Dan Tapalaga: Un politician de mare viitor

Dan Tăpălagă:

Mihail Neamtu era, toamna trecuta, un tanar ambitios, dornic de afirmare si cariera dar cam indecis. Incepe, la 33 de ani, sa-si caute un rost in viata politica. Soarta-i surade repede si iata-l astazi luandu-i foarte hotarat pe altii la rost. A trecut doar un an de cand batea pe la diverse usi in sperata ca va nimeri coridorul cu cele mai putine trepte spre varf. Dumnezeul milostiv al tuturor politicienilor i-a aratat tanarului teolog, crestin ordotox inrait, calea cea dreapta si scurta. I-a dat tarie sa calce peste cadavre, sa-si ucida groaza de ridicol, sa-si infranga temerea c-ar putea trece, la o adica, un mic oportunist.

 

ARTICOLUL INTEGRAL

Facebook Comments

11 Comments Dan Tapalaga: Un politician de mare viitor

  1. Irina Slaveanu

    Imi pare rau ca trebuia sa spun, dar acest tanar dornic de afirmare, ambitios, dar as spune, Dan Tapalaga, deloc indecis, nu este deloc ceea ce am crezut si sperat noi. Iata ca deja rupe inima targului cu ce? Critica pe MRU exact la fel ca usl… Oare pe ce baricade stam, dle Tapalaga? Ajungem sa nu mai credem in nimic si nimeni. Eram f. entuziasti in privinta acestei noi drepte de centru dreapta. Acum? Dumnezeu cu mila lui!

    Reply
  2. Rheia

    Pe Mihail Neamțu l-am văzut de două ori în Piața Victoriei, cînd cu „Marșul Ghilimelelor”, dar fără a mă apropia de el, și o dată în Piața Revoluției, pe 26 iulie, cînd i-am și ascultat discursul; l-am văzut/ascultat o dată la televizor, pe B1TV; și i-am citit vreo două-trei texte + cîteva comentarii de anul trecut (sau din 2010?) pe Blogary. Pe MRU l-am văzut/ascultat/citit aproape exact la fel ca pe Neamțu, mai puțin intervenții pe Blogary. Nici unul dintre cele două personaje nu mă interesa în particular, pentru mine important fiind doar ce se petrece cu viața mea din cauza gîlcevii politicienilor. Bun, deci dați-mi voie să mă socotesc cvasi-obiectivă. Indiferent de ce spune și face Neamțu, va fi întotdeauna cu un pas în urma lui MRU, pentru că este și urît, și „urîbil”. (N-o spun cu răutate, ci dimpotrivă, cu ciudă, fiindcă oricît de veleitar s-ar dovedi Neamțu în ochii unora sau altora, măcar și-a ales ca vehicul o ideologie spre dreapta, nu spre stînga, iar la ora asta avem nevoie de cît mai mulți cîini la sanie.) Pe MRU l-aș asemăna din punctul ăsta de vedere cu Boc. Nici Boc nu era „urîbil”, decît prin proiecția lui Băsescu asupra lui. Dacă lui Boc nu i s-ar fi creat de propaganda uslamistă imaginea că se lasă micit și prostit de TB („ăla mic și prost al lui Băsescu”), am fi avut acum un prezidențiabil perfect valabil în persoana lui. Atît am eu de spus despre Mihail Neamțu. 

    Reply
  3. dica32

    Vad ca nu i-a ajutat funia de usturoi. Bampirii care sug sangele poporului l-au gasit tocmai in barlogul lu’Domnu Dan cnd puneau si ei tara la cale. Nu stiu de ce nu i-a placut lu’ domnu Tapalaga conversatia. Mie mi s-a parut, vorba latinului: Abisus abisum invocat! Mare minune daca nu-i vad intr-o alianta. Evident, si cu Prigoana, ca sa asiguram toate functiile importante din stat.

    Reply
  4. oprea

    Un singur lucru cu care nu sint de acord – asemanarea lui Mihail Neamtu cu un pui de bulldog. Ca om care trăiește cu un bulldog in casa nu pot sa nu remarc diferentele. Rasa asta e nobila – nu musca pe la spate, nu-si ataca prietenii (nici macar cunoscutii), nu alearga dupa pisici betege si nici nu se agita inutil. Probabil ca totul a pornit totuși de la asemanarea lui Blaga cu un bulldog, dar acolo diferentele sint atit de mari ca nici nu merita comentate.

    Reply
    1. Canadiana

       @oprea in retrospectiva, vorbind de sparty si mitzu, a facut rau ca si-a infrant groaza de ridicol. unele batalii nu trebuie duse. 

      Reply
    2. Merechene

       @oprea si mie mi s-a parut jignitoare pentru bulldogi porecla data lui blaga: blaga- bulldogul pdl. cine a avut bulldogi/boxeri stie de ce.

      Reply
  5. Ioan Gheorghe Boticiu

    ce bine că cei care n-au făcut incă politică sunt nişte puşlamale, nu perfecţiuni intruchipate ca cei deja intabulaţi politic !

    Reply
  6. Florin Toma

    Excelent acest pamflet chibzuit! Are şarm, are nerv, are „vitrion”, are ţinută, are o perfectă proprietate a termenilor, sper să aibă şi viitor. Este analiza a exact ceea ce definea mai deunăzi Vladimir Tismăneanu, printr-o formulă atât de plastică, atât de fragedă: „psihologia puşlamalei”…”Les parois de ma vie sont lisses/Je m’y accroche, mais je glisse…” – ce frumos ne (îi, le…etc.) spunea, cândva, taica noastră Aznavourian!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.