Două greșeli

1) Prima îi aparține președintelui Klaus Iohannis. Care s-a hotărît să nu invite la defilarea și recepția organizate în cinstea Zilei Naționale a României demnitarii cu probleme penale.

Acum, dincolo de faptul că termenul ”penal” se pare că nu e înțeles la fel de toți românii, ziua națională nu e ziua în care să faci deosebire în nici un fel între români. Faptul că unii au procese pe rol sau sînt cercetați penal nu îi face cu nimic mai puțin români. Nu există legătură între a fi român și a avea vreo calitate într-un dosar penal. Dimpotrivă, ziua națională ar trebui să unească dincolo de cele temporare, să adune oamenii la un loc, să se poată bucura împreună. E ziua Unirii celei mari, nu a dezbinării celei mici și trecătoare.

Așa că, indiferent despre cine ar fi vorba, așa ceva nu se face, după părerea mea. Să calculăm în beneficii vs daune. Ce poate aduce bun o asemenea atitudine, în afară de aplauzele zăltaților? Nimic. O delimitare a președintelui de ei, cei cu probleme, în cel mai fericit și, totodată, discutabil sens. Pentru că și președintele, la rîndul lui, are probleme în justiție, cu casele. Sigur, nu sînt penale, dar nici în regulă nu sînt, ba chiar deloc. Și atunci? Ce cîștigi și ce pierzi? Nimic vs totul. Asta dacă punem la socoteală că ar avea ce pierde.

2) Nicușor Dan și acțiunea în justiție împotriva lui Ponta.

Din punctul meu de vedere, Ponta a obținut ce-a vrut, amplificarea scandalului. Dacă Nicușor Dan nu îl dădea în judecată, tratîndu-l drept ceea ce este, un spurcat la gură și un mincinos, adică nici o noutate la cîte a spus și scris pînă acum, așa rămînea. Dar acum nu numai că Nicușor Dan trebuie să dovedească în ce fel i-a afectat credibilitatea partidului asocierea cu Soros, dar acest lucru este și greu de realizat în condițiile în care, în sondaje, USR a ajuns la 19%, cea mai mare cifră obținută pînă acum. Așa că minciuna e una, dar efectele unde sînt? Nemaipunînd la socoteală faptul că Soros nu este vreun criminal, vreun hoț, vreo persoană a cărei asociere să facă rău cuiva, așa că unde-i calomnia? Mai mult decît atît, unde sînt efectele calomniei, cînd partidul a ajuns la cel mai mare procent obținut sau cu care a fost creditat vreodată, așa că în ce fel îl afectează minciuna vehiculată de Ponta? În ce alt fel i-au dăunat partidului cele spuse de Ponta?

Sigur că trebuie să existe un echilibru între libertatea de exprimare și posibilele ei consecințe, dar avînd în vedere faptul că nu este identificabilă cu ușurință calomnia, ori că nu există chiar, procesul poate aduce mai mult rău USR. Electoratul fiecăruia, al lui Nicușor Dan și al lui Ponta, va rămîne cu impresia că cel pe care îl susțin are dreptate, ceea ce nu înseamnă, în final, decît bani posibil de cîștigat. Lucru care din nou va putea fi speculat de Ponta, în avantajul lui. Oricum, povestea așa are un aer de anii 90, în care străinii ne voiau răul, încît, și de asta, spun că e veche și mîncată de molii, așa că nu contează.

Nemaipunînd la socoteală faptul că se poate întîmpla totuși ca în cazul Păun, în care Nicușor Dan nu a știut despre apariția acestuia în Dosarele Panama, deși ar fi fost în avantajul lui să știe și să spună clar: nu se află acolo din cauză că vrea să ascundă ceva ilegal, ci pentru a evita taxele, și să apară cineva plătit legal de Soros, din USR. Dacă nu a știut situația prietenului și șefului său de campanie de la alegerile locale, poate fi de bănuit că nu știe nici care este situația fiecărui membru sau candidat USR. Si atunci, la ce bun procesul, cine cîștigă și ce?!

Simțul politic al fiecăruia trebuie să judece ce și cum e de acționat în fiecare situație de acest fel, nu totul și nu totdeauna se rezolvă în justiție.

nicusor-dan

(Foto: Răzvan Lupică/Mediafax)