Vestul și mai vestul

Intenționam să scriu acest articol într-o notă umoristică, de weekend, pînă mi-am dat seama că nu se poate glumi cu subiectele.

Așadar, avem astăzi: patru primari pleacă cu pămîntul țărișoarei în lume și, din lume, protestele din Franța.

Cînd toată lumea vorbește, și parcă nimeni nu mai face nimic, a picat vestea. Boc, Bolojan, Robu și Falcă, primarii orașelor Cluj, Oradea, Timișoara și Arad, au anunțat semnarea unui act care să le ofere posibiliatea să acceseze bani europeni fără a mai depinde de București, în vederea construirii unei rețele de infrastructură în partea de vest a țării.

Obiectivele alianței Vestului, semnată ieri, sînt:

1. Îmbunătățirea radicală a mobilității și accesibilității între cele patru orașe.

  • Accelerarea implementării proiectului Autostrada Transilvania,
  • Susținerea și urgentarea implementării proiectului Autostrada ViaCarpathia,
  • Susținerea și urgentarea proiectului Autostrada Timișoara-Belgrad,
  • Dezvoltarea unei conexiuni de tren de mare viteză între toate cele 4 orașe,
  • Finalizarea completă a tronsoanelor de centură și interconectarea la rețeaua TEN-T,
  • Dezvoltarea în parteneriat a aeroporturilor și a facilităților de acces la acestea dinspre fiecare oraș către toate celelalte,
  • Dezvoltarea unei rețele de transport public intraregional și interregional
  • Creșterea mobilității ecologice în zona metropolitană prin proiecte de tip tren / tramvai /troleibus / autobus electric / metrou metropolitan
  • Susținerea mobilității forței de muncă,
  • Sprijinirea legii parteneriatului public-privat pentru proiecte de infrastructură.

2. Susținerea de măsuri active pentru dezvoltarea economică și socială

  • Sprijinirea colaborării mediului de afaceri prin rețele de furnizori, clustere regionale
  • Promovarea unui set comun de infrastructuri specifice, precum și un pachet de facilități oferite agenților economici,
  • Susținerea inovării și a parteneriatelor între universități și mediul de afaceri, și administrația publică locală,
  • Trei resurse de finanțare a proiectelor de infrastructură: 2% din PIB-ul național, bani aprobați de Uniune și fonduri împrumutate de la Banca Europeană, dezvoltarea constituind cea mai bună formă de protecție socială,
  • Valorificarea oportunităților financiare și strategice oferite de politicile și programele europene și naționale,
  • Susținerea și implementarea mecanismului de Investiții Teritoriale Integrate (ITI), care să permită o abordare coerentă a proiectelor de investiții,
  • Susținerea construirii Spitalelor Regionale de Urgență Cluj și Timișoara ca poli de interconectare cu spitalele județene,
  • Programe de susținere a tinerilor pentru a rămâne în țară și de atragere și repatriere a celor care au emigrat,
  • Susținerea cu prioritare a economiei digitale, a industriilor creative, cu valoare adăugată ridicată și nepoluante
  • Promovare comună a proiectelor de dezvoltare la târguri și evenimente de afaceri.

3. Colaborarea pentru identificarea și implementarea unor măsuri de creștere a performanțelor în administrație.

  • Transferarea bunelor practici identificate la nivelul oricăruia dintre parteneri către toți ceilalți,
  • Dezvoltarea unor programe și proiecte de cooperare administrativă intra și interregională,
  • Promovare unui set de politici publice menite să susțină o dezvoltare strategică vizionară, predictibilă și sutenabilă,
  • Eliminarea birocrației suplimentare în utilizarea fondurilor europene,
  • Realizarea procesului de regionalizare – autoritățile locale să își poată realiza propriul program operațional regional la nivelul regiunii,
  • Transparența actului administrativ și deschiderea față de alte autorități publice locale.

4. Promovarea modelului european de politică publică, consonant cu societatea cunoașterii, promotor și valorizator de cultură.

  • Implementarea cu schimb de idei și experiență a conceptului de smart city,
  • Dezvoltarea și introducerea masivă în administrație a digitalizării și serviciilor de tip e-administrație și e-cetățean,
  • Poziționarea domeniului culturii în centrul preocupărilor comune și, contextual, colaborare în cadrul proiectului Timișoara, Capitală Europeană a Culturii 2021,
  • Facilitarea participării cetățenilor celor patru orașe la evenimentele culturale ale fiecărei municipalități organizatoare,
  • Educație conectată la viitor, modificarea curriculei la toate nivelurile de învățământ pentru a se adapta noilor provocări sociale și economice, ca și aspirațiilor generațiilor de azi.
Este începutul manifestării unei culturi asociative, absentă pînă acum în spațiul românesc, și de rezultatele căreia va depinde nu numai soarta zonei de vest, ci și întreaga dezvoltare a țării. Succesul aceste alianțe, pe care îl dorim din suflet, ne va arăta ce putem, cît putem și, mai ales, cum putem. Cînd unui oraș nu îi sînt accesibile mijloacele acestei alianțe, se poate alia cu vecinii și împreună, pot construi ceva durabil și util, fără a mai depinde de centru.  Asta spune, de fapt, alianța.

Nu putem decît să salutăm inițiativa, dorindu-i deplin succes în ce și a propus. Și nu și-a propus puține. Pentru început, autostrada Timișoara-Belgrad și spitale regionale.

Faptul că înițiative de acest fel suscită cel mai mare interes deducem și din reacția PSD: ”Nu a existat niciodată în istoria României un pericol mai mare la adresa integrității statului român”, pentru că, e normal, ia-le socialiștilor banii și să vezi atenție.Dar, ca mai tot timpul, greșesc. NU rupe nimic alianța aceasta, ar fi și mult prea greu, de altfel, ci aduce. Aduce un spor de dezvoltare țării ăsteia, România.

Paris, proteste de stradă. A patra săptămînă a protestelor de stradă, la Paris, a însemnat  circa 1400 de arestări, zeci de răniți și un peisaj apocaliptic rămas în urmă. Nu sînt puține vocile care spun că mișcarea ar fi de stînga, pentru că au apărut steaguri roșii, socialiste. Alții, în schimb, nu doresc semnarea pactului ONU pentru migrație (vedeți foto, sus), cum, la fel de bine, se strigă și ”Îl vrem pe Trump”.

Deci, este de dreapta sau de stînga manifestația? Greu de spus, dacă nu imposibil. S-au adunat atîtea revendicări, încît e mult prea greu să discerni. Mai prudentă din fire, am să spun că stîngiștii nu puteau scăpa ocazia unei asemenea manifestații și așa se explică prezența lor acolo.

Ce vrea să obțină Franța? Indiferent ce ar dori, asta nu se va întîmpla pînă cînd ea însăși nu se repune în coordonatele psihologic colectiv corecte, care au înființat și ajutat să dăinuie regatul. Franța este acum precum un copil într-un trup prea mare, dacă ținem cont de dezvoltarea ei materială.

Ca să știi exact ce vrei, trebuie să știi cine ești. Ca să îl vrei pe Trump, îți trebuie o anumită structură psihico- afectivă. Ca să nu îl mai vrei pe Macron, la cîteva luni după ce, probabil, l-ai votat, la fel. Ca să ieși cu steagul comunist la demonstrație, la fel. Dar pînă cînd Franța nu va lua o pauză mai lungă și se va gîndi serios cine este, ca să știe cine vrea să fie, nimic nu se va rezolva.

Dacă oamenii aceia se opun Pactului pentru Migrație al ONU, rămîne de văzut. Dacă tot ei sau alții de acolo vor socialism, la fel. Dar asta numai după ce populația franceză, cu o glandă revoluționară bine aspectată, va lua o pauză mai lungă de proteste. Protestul nu rezolvă mai nimic atunci cînd nu știi cine ești și ce vrei.

Îmi veți spune că francezii știu, eu cred că nu. Nu este posibil să îl alegi pe Macron cu procent mare, ca apoi să-l dai jos în sondaje în felul ăsta. Nu este posibil ca tu, națiune matură, să nu știi despre semnarea Pactului pentru Migrație și ce presupune el. 

Națiunea franceză trebuie să se adune din cioburi și fum și să vadă cine este și ce vrea mai departe pentru ea. Dovada că nu întotdeauna avansul tehnologic ne dă și maturitatea dorită.

Gata, s-a rezolvat. Europa a renascut.

Klaus Iohannis, 11 ianuarie 2015, pe pagina de Facebook, la întoarcerea de la Paris (sublinierea îmi aparţine):

Peste două milioane de oameni s-au aflat astăzi pe străzile Parisului, la marșul solidarității închinat victimelor recentelor atentate. Am dat mâna cu președintele François Hollande și cu alți președinți din țări europene, dar mi-au strâns mâna și necunoscuți din mulțime care puteau să fie rude sau prieteni ai celor uciși ori simpli cetățeni. Au fost gesturi de omenie și de speranță împărtășite de toți șefii de state și de guverne prezenți în capitala Franței. Terorismul nu va înfrânge niciodată solidaritatea și dorința de libertate și de pace. Pe străzile Parisului a renăscut o Europă nouă.

Vedeţi ce simplu este? Hai să dăm mînă cu mînă cei cu inima cea bună, să-nvîrtim hora frăţiei pe pămîntul vitejiei. Şi gata, am renăscut. O pasăre Phoenix carnivoră, care se autodevorează, dar astea sînt amănunte sau cîrcoteli ale unora ca mine. Vitejia a însemnat, ieri, şi privirile speriate ale oficialilor prezenţi la marş, şi gărzile de corp care îi ţineau aşa de strîns, că aveam impresia că oamenii au făcut ceva îngrozitor de-s aproape luaţi pe sus. Iar cîrcoteli, ştiu. Că unii oameni din mulţime cu care spune preşedintele că a dat mîna, în cazul extrem de îngrijorător în care nu erau tot forţe speciale în civil, ar putea fi următoarele victime ale unor atentate, iar amănunte.

Impresionant marşul, adevărat, importante solidaritatea şi exprimarea dorinţei de pace. Şi de acum încolo, porumbei albi vor brăzda cerul Europei, în timp ce potenţiali terorişti, pînă mai ieri, vor solicita înfiinţarea de ghişee unde să declare pe proprie răspundere în ce tabere militare s-au antrenat, şi deschiderea de centre pentru depunerea armamentului deţinut ilegal şi de care au fost ieri convinşi că nu mai e cazul să facă uz. Copleşiţi de numărul atît de mare de oameni sinceri şi de atît de multe oficialităţi, vor considera că în Europa renăscută este atît de multă frumuseţe, bunătate şi atît de multă dorinţă de pace, încît ar fi păcat să le tulbure chiar şi cu un pistol de jucărie.

Şi atîta seninătate. Ori senilitate, zic eu. Pentru că, asemeni oamenilor de vîrsta a treia şi a patra, care se mai întîlnesc la înmormîntări, comemorări şi alte ocazii oficiale, liderii prezenţi ieri la Paris nu vor face, concret, nimic. Vor povesti, vor constata, îşi vor exprima regrete şi speranţe, vor da declaraţii emoţionante şi vor aştepta apoi următoarea adunare. La care ori vor constata că de pe hartă a mai dispărut unul din ei, ori că tînăra generaţie are un stil vestimentar exotic. Thobe, ghutra, bisht, eventual hijab, abaya. Şi vor exclama uimiţi, ce ţi-e şi cu designerii din ziua de azi!

Precizare: Sînt convinsă că cele scrise pe pagina preşedintelui Iohannis exprimă exact atitudinea europeană actuală vizavi de pericolul terorismului. Şi că, aşa cum pe noi iarna ne ia întotdeauna pe neaşteptate, pe europeni îi va lua orice alt atac terorist.

 (Foto: pagina Facebook Klaus Iohannis)