americans continues to bind us as a Nation.  Looking to the future, we resolve to remain steadfast in our commitment to safeguarding liberty for ourselves and future Americans.

Melania joins me in sending our best wishes to all Americans celebrating Independence Day.  Happy Fourth of July!”

În numele comunității Blogary, îngăduiți-mi să urez posperitate Statelor Unite ale Americii și fericire fecărui american!

 sursa. whitehouse.gov
Înregistrarea video poate fi urmărită pe YouTube, aici. Enjoy it!

O incercare de manipulare globala

A fost descoperită recent de către jurnaliștii de la Project Veritas, organizația care se ocupă cu expunerea publică a corupției. Nu, Dragnea nu a căpătat dimensiuni globale, e din ce în ce mai mic, în celula lui, în timp ce Viorica i-a luat locul, sigură pe ea, de data asta. Vom vedea dacă și pe partid, cît de curînd, la următoarele alegeri.

Project Veritas a reușit să destructureze intenția Google de a afișa știrile conform credințelor lor, ale celor care lucrează acolo. Și asta numai și numai pentru ca Donald Trump, actualul președinte SUA, să nu fie reales pentru un al doilea mandat.

Ofensiva stîngii globale este atît de puternică încît va trebui să ne pătrăm mințile lucide în fața oricărei încercări de manipulare.

YouTube a scos filmul în care este expusă frauda informatică despre care puteți citi aici. L-a dat jos după cîteva zile în care înregistrase peste 1 milion de vizualizări și peste 50 000 de opinii favorabile. Filmul a fost urcat aici, pe o platformă independentă (Și mă voi strădui să îl pun și eu aici, pe Blogary): bitchute.com. Bitchute este o platformă întreținută de apropiații Project Veritas. 

Tot efortul manipulării algoritmilor  este făcut pentru a nu mai fi posibilă o situație Trump în viitor. Pentru ca, caz concret, Trump să nu mai cîștige al doilea mandat în 2020. Nu contează dacă a avut rezultate pozitive, nu contează ce votează lumea, Trump nu trebuie lăsat să cîștige. Trump este omul acela care vorbește despre naționalism în cuvinte elogioase, Trump nu este al lor. Este al oamenilor obișnuiți, pe care ei încearcă să îi manpuleze, folosind MLF.

MLF este Machine Learning Fairness, o tehnică de cenzură folosită de Google pentru a sugera pagini și conținut care îi convin. Inteligența artificială, așadar, scoasă la bătaie ca aproape ultimă armă împotriva unui om!

Un om care, ca președinte SUA, are cifrele de partea sa. Cel mai mic șomaj, cel mai mic șomaj în rîndul populației de culoare, taxe scăzute, sute de mii de joburi oferite populației americane.

Un om care oferă americanilor posibilitatea să trăiască mai bine, ăsta este Trump. Și pentru asta, trebuie să plătească. Așa a hotărît stînga mondială.

Manipularea Google a fost, deocamdată, oprită. Ceea ce nu înseamnă că ei se vor opri. Ei, adică stîngiștii planetari. Ei, cei datorită cărora Marx poate să se răsucească vesel în mormînt.

Și tot deocamdată, Google crede că voi nu aveți discernămînt ca să judecați singuri ce e bine și ce e rău, cum vă e bine și cum nu. Și atunci, face pentru voi alegerile. Dacă nu a mers cu sugestii, o face direct, vă dă ce să citiți și de unde să vă luați informația.

Pentru început.

Am reușit! Clipul poate fi vizionat mai jos.

Doua zone de conflict

Libertarienii și conservatorii* au două zone majore de conflict: Căsătoria între cupluri de același sex și avortul. Prima temă admite mai multă dezbatere sau flecăreală (după caz) pentru că oricare ar fi situația, după cum zice românul, „n-a murit nimeni”. În cazul avortului însă chiar moare cineva. Și tocmai despre „cineva” e vorba când unii libertarieni acuză conservatorii de „statism” pentru că susțin interzicerea prin lege a avortului cu foarte puține excepții.

Atât libertarienii cât și conservatorii susțin drepturile negative enumerate în liberalismul clasic: Viață. libertate și proprietate în varianta Locke sau viață, libertate și căutarea fericirii în varianta Jefferson. Atât libertarienii cât și conservatorii înțeleg că statul, într-o manifestare minimală, trebuie să protejeze prin puterea legii aceste drepturi. Nici unii nici ceilalți nu suferă de statism. Cu toții acceptă că viața persoanei trebuie protejată prin lege. Diferența e dată de felul în care libertarienii și conservatorii definesc viața și persoana. Indiferent de înclinațiile politice (sau lipsa lor) felul în care sunt definite și acceptate viața și persoana variază de la individ la individ și de la țară la țară, și indiferent de insistențele unora, „the debate” is not over.

Așadar, atâta timp cât susțin cele trei drepturi negative, acuzațiile de „statism” pe care o parte a libertarienilor le aduc conservatorilor sunt nefondate.

Ce invatam cu Google?

Mulți dintre noi nu mai pot concepe viața fără Google. Orice avem nevoie, la Google mergem. Cît este Google de încredere? Suficient, dacă avem de mers din punctul A în punctul B. Sau dacă avem de făcut o rezervare online. Sau de cumpărat ceva.

Numai că, de curînd, într-un document scurs de la Google, și intrat în posesia celor de la Project Veritas, aflăm că… Ben Shapiro și Jordan Peterson sînt, nici mai mult, nici mai puțin decît Naziști. Cum definiția pentru nazism nu s-a modificat (încă), mergem să vedem ce înseamnă asta. Așa cum știam, nazism se referă la Germania nazistă și la partidul naționalist – socialist din timpul Germaniei Naziste, respectiv perioada celui de al doilea război mondial.

Nazismul include și soluția finală pentru evrei, Holocaustul, așa cum include toate demențele din mintea lui Hitler.

Germania hitleristă, așadar.

Și acum, să vedem! Poate fi Ben Shapiro nazi? Shapiro este, înainte de orice, evreu. Deci, cum ar putea fi de acord cu exterminarea sa?! Wrong! Bip-biiip, sonerie de avertizare. Shapiro, ca evreu, nu poate fi nazist.

Dar Peterson? Luăm toate scrierile sale și toate conferințele. Ce aflăm? Că responsabilitatea personală este cea promovată. Cum se împacă responsabilitatea personală și nazismul? Ca șoarele cu pisica, da. Deci, nu și la Peterson.

Pe Prager nu l-am mai căutat, lămurită fiind în primele două cazuri de mai sus. Îl ascult frecvent și nu-mi dă impresia unui nazist.

Așadar, ideea că cei doi sau trei ar putea transmite mesaje naziste se plimbă numai, exclusiv prin capul celui care a scris emailul respectiv și nu are fir de accoperire reală.

Acoperirea reală înseamnă a ține cont de faptele și spusele cuiva. Nimic, nexam, zero, nada!

Cu alte cuvinte, a nu mai afișa ca sugestii Ben Shapiro, J. Peterson și Prager U ar însemna o distorsionare a realității funcție de ceea ce se plimbă prin capul unora, fără nici un suport faptic.

Ar însemna o mizerabilă inducere în eroare a publicului. Ar însemna o ascundere a adevărului, cel proclamat constant de către cei trei.

Cui folosește? Iacătă, nu știm să răspundem, deși o idee avem. Stîngiștilor. Comuniștilor, mai precis. Cei împotriva cărora și nazismul se ridica, dar cu mijloace pe care astăzi nu vrem nici să ni le imaginăm măcar.

Vor Shapiro, Peterson și Prager U să transmită mesaje naziste?? Cum o fac? Trebuie să ni se spună acest lucru, pentru că din ceea ce scriu și spun nu reiese. S-au lăsat păcăliți atîția invitați de calibru ai celor trei, încît să participe la diseminarea de mesaje naziste? Nu! Ar trebui să punem la îndoială atît pregătirea profesională cît și viața și credințele tuturor celor implicați pentru a stabili asta. Au fost complici Youtube, Google, în final, pînă acum la diseminarea mesajelor naziste? Nu!

În concluzie:

 

ideea că ceei trei ar fi naziști și ar transmite asemenea mesaje se plimbă singură și neobosită, numai prin capul emitentului email-ului. Acum, ce cădere are el să scoată de la sugestii pe cei trei? Căderea pe care o au toți noii comuniști cărora nu le convin adevărurile rostite calm și cu siguranță de către trei personalități academice moderne.

Ah, și Google virează stînga. Și ce este nou aici?

Îndrăznesc să afirm, acum și aici: cu cît mijloacele de comunicare sînt la dispoziția tuturor, cu atît le va veni mai greu noilor comuniști să reușească schimbarea mentalităților. Cu cît vom avea de unde alege, cu atît nu-i vom alege pe ei! Și de asta le este frică, și asta vor să stăpînească.

 

 

Puterea unui procuror

Am doi ani de ”pesedism”, să-mi trăiască!  Am peste doi ani de cînd vă spun că procurorii nu sînt niște ființe neajutorate, care să aibă nevoie de susținerea voastră! Că procurorii fac parte din instituțiile de forță ale țării ăsteia. Instituții care NU mai au nevoie și de susținerea voastră.

Cazul Sorina vine să vă trezească în cel mai brutal și mai omenesc, în același timp,  mod la realitatea pe care, connstant, refuzați să o vedeți. Modul în care un procuror, o femeie, tratează un copil. Revoltați? Bun, așa începeți să vă faceți bine.

Modul absolut abominabil în care – și aici îmi este greu să scriu – o femeie  procuror tîrăște pe jos un copil speriat că va fi luat de lîngă cei pe care îi consideră familia ei a scandalizat o țară. Ce se scapă: femeie-procuror, atenție! Nu orice femeie. Pentru că nu orice femeie ar fi fost în stare să facă ce-a făcut cea prezentă la ”predarea” Sorinei noilor părinți.

NU orice femeie, majoritatea femeilor am fost oripilate de sălbăticia și animalitatea femeii -procuror. Nu a tras-o, a vrut s-o ia în brațe! Nu zău! Nu vedem noi sensibilitatea care dădea pe din afară din madam procuror. Îți este groază și să te gîndești că această femeie ar putea fi mamă! Dar ți-o poți imagina cu ceva ușurință înfierînd cu mînie proletară dușmanii poporului. Cei care se zbăteau, în condiții inimaginabile, pentru o bucată de pîine.

Începutul l-a făcut Lazăr. Augustin Lazăr, da. Cînd s-a aflat ce fapte de ”arme” a avut în timpul negrei prigoane comuniste. Au fost și atunci voci care, orbite de anticorupție, nu puteau crede. Dar ce a făcut rău? Dar ce putere avea el atunci? A semnat, a semnat cum ar fi făcut oricine. Ei, nu chiar oricine, nu sîntem un neam ticălos în integralitate.

Nu a dat, a semnat. Sigur, a semnat ca să dea alții. Încă o tură, pînă individul recunoaștea pînă și tot ce Nu a făcut, eventual. Recunoștea. ca să scape. De umilințe, de bătăi de joc, de bătăi la propriu. Și ce bătăi!

Așa, revenim. Deși nu era treaba ei dacă se poate pune sau nu în aplicare o hotărîre definitivă, madam procuror a fost prezentă acolo unde nu avea ce să caute. Mai mult, a agresat copilul într-un mod abominabil. Făcea cercetări. Fix în acea zi. Și la momentul acela. Cercetările presupuneau luarea copilului cu forța, împotriva voinței ei. Ceva ce un executor judecătoresc aflu din presă că nu ar fi putut face. Executorul judecătoresc are inimă, din cîte se pare. Despre un psiholog ce să mai zic?! Aflu din presă că ar fi fost acolo. Cu duhul, bănuiesc, altfel, nu l-am văzut sau și auzit.

Este sper, clar pentru toată lumea că avem de-a face cu un sistem dacă nu defect, cel puțin deficitar. Un sistem care permite unui procuror să abuzeze în asemenea hal un copil. Și dacă un copil, un adult de ce nu?!

Știu, se va spune că sînt victima manipulării care se petrece acum, străinii răi vin să ia de la ai noștri buni copilul. Știu că încerc să vă manipulez, ați fost avertizați!

Nu am spus nimic de felul ăsta și vă rog să nu interpretați astfel. Dacă femeia-procuror nu era acolo, făcînd ce-a făcut, astăzi căutam un alt subiect. Nu mă interesează acum decît femeia-procuror. Sigur, și părinții la care stătea copila pot fi găsiți vinovați, dar nu asta mă preocupă acum. Consider în continuare că, a crește și a te dezvolta în SUA este o oportunitate unică. Care, acum, Sorinei nu-i surîde. Dar ce știe un copil de 8 ani?!

În momentul de față, procurorul general interimar al României, Bogdan Licu,  a transmis o ordonanţă Tribunalului Mehedinţi prin care cere interzicerea părăsirii teritoriului României de către fetiţa de 8 ani şi una Curţii de Apel Craiova prin care cere revizuirea sentinţei de încuviinţare a adopţiei internaţionale a minorei.

 

”Mandria” dezorientatilor

1.Homosexualitatea masculină (ca și pedofilia-copiii nu au discernământ, necrofilia, zoofilia, frotirismul, violul, onanismul) neagă masculinitatea, pentru că nu-și realizează scopul firesc de a seduce o femeie, de a procrea, ci seduce în mod steril un alt bărbat.
2.Lesbianismul neagă feminitatea, pentru că nu-și îndeplinește scopul firesc de a iubi un bărbat și de a da naștere la copii. Însămânțarea artificială și mamele-purtătoare motivate prin lesbianism, zoofilia, excitarea manuală, folosirea vibratorului sau peturilor, etc. sunt înrudite cu lesbianismul și deci surogate de dragoste și procreere.
3.Homosexualitatea masculină neagă viața, introducând lichidul seminal vital pe canalul morții, al evacuării deșeurilor, al reziduurilor toxice moarte, al produselor de catabolism.
4.Confuzia genurilor, a identităților sexuale și sociale (creată de schimbarea sau alegerea sexului după starea și bunul plac de moment) și a funcțiilor fiziologice ale organelor umane (vagin, anus, gură) este totală, protocoalele medicale de acordare a tratamentelor (diferite pentru femei și pentru bărbați; dar care femei și care bărbați?, cei naturali sau cei din acel moment?) și manualele de anatomie, fiziologie, neurologie, biochimie și psihologie-psihiatrie trebuie rescrise.
5.I se vor modifica și aplica diferit normele de muncă fizică, astăzi diferențiate pentru bărbați și pentru femei, unei persoane după cum se declară bărbat sau femeie, după bunul plac temporar?
6.În competițiile sportive, se va permite unui bărbat să evolueze în competițiile pentru femei, pentru că el se simte femeie?
7. Cum se va justifica la nivel de genetica umană, cum se vor justifica testele genetice de paternitate, în cazul în care barbatul neaga paternitatea, declarandu-se femeie, conform ,,conceptului” numit identitatea fluida.(a se citi hachita de moment).

Comunismul s-a cuibarit în universitatea occidentala

În timpul campaniilor de critică lansate de PCC (Partidul Comunist Chinez) împotriva lui Lin Biao şi Confucius şi de denunţare a respectului faţă de profesori, Partidul a distrus toate standardele morale din minţile generaţiilor tinere.

O zicală antică spune: „Dacă mi-a fost profesor, chiar pentru o zi, îl voi respecta toată viaţa ca pe propriul meu părinte”.

La 5 August 1966, Bian Zhongyun, o profesoară de la Liceul de Fete afiliat Universităţii Normale din Beijing a fost târâtă de studentele sale pe stradă, purtând pe cap o tichie imensă, hainele pătate cu cerneală neagră, cu o tablă neagră cu cuvinte de ocară atârnată de gât şi bătând într-o ladă de gunoi în mijlocul studenţilor. A fost îngenunchiată, bătută cu un par în care erau înfipte cuie, iar pe ea s-a turnat chiar apă clocotită. A murit în urma torturii.

Directoarea liceului afiliat Universităţii din Beijing a fost forţată de studenţi să bată într-un lighean spart şi să strige: „Sunt un element rău”. I-au tǎiat pǎrul pentru a o umili şi au lovit-o în cap până când a început sǎ sângereze, în timp ce o obligau să meargǎ în patru labe…
________________
(doar unul dintre milioanele de exemple de ură ideologică împotriva tradiției, școlii clasice și ideii de cultură, alta decât „cultura pentru mase”, singura agreată de comuniști)

Am postat-o nu doar pentru memoria victimelor comunismului global, ci și pentru a putea găsi mai ușor similarități neliniștitoare cu revoluția neomarxistă (nou-marxista), așa-zis progresistă din universitatea americană și occidentală începută tot în anii ’60 și care, fără să ajungă încă la violențele criminale din China, face astăzi exact aceleași distincții între „high culture”(cultura elitară) și „pop culture” (cultură populară, de masă), dezavuând-o pe prima și promovând-o doar pe ultima. In numele aceleași egalități uniformizatoare in care profesorii si in general exponenții învățăturii clasice erau repudiați ca „reacționari”, „retrograzi” și „dușmani ai poporului” ieri, în comunism, si „elitari”, „sexiști”, „rasiști”, și „retrograzi” astăzi, in plină ofensivă progresistă. Sub hainele progresiste e travestită vechea cocotă egalitară; comunistă.
Parcursul Urii incitate ideologic de stânga e deja izbitor in universitatea americană și în general occidentală: astăzi, ca profesor universitar mai ales, trebuie să ai realmente curaj să afirmi distincțiile și universalitatea valorilor dacă vrei ca studenții să nu-ți boicoteze cursurile și să nu fii deferit mai întâi linșajului presei locale si justiției ONGiste. Decanatul nu va încheia decât formalitățile cerute de.. popor (ca în comunism, cerute de.. sfânta Mânie Proletară)

Cazul profesorului canadian  Jordan Peterson e simptomatic pentru terorismul cultural care s-a instalat deja în universitățile occidentale. La cap de linie, nu știm când, dacă nu ne opunem politic și civic, altă revoluție culturală similară celei chineze va arunca in aer lumea inca liberă.

De ce este Partidul Comunist Chinez o forță împotriva Universului

 

 

Maia și guvernul rus/ Fericire au adus???

Nu, nici pe departe, dar ceea ce s-a petrecut și se petrece încă la Chișinău are nevoie de o analiză serioasă.

În acest scop, acum o săptămînă, noaptea de după, am ascultat la telefon două ore un om. Un om de acolo, din Republică. Un om care știe mult mai multe decît știm noi aici, la București. Un om, nu în ultimul rînd, tare drag mie. Marcela.

Ce am aflat atunci vă voi spune/scrie la un moment dat. Nu acum, pentru că nu face parte din ceea ce se desfășoară încă la Chișinău.

Au trecut 79 de ani. De la nenorocitul moment al sfîrtecării țării ăsteia. Și încă nu avem habar, la cel mai înalt nivel, cum să facem ca să dregem.

Pentru că momentele astrale ale omenirii nu se mai întorc. Poți da vina oricît pe Iliescu/Snegur, acel moment nu se mai întoarce. Cum nu se mai întorc nici cele de atunci încoace.

Cînd ești comandantul Armatei unei țări și șeful diplomației sale, în același timp, și cînd ai un milion de cetățeni români dincolo de Prut, nu mai poți da vina pe nimeni. Îți aparține.

Băsescu a avut toate astea. Și ce-a făcut? Nimic, exact. A întreținut ideea Unirii. A pregătit-o. . Urma să fie făcută cîndva, într-un viitor incert, de către un președinte asemeni.

De către Iohannis, nu? Cîte vizite a făcut Iohannis la Chișinău? Eu nu îmi amintesc nici una. Ce legături sentimentale are Iohannis cu românii de acolo? Nici una, după cum se manifestă.

Exact.

În seama așa unuia a lăsat UNIREA. Este scuzabil? Mira-m-aș! Dacă a fost mai importantă crearea DNA decît reîntregirea țării, măcar asumă, ieși și spune. Altfel, vom ajunge iar la Iliescu/Snegur ori, mai rău, chiar la Manoilescu. De ce a semnat,  cum a leșinat? Putem să-l mai îngropăm de cîte ori vrem, tot mort rămîne.

Și mortul de la groapă nu se mai întoarce. Așa nici Republica Moldova la patria mamă.

Cum poți saluta un guvern format prin înlăturarea unui oligarh al Rusiei, cu un guvern al Rusiei? Cum?
simplu, cum s-a văzut. Maia și guvernul rus/ fericire ne-au adus.

Și cît ne luptăm să avem parte de această fericire! Cît ne luptăm să avem însăși Rusia în guvernul Republicii Moldova.

Nu o să întrebăm pe Maia Sandu cum se simte instalată de Moscova, pe ea nu o vom întreba nimic. ea este nu om politic, ci tester de călcat în străchini.

Maia-prim-ministru! Și iată cum facțiunea proeuropeană este la guvernare. Povești de adormit copiii Moldovei, Maia nu va reuși nimic semnificativ în ecuația puterii.

Dacă va reuși să se mențină acolo va fi lucru mare. Deocamdată, este pentru imagine. Imaginea unui Dodon reevaluat peste noapte și acceptat la fel.

Acceptat cum? Cu toate condițiile puse?

Iată documentul pus la dispoziție de președintele parlamentului de la Chișinău, Adrian Candu, cuprinzând condițiile puse de Partidul Socialist – Dodon, după consfătuirile pe care le-a avut cu trimisul Moscovei, Dmitry Kozak, pentru constituirea alianței de guvern cu Partidul Democrat.

Este interesant de văzut dacă asemenea condiții nu au fost propuse și blocului ACUM.

Hei, Maia. Ce zici?

a) acordarea unui statut special pentru Transnistria și federalizarea R. Moldova,

b) schimbarea Constituției R. Moldova prin care următorul președinte să fie ales de Parlament și neapărat din partea socialiștilor,

c) conducerea a mai multor ministere, printre care cel de Externe, Interne, al Apărării, al Finanțelor, al Educației și fotoliul de la Reintegrare,

d) revenirea la prerogativele pe care le avea șeful statului până la 1 octombrie 2016, inclusiv controlul asupra SIS.

e) discuții trilaterale între R. Moldova, UE și Federația Rusă pentru revizuirea Acordului de Asociere,

f) alegerea primarului de Chișinău fără participarea suburbiilor, care întotdeauna înclină balanța împotriva unui ales prorus,

g) modificarea legii privind limba de stat și acordarea limbii ruse, statut de limbă de comunicare interetnică,

h) relansarea posturilor TV ruse, prin anularea Legii anti-propagandă.

Și dacă da, atunci să ne explice Băsescu cum e Uniți în Europa. Cu cine? Cu rușii, a devenit evident. Prin proxy, dar mai mult decît evident.

Care ruși aveau pînă acum Ucraina și armată în Transnistria. Priviți harta. Acum au Și Moldova. Așa vin rușii acum, palmă cu palmă de pămînt românesc. Pînă la următoarea oră astrală a Moldovei, dacă Dumnezeu va mai îngădui una, să privim cascadorii rîsului: Maia dezoligarhizînd cu Putin.

Am irosit un vot la europarlamentare. Două, de fapt. În rest, nu voi avea liniște pînă cînd pămîntul acela va fi unde-i este locul. ACASĂ.