Episodul 2: „Electricianul KGB-ului”

Lăzăroiu se uită la ceas.

– Pfuaai… E nouă fără douăzeci, trebuie să mergi la culcare, Mărite. Nu, nu….nici să nu te gîndeşti… Nu-mi arunca Privirea Electorală, că nu mă îndupleci.

Măritul Dictator încercase Privirea Electorală Dintre Cele Două Tururi, varianta demo, fără succes însă. Ar fi încercat şi varianta Full Version, dar pe asta n-o arunca decît Poporului şi doar dacă adversarul stătea mai bine în sondaje. Nu renunţă însă la luptă. Se întoarse brusc spre Lăzăroiu şi, cu privirea tremurîndă şi lacrimi în glas (stăpînea perfect arta sincronizării dintre cele două), îi zise:

– Să-ţi fie ruşine, Dinu Patriciu!

Lăzăroiu, înainte de a izbucni în plîns, mai apucă să le ordone celor doi sepepişti din spatele lui:

– Group hug!

Se luară toţi cinci în braţe.

– De de…ce sîntem cinci? întrebă Lăzăroiu printre sughiţuri de plîns.

– Eu am venit să repar prizele…, răspunse, tot printre sughiţuri, şi tot de plîns, Electricianul KGB-ului.

– Hm… Ciudat. A mai venit ieri unu’ să repare prizele.

– Nu-mi spune: avea barbă şi a venit să vă „rebare brizele”?

– Da. Ţin minte că ne-a distrat asta…. Da’ de unde ştii?

– Am primit săptămîna trecută reclamaţie de la Centrală, de la băieţi, că le ticăie în căşti prizele din Salonul de Protocol Dictatorial şi nu pot să se concentreze la transcriere. N-au înţeles nimic din consultările cu partidele.

– Care consultări? Care partide? izbucni în rîs Dictatorul, fără să-şi dea seama că rîzînd rupe vraja.

Lăzăroiu şi Electricianul KGB-ului ieşiră primii din transă. Cei doi sepepişti, tineri şi mai slabi de înger, rămaseră îmbrăţişaţi între ei, plîngînd încetişor.

– Ha! Dictatorule, nu ţi-a mers. Gata, hai la culcare.

– Şi nu-mi mai citeşti Dosarul lui Năstase?

– Nu astă-seară. Hai mă, Măria Ta, doar ştii programul: 20:40-21:00, lectura de dinainte de culcare, 21:00, culcarea propriu-zisă.

Dictatorul, Lăzăroiu şi cei doi sepepişti o luară încet la pas, spre Dormitorul Dictatorial.

– Leca noşti, deţa, le strigă Electricianul KGB-ului, scoţînd din buzunar un patent şi paişpe microfoane mici.

Ka ka kakalinka kakaia, ka ka kakalinka ka…Cum făcea ăla care a bătut Avatarul la Oscar? Aşa, deci întîi tai firul galben…ka ka kakalinka ka…Made in China??? Pînă şi bombele de artizanat tradiţional islamic, din sodă caustică, suc de mere şi lapte praf de capră se fac în China? Da’  ce vorbesc eu? (de fapt nu vorbesc, ăsta e doar un monolog interior) Numai eu ştiu cîte microfoane DGIPI made in china am înlocuit cu microfoane KGB made in china, ca după o lună să le găsesc şi p-astea înlocuite cu microfoane SRI made in china…mda….aşa…acum tai firul albastru…

– Tapalagă, ţine puţin patentul ăsta….Tapalagă??? Tu ce cauţi aici?

Facebook Comments

8 Comments Episodul 2: „Electricianul KGB-ului”

  1. nedormitul

    @presa ca o pradă

    ţi-am trecut comentariul în spam. înţeleg să ne spui că ai un blog minunat, ne reaminteşti o dată, hai, de două ori, dar mă tem că dacă mai pui des linkul ăsta, îmi va ţiui noaptea în cap şi nu voi mai putea dormi. crede-mă, am nevoie de somn. mulţumesc.

    Reply
  2. Bleen

    @Victor Nichitus

    "Foarte putine despre noi, cei de pe malul Bicului prin presa virtuala romaneasca."

    Avem o categorie Basarabia, dar nu se înghesuie niciun basarabean să scrie acolo.

    Reply
  3. MicutzaCeKurai

    oa-ha-ha-ha! "Tapalaga??? Tu ce cautzi aici?"

    o fi venit sa mai ia lumina despre cum sa-l intunericeasca pe Boc.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.