Paznicii culturali

Cerberii de pe Facebook au ajuns cenzori in toată regulă. Facebook-ul a ajuns o platformă de reeducare progresistă. Adică neomarxistă. Nu poți critica sau interoga in public ofensiva LGBT și educația sexuală în școli, grădinițe și manualele școlare. Nu poți critica sau posta despre invazia islamică. Nu poți să discuți liber despre riscul unor vaccinuri. Fără să fii hărțuit cu atenționări și blocaje despre minoritățile sexuale. Despre sufocanta ofensivă ideologică in numele oricărei minorități cu apetit majoritar. Nu-ți poți afirma explicit atașamentul normal, firesc, legitim, pentru națiunea ta, sau pentru religia creștină a Europei, pentru rasa albă și civilizația ei. Nu poți posta decât ceea ce agrează stângiștii din Sillicon Valley-California.

Zuckenberg, patronul Facebook, a și recunoscut în fața Congresului american că toți ai săi sânt cu vederi de stânga, asa-zis progresiste. Silit de împrejurări, a trebuit să recunoască și în fața comisiei europene că nu-și amintește să fi blocat postări și opinii progresiste, de stânga, ci numai de dreapta, conservatoare, neconforme cu convingerile lor. Sub minciuna combaterii discriminării si „hate speech”-lui (chipurile, „discursul plin de ură”) grupările activiste din spatele Facebook bagă pumnul în gură oricărei opinii concurente sau interogații publice legitime. Ceea ce e revoltător și încalcă grav libertatea de opinie și libertatea de expresie. De câte ori blochează opiniile și postările concurente îndoctrinării neomarxiste din spațiul public, Facebook invocă standardele sale comunitare in numele minorităților înmulțite la cub; cunoscutul avertisment cu care avem destui de-a face: „această postare încalcă standardele comunității noastre”__ Suprimarea libertății de opinie se poate face in dauna majorității numai prin victimizarea patologică a acestor minorități de invenție. În numele cărora, nu-i așa? minoritățile ideologice de tip leninist, care se cred mai luminate decât ceilalți, decât prostimea, se simt ÎNDRITUITE să conducă fără recurs. Exact precum rudele lor ideologice, comuniștii de odinioară, care au suprimat libertățile și orice fel de opoziție în numele combaterii exploatării „proletarului”. Odioasa „luptă de clasă” comunistă continuă, numai că drapată sub hainele dragi societăților, încă, libere: vezi Tu, Doamne! in numele democrației, incluziunii, împotriva discriminării, pentru egalitate (concept înșelător, comunist).

În sensul ăsta au cerut Angela Merkel și Hussein Barack Obama.. „cooperarea” Facebook-ului dar și a celorlalte platforme de socializare. Elitelor progresiste nu le mai place democrația. Au rău de opoziție, de opinii concurente. Au rău chiar de votul popular (ca în cazul electoratelor irlandez, francez și olandez acum aprox.10 ani când au fost puse să repete votul care inițial a respins avortata constituție a UE – să voteze de câte ori trebuie până iasă așa cum vor.. euroBelitele neomarxiste)
_________
Nu doar Donald Trump a incriminat Facebook-ul pentru conduita sa antidemocratică. Tot mai mulți oameni în Occident resimt potențialul LIBERTICID al Stângii fals-progresiste care manevrează libertatea de opinie în sensul suprimării ei. La cap de linie, nu poate fi decât un nou totalitarism. Si tot de stânga. Numai că mulți văd, puțini pricep.

Intoleranți și toleranți

 

Nu apucase să stea o postare 24 de ore pe Facebook, că aseară, zdrang! Platforma mă anunță că a scos-o și că eu, evident, sînt blocată din nou 30 de zile. Ce s-a întîmplat nou; mi-au dat posibilitatea să aleg varianta în care mai era revizuită o dată postarea, o a doua părere, cum ar veni. Și am bifat, normal. Ca pe la 23 și ceva, să mă anunțe că au greșit, să mă deblocheze imediat și postarea să fie pusă la loc unde era.

Nu degeaba l-au audiat pe Mark în senatul american, iată și rezultatul. O a doua părere. Și, în baza acestei a doua păreri, peste cîteva ore am fost deblocată. Cu scuze din partea lor. Ceea ce nu e puțin. În fine, am rezolvat. Acum știu și de unde vin raportările, știu sigur, adică, mi s-au confirmat bănuielile anterioare.  Și vă dau textul incriminat. Aici. Cu un comentariu al lui Horațiu Trif:

Lumea încă nu-și dă seama exact ce înseamnă USR. Nici LGBT, fanatismul și psihoza acestor indivizi a căror juisare se bazează pe forcluziunea totalitară a alterității.

Există mafia PSD. Dar fauna delirant halucinatorie ce populează majoritar această coterie de dezaxați numită USR, depășește la scor cele mai sumbre aprehensii.

Deschideți articolul și citiți-l pe îndelete. Salvați-l. Și dați mai departe. O să vă strice săptămâna. Dar măcar știm acum fără înconjur, pe șleau cu ce și cu cine avem a face…

Și, mai ales, avem o perspectivă punctuală, dar plină de veracitate cu privire la planurile LGBT în România și cu privire la implozia leninistă a USR-ului.

Uniunea Soros-România

Acum vedem și unde se poate ajunge: la etichetarea drept ”hate speech” a unei simple share-uiri a unui articol. dar deh, noroc că sînt ei toleranți și au grijă de zahărul nostru, altfel ce ne-am face?! Ar urla poate copilul, ori pisica, și ne-am trezi amendați.

Astăzi nu mai am a vă spune multe despre referendum, sînt multe găselnițele stîngii sexomarxiste, dar una văd că se întîlnește mai des.. Referendumul lui Dragnea. Sigur, se ”uită” că pesediștii au votat în UE Raportul Estrela, nu se ține seamă de faptul că pesediștilor le-ar conveni să meargă la Bruxelles cu un rezultat socialist, să aibă ce pune pe masă. Adică orice altceva în afară de DA.

Și totuși, sînt oameni care ne îndeamnă să votăm. Sîntem a 15-a țară care își clarifică problemele în acest sens, ce interes ar putea avea? Mai ales că nu sînt români.

Anna Zaborska este fost membru al Parlamentului European, și este de naționalitate croată. Ce interes ar putea avea în salvarea lui Dragnea? Niciunul, nada, zero, exact. Și atunci de ce vorbește atît de calm și frumos despre referendum ca despre instrumentul democratic prin care putem, în sfîrșit, participa la luarea deciziilor în țara asta? Pentru că așa este, exact.

Și îl mai avem, nou, pe băiatul ăsta, Raseth. O surpriză plăcută.

<iframe width=”560″ height=”315″ src=”https://www.youtube.com/embed/e-_z36cHXY0″ frameborder=”0″ allow=”autoplay; encrypted-media” allowfullscreen></iframe>

Cum cu certitudine în viața reală nu ați dat peste bătăliile de pe internet, mergeți în următoarele zile la referendum și votați Da. Nu este al nimănui altcuiva decît al nostru.

17-19 aprilie 2018. Dovezi de prostie

E concurență mare pe locuri, așa că le voi trata aleator. Mai puțin prima. Femeia este, totuși, prim-ministrul României, ave(a)m niște pretenții de la ocupantul/a acestei funcții.

I. Premierul României, femeia aceea care citește de pe foi de hîrtie, a comis-o. Din nou. Anul 2020 este pentru ea așa cum se scrie, 20-20. ”Monsieur scrie, monsieur zişem!“, pentru cine își amintește filmul ”Actorul și sălbaticii”. Fără glume, fără ironie, asta e omul. Sau oama. Dacă VV Dăncilă ar fi știut limba engleză măcar la nivel de începător, ar fi fost cumva de înțeles, twenty-twenty. Dar așa?!? Cînd nici româna nu o stăpînește, cum își poate permite cineva să o propună și să o numească premier?!?

II. Audierea lui Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, în Senatul american. Singura problemă adevărată pe care a avut-o humanoidul se cheamă Ted Cruz și cei care l-au mai întrebat despre banarea conservatorilor.

Audierea a avut loc ca să vedem că s-au văzut. Nou nu am aflat nimic. Conservatorii sînt persecutați prin blocări abuzive, 2 miliarde de oameni de pe tot globul nu au cum să se supună regulilor comunității.

III. Aud că PSD vrea să organizeze miting cu o mie de persoane. Dincolo de bancurile cu Vasilica (punctul I) – unu-trei nule-trei nule – abia au adunat pentru Ponta, la lansare, în 2014, 70 000 de oameni. Poate sînt în bani și noi nu știm, și nu contează cît costă deplasarea cu autocarele din țară.

IV. Justiție.

Sînt trei forțe care se bat acum pentru justiție:

– serviciile (unde se și află)
– politicul (unde nu vrem să ajungă)
– și încă o grupare mică și veselă, ca cea în care mă aflu, care chiar vrea justiție independentă. de regulă asimilată politicului din cauză că lumea pricepe mai greu cum e cu serviciile.

Asta e tot, restul sînt mișcări de dans, box sau wrestling.

V. Război în Siria

Război era și înainte de lansarea atacului militar al SUA, UK și Franța, dar abia acum se poate da vina, în stilul progresist-imbecil, pe SUA. Mai precis pe Trump.

Obama a trasat o linie roșie. Cînd nu a fost respectată, nu a făcut nimic.

Trump ține ca linia roșie a lui Obama (a SUA, e fapt) să fie respectată și răspunde atacurilor chimice din Siria. cu război.

Ca urmare, comentariatul de birt Facebook îl consideră vinovat pe Trump. Bravo, mă, țineți voi cu rușii. O să vă pupe Putin.

PS: Cum era cu legătura Trump-Rusia, unde a dispărut ea, ce mai spune domnul Muller?

 

Susțineți Blogary cu o donație

Select Payment Method
Personal Info

Contul Asociației Blogary este:

RO55INGB0000999906034097

ING Bank

Sucursala Favorit

Cod fiscal: 29013920

Donation Total: €10.00

Întîmplări din comunism

 

Ieri, la nici 24 de ore de la deblocarea anterioară, am fost blocată din nou de rețeaua comunistă Facebook pentru ce vedeți mai sus. Nu știu încă dacă și Profesorului Paul Aligică i-au eliminat ce nu corespunde înaltelor ”standarde” ale comunității, la mine. Posibil nu, că nu am dat share, iar eu am un grup de fani mare și nervos, care nu se uită, sînt convinsă, la înțelesul frazei, la ideea exprimată, au văzut cuvintele pe care le au ei pe listuță, pac! – au raportat. Idioții sînt precum cîinele lui Pavlov, au văzut cuvîntul, li s-a și aprins becul a foame de raportat.

Și o fac după un algoritm – treceți peste, băieți, nu știți voi ce spun eu aici, asta e pentru cititorii mei – asta e sigur, aflu acum, de la niște prieteni, că și profesorul Baconschi a fost blocat. Și nu este prima dată nici în cazul dumnealui. Baconschi este unul din cele mai decente persoane pe care le cunosc, nu știu să aibă vreun cuvînt rău-voitor măcar, nu zic jignitor, asta se exclude. Și totuși, a încălcat înaltele și haoticele ”standarde” ale comunității.

Asta e situația, mergem înainte. Sau eu merg, am două pagini de administrat, Blogary și Florina Neghină, ultima făcută special pentru situații de acest fel.

PS: În timpul blocării anterioare i-am tocat sistematic, explicîndu-le că este o greșeală ce fac și dîndu-le lecții de semantică, deși nu sînt șefă DNA. 🙂

Diferența dintre Facebook și Twitter, pentru mine, constă în faptul că cu twitteriștii in charge te poți înțelege și poți rezolva problema. În timpul Maidan-ului ucrainean m-am ciocnit pe acolo cu diverși trolli moscoviți, care au reușit pînă la urmă să îmi blocheze contul. O noapte am explicat omului de la butoane, pe email, despre ce este vorba, într-un final mi-a spus că am dreptate și mă va debloca. Ceea ce a și făcut.

La Facebook, vorbești și vorbești degeaba. Sînt imuni la orice explicație rațională. Deși au secțiune dedicată ”apărării”, o au numai pentru a crea impresia că ai putea spune ceva care să conteze. Jocurile le fac ei și numai ei.

Dar nu se va termina așa.

Susțineți Blogary cu o donație

Select Payment Method
Personal Info

Contul Asociației Blogary este:

RO55INGB0000999906034097

ING Bank

Sucursala Favorit

Cod fiscal: 29013920

Donation Total: €10.00

Religia anticorupției și prioritățile cu susul în jos. 13-16 martie 2018.

El, Lucian, zice așa:

Cumva obicei de-acum pe Freedom Alternative, o dată la câteva luni punem țara la cale cu Florina Neghină.
Am vorbit despre cenzura de pe Faceberg, istericalele dinăuntrul dar și din afara congresului PSD precum și despre stângăciile (la propriu și la figurat) ale PNL. Și-apoi vorbirăm despre Donald Trump și despre cum trebuiesc tratați comuniștii.

Conversația e complet nestructurată – ca orice discuție între prieteni.
Din păcate taman atunci se găsiră administratorii crâșmei să facă lucrări de extindere/renovare – astfel că porțiuni din a doua jumătate a conversației sunt presărate cu muzică de flex, ciocan clasic, ciocan rotopercutor și bormașină. Noroc că n-a intrat încă în vigoare legea anti-zgomot a USR-ului…

Eu am zis, printre altele, despre cenzura Facebook și vocația de delatori a raportorilor, legea linguriței căzute pe jos, adică legea zgomotului sau ce caută statul în casele noastre, congresul de logodnă PSD și căderea stîngii, cu oameni din ce în ce mai slabi și mai proști, incredibila încremenire a societății românești anticorupte în fața asasinatelor politice din Slovacia, consiliul PNL și frica de a nu-l susține PSD pe Iohannis pentru al doilea mandat, jocul la două capete al președintelui, cum va declara Coreea de Nord că a ras SUA de pe fața pămîntului, așa că nu mai are de ce să dezvolte arme nucleare, de ce să fii disident pe vremea lui Ceaușescu, ca să Slujești acum pe altcineva? Și statul minimal.

Următoarea înregistrare va avea loc în luna iulie, pînă atunci, vizionare plăcută. 🙂

 

1-4 martie 2018. Communism strikes back

Cînd aveam subiectele alese și aranjate pentru perioada menționată în titlu, cum mă pregăteam să scriu, zbang! Facebook mă invită să mă loghez, deși eram logată de cîteva ore bune. Asta, cum nu sînt la prima întîmplare, îmi spune pînă să văd afișul că m-a blocat din nou. Și de ce: cioară, a doua oară.

Mai mult decît atît, statusul este unul foarte vechi. Dacă 3-4 ani înseamnă foarte vechi în istoria Facebook. Nu mai știu exact care erau ”regulile comunității” atunci, dar sigur nu se bloca pe bandă rulantă, ca acum. Și cum de nu a deranjat pe nimeni atîta vreme, de ce acum?

Și în nici un caz pentru ce se blochează acum. Eu sînt a doua oară blocată pentru cuvîntul ”cioară”. În contextul folosit în ambele situații, cioară nu are absolut nici o conotație rasistă. Prima dată a fost ”cioara vopsită”, care conform dexonline.ro înseamnă a umbla cu hoții, deci dacă spuneam ”Dragnea umblă cu cioara vopsită” aș fi fost raportată și blocată?!? A doua oară, după cum se observă în captură, de asemenea, absolut nici o conotație rasistă. O cioară croncăne, deci în corul bisericii ar strica toată armonia, ar face gălăgie într-un spațiu sacru, ar fi nota discordantă a întregului ansamblu.

Și atunci de ce? Cum și cine a întocmit lista pentru limba română furnizată ulterior Facebook? Cineva-ul acela nu a scos din context sintagmele, cuvintele care nu au de-a face cu înțelesul propriu sau mai degrabă cu înțelesul lor modern? Este normal ca un spațiu pretins al decenței să conțină p*le, pi*de și căruțe de f*taiuri?

Evident că nu este normal. Dacă nu ai treabă cu jargonul, ori cu anumite cuvinte din jargon, dar ai treabă cu anumiți oameni, întîmplător sau nu de dreapta, lucrurile devin clare. La fel de clare cum au fost în toate societățile comuniste totalitare, în care oamenilor li s-a impus cum să vorbească.

Nu am să părăsesc platforma. Am să caut însă, în continuare, un avocat dispus măcar să încerce să mă ajute să îi dau în judecată aici, în România. Și nu am să o părăsesc pentru ca anumiți oameni să știe că nu pot fi descurajată atît de ușor. Pentru că rezistență trebuie să opunem. Pentru ca oamenii aceia mici și nemulțumiți de viața lor să afle într-o bună zi datorită cui au mai mîncat o bucată de pîine. Pentru că îmi place lupta și, mai ales, ador să cîștig. Iar disperarea care a pus stăpînire pe ei, recurgînd la asemenea metode comuniste, arată că sînt pe cale să piardă. Pentru că, în cele din urmă, sînt o nucă mult mai greu de spart decît cred ei. Care, ca să rămîn în topic, presupun că nici nu visează la inteligența ciorilor.

Pentru că știu că sînt de partea bună a lucrurilor și vreau să împărtășesc cu prietenii mei ce se întîmplă.

Pagina Blogary este asigurată. Și asta este tot ce mă interesează acum.

Ce mai pregătisem pentru azi:

Victor Ponta, surpriza Alianței Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Nu, nu e o glumă proastă. Nu această captură. În rest, da, este o glumă mai mult decît proastă. În lipsa de idei și de coerență doctrinară, supuși presiunilor de tot felul, conservatorii europeni (apropo, cine știe exact cine sînt acești conservatori, în afara Poloniei?) nu mai știu ce fac. Mai mult, este ca și cînd nimeni nu ar fi auzit în Europa de plagiatul lui Ponta. Ceea ce constituia teama mea acum ceva vreme, se pare că e pe cale să se întîmple. Descoperirea plagiatelor, cu tot respectul acordat jurnaliștilor care s-au implicat, rămîne un exercițiu intelectual al nostru, pentru noi. Pe subiecții incriminați nu-i atinge. Cu atît mai puțin pe suporterii lor.

La Ambasada Slovaciei, acolo unde a depus flori și o lumînare Eugen Tomac, președinte executiv PMP, în memoria jurnalistului de 27 de ani și a prietenei lui, uciși cu sînge rece, nu s-a mai prezentat aproape nimeni. Spre seară, erau depuse cîteva buchețele de flori și cîteva lumînări. Ceea ce afirmă, din păcate, ceea ce știam: noi sîntem anticorupții Europei, să nu îndrăznească cineva să ne păteze cu o crimă sfîntul steag făcut din trupurile noastre.

Dar și cînd or să izbucnească scandalurile de corupție la vîrful UE să vedeți ce frumos va fi. Poate atunci veți înțelege ce s-a întîmplat de fapt în România.

Iohannis – mare președinte la UE e atît de străvezie că mi-ar fi jenă să o dau. Și face parte din precampania pentru prezidențiale.
Sigur, a fost altul la rînd, dar ei îl voiau, ați văzut ce șansă avem să votăm un asemenea președinte?

Să i-o spună lu’ mutu’!

 

 

Despre libertatea de exprimare

“Bine, d-le Aligica, dar ce legatura are Libertatea de Gandire (sau de Constiinta) cu Libertatea de Expresie (sau a Cuvantului)?! Sa lasam pe fiecare sa gandeasca ce vrea el, la el, in constiinta lui, acolo. Dar asta nu inseamna ca trebuie lasat sa spuna ce gandeste unde vrea si cand vrea. Libertatea de Gandire e una. Libertatea de Expresie e altceva.”

Sa inchipuim ca asa ar replica la postarea mea anterioara un sicofant al cenzurii Facebook si al noii Politii a Gandirii corecte si progresate. Sa analizam aceasta intampinare.

Cei din vechime, cei care au creat sistemul liberal-democratic modern – azi tocat marunt de acesti marunti dar ubicui pirahana ideologici – au explicat cu precizie tehnica de ce vad, asa cum spunea Mill, “libertatea de a exprima şi publica opinii ca fiind practic inseparabilă de libertatea de gândire”. Iata cum vine argumentul:

Constiinta libera permite relatia omului cu Dumnezeu si cu semenii sai, pentru ca fara libertatea de a gandi si decide pentru tine, moralitatea si responsabilitatea individuale sunt imposibile. E un Drept Inalienabil. Ti se ia asta, ti se neaga umanitatea insasi. Un om fara constiinta, moralitate si responsabilitate e un lucru sau un animal.

Dar, atentie, spun ganditorii liberalismului clasic, toate au un rost doar daca recunoastem ca obiectul constiintei este Adevarul. Sau mai bine zis, cautarea Adevarului. Constiinta libera are functia de a cauta si a-si baza credintele intru Adevar. Omul, prin constiinta sa, trebuie sa bazeze deciziile, credintele si valorile sale – respectiv relatiile cu Natura, cu Dumnezeu si cu semenii – in Adevar.

Si acum, si aici intervine Libertatea de Expresie sau a Cuvantului: Adevarul nu poate fi identificat, stabilit, decat din articulare de argumente si din dezbatere a puncte de vedere si afirmatii contrare despre el. Daca mintea, constiinta nu e confruntata constant cu idei, pozitii, interpretari, judecati noi, si daca nu le supune dezbaterii si analizei, cum poate fi adevarul separat de fals si eroare?! Adevarul nu e atins decat cand, pe cale rationala, mintea intelege cum, caz cu caz, este delimitat de fals si eroare.

De aceea e nevoie ca oamenii sa fie lasati sa vorbeasca si sa se exprime liber. Sa exprime opinii contrare. Sa se confrunte mereu in idei, argumente si valori. Din confruntarea asta si numai din asta ratiunea degaja adevarul. Nimeni nu e infailibil. De acea libertatea cuvantului e un Drept Inalienabil. Daca i-l iei, ii iei omului capacitatea de a spune, cauta si instrumenta Adevarul, de a da un continut adecvat constiintei sale in relatiile sale cu Dumnezeu si cu semenii. Il imputinezi sau chiar distrugi ca om.

Asta e tot. Sa mai notam ca o constiinta, o minte care nu este supusa constant confruntarii cu opinii, idei, valori contrare si diferite, se atrofiaza, pierde reperul, capacitatea si taria de a cauta si a face fata adevarului. Arata cam cum arata azi mintea si constiinta sicofantilor cenzurii Facebook si ai noii Politii a Gandirii corecte si progresate: Impotenti ai angajamentului mental, vlaguiti de un continuu ultraj mimat si montat dupa scenete prestabilite, cauta un refugiu iluzoriu in cenzura, sabloane si stigmatizari.

……………………………………………………………………………………………………………

PS Ca bonus, dam cuvantul lui J S Mill, cel care a prezentat analiza clasica a problemei:

„Am recunoscut aşadar că, pentru starea mentală bună a oamenilor (de care depinde buna lor stare sub toate celelalte aspecte), este necesară libertatea de opinie şi libertatea exprimării opiniilor, în virtutea a patru motive pe care acum le vom recapitula pe scurt.

În primul rând, dacă o opinie este înăbuşită, rămâne posibil ca, pe cât putem noi şti cu siguranţă, acea opinie să fie adevărată. A nega acest lucu înseamnă a presupune că noi însine suntem infailibili.

În al doilea rând, chiar dacă opinia înăbuşită ar fi greşită, ea poate să conţină, şi foarte adesea conţine, un dram de adevăr ; şi cum opinia generală sau dominantă într-o anumită chestiune reprezintă numai rareori sau chiar niciodată întregul adevăr, numai prin confruntarea opiniilor opuse putem avea şansa de a ajunge la restul adevărului.

În al treilea rând, chiar dacă opinia unanim admisă ar fi nu doar adevărată, ci ar cuprinde întregul adevăr, dacă nu se permite ca ea să fie contestată cu toată vigoarea şi seriozitatea, cei mai mulţi dintre aceia care o acceptă o vor împărtăşi în felul în care sunt împărtăşite prejudecăţile, cu prea puţină înţelegere şi sensibilitate pentru temeiurile ei raţionale. Şi nu numai atât.

În al patrulea rând, există chiar pericolul ca însuşi înţelesul doctrinei să se piardă ori să fie sărăcit, în care caz ea nu ar mai putea să-şi exercite efectul vital asupra caracterului şi comportării oamenilor, devenind o simplă declaraţie formală, incapabilă de a aduce vreun folos, dar ocupând totuşi un loc în câmpul ideilor, şi împiedicând formarea unor convingeri adevărate şi sincere pe baza raţiunii sau a experienţei personale.” John Stuart Mill, ”Despre Libertate”

E bine sa formulam explicit aceste concluzii, aceste evidente

Un oficial al Facebook a spus ca nu poate garanta ca retelele sociale sunt bune pentru democratie. Stirea care facut inconjurul lumii. A ajuns pana si la Hotnews. Probabil a indus o oarecare disonanta cognitiva si semne de intrebare chiar si intre cei mai creduli si fanatici consumatori de propaganda.

Ce sa mai creada acum bietii oameni? Pe de o parte, mormanele, maldarele, mausoleele de maculatura prin care li se spune de ani de zile ca noua tehnologie, facebook, twitter etc. SUNT Democratia Insasi, Viitorul Guvernantei, etc. Pe de alta parte, Realitatea. Si pe de a treia parte, si aici e frumos, ca e si o a treia parte: declaratiile oligarhiei tehnocratic-autoritare care o da la intors, dupa cum bate vantul intereselor ei ideologico-politico-financiare.

In fine, nu e problema noastra sa lamurim aceste dileme. Problema noastra este sa incercam, inainte de inevitabila trecere in nefiinta a prezentei noastre pe facebook, sa spalam cat de cat din pacatul de a fi atras, mentinut si amagit atatia ani cititorii nostri aici, alimentand acesta monstruozitate care este Facebook si implicit sistemul lor politic-ideologic: antiliberal, antidemocratic, anti bun-simt. O excrescenta tehnologica esentialmente distructiva psihologic, social si politic.

E greseala noastra, a celor care poate ca puteam sa stim mai bine sau trebuia sa fim mai circumspecti. Incercam sa o reparam aici, cat putem, in retragere fiind.

Asadar, la aceasta ora stim mai bine: Facebook nu este bun pentru democratie – o spun chiar ei, nu e bun pentru liberalism si libertatea de expresie – am vazut-o pe pielea noastra, este detrimental echilibrului psihologic – lucru dovedit acum de nenumarate studii si avertismente date de specialisti.

Facebook este un pericol pentru viata privata si intimitatea utilizatorilor, este o bomba cu ceas pentru cariera si viata profesionala, este o vulnerabilitate deschisa catre noua politie politica a progresului si corectitudinii, este un instrument de manipulare, este un instrument de extractie de date, este un instrument de santaj si este un instrument de control. Toate acestea sunt amplificate inzecit de faptul ca face parte dintr-o structura de oligopol ideologic operand coordonat cu mass media si fortele politice asociate in acest cartel.

PS: Dragi prieteni, am o rugaminte, legata de postarea mea anterioara. Orice, dar nu-mi mai spuneti povestea cu Facebook, „compania privata”. Nu ma insultati, si nu va insultati nici pe dv cu asta.

Va rog, acordati-mi un credit minim. Stiu ca Facebook este o companie privata (da, am aflat, mersi de noutate) si sunt la fel de familiar ca toata lumea cu rudimentele argumentelor sablonarde privind firmele private si economia de piata. NU e nevoie sa imi reamintiti asta.

Si nu e nevoie sa imi reamintiti ca sunt oameni care cred ca in mod legitim pot fi scuipati, calcati in picioare, stigmatizati, batjocoriti si abuzati, atat timp cat sunt intr-un spațiu care aparține unei companii private. Chiar ma doare sincer sa vad oameni care cred ca libertatea lor inalienabila (termen tehnic, din vocabularul liberal clasic), adica Libertatea Constiintei si Expresiei, se termina cumva in mod abrupt acolo unde incepe, in secolul 21, mosia lui Zuckenberger si a coalitilor sai.

Cu toata dragostea si respectul va spun: Discursul asta, atitudinea asta servila si comoda de rationalizare si justificare a nejustificabilului, reflecta esenta spiritului servitutii voluntare, calibrat la conditiile secolului 21 si la limbajul si retorica teoriei pietei, inteleasa si redusa la ideologia celui mai mic numitor comun al comoditatii morale si intelectuale. Cu asa retorica si cu atitudinile din spatele ei, Traditia Libertatii cu sistemul ei liberal-democatic capitalist nu mai are nevoie de dusmani. Amicii ei o ingroapa de vie.

PPS: In poza este Étienne de La Boétie. Cel care a scris Discours de la servitude volontaire.

 

7-13 ianuarie 2018. Mă gîndesc să dau în judecată Facebook

În mod normal, pentru un blog de dreapta cum este Blogary, guvernarea de stînga (PSD-ALDE acum) nu ar trebui să conteze decît în măsura contorizării nereușitelor  care dau peste cap viața oamenilor obișnuiți. Și tot în mod normal, adică în (a)normalitatea stîngii, am ajuns la cel mai prost și mai incompetent guvern avut vreodată de România. La un guvern de analfabeți în sens propriu:

(Foto: Robert Turcescu)

Un guvern (sau două, nici nu mai contează pentru noi) care a îndatorat țara, adică pe noi toți, anul trecut, cu aproximativ 13 miliarde de euro și intenționează, anul acesta, să mai împrumute încă 50 de miliarde de lei (aproximativ 15 miliarde euro).

În mod particular, guvernările de stînga mă interesează mult mai mult în privința limitării dreptului la liberă exprimare și a încercărilor de a reinstitui cenzura. Ceea ce s-a întîmplat săptămîna trecută la Timișoara este mai mult decît îngrijorător:

Politistii au inceput cercetarile in doua dosare penale pentru infractiuni de instigare publica, dupa ce pe retelele sociale au aparut mai multe mesaje legate de protestele din Timisoara.

„In luna decembrie a anului 2017, pe retelele sociale, cetatenii au fost invitati sa participe la o serie de manifestatii publice. Sub protectia anonimatului, a existat tendinta ca utilizatorii de buna-credinta sa fie manipulati, cu ajutorul unor tactici ascunse in interes propriu (prin comentarii, lansarea unor teme/stiri false, partajarea unor articole, incitarea la acte de violenta). – ziare.com

În privința a ce se va întîmpla astăzi la CEx PSD, subiectul prezintă interes din două motive: 1) cît de jos mai poate coborî guvernarea PSD, avînd în vedere scăderea dramatică a calității oamenilor, și b) opoziția unde este, de ce este numai spectator, ce așteaptă, să se măcelărească pesediștii între ei și să culeagă roadele?!?

Dacă Mihai Tudose, cu toate declarațiile lui golănești (fluturarea maghiarilor lîngă steag), va rămîne prim-ministru în anul Centenarului și în momentul cînd România va prelua președinția Consiliului European, înseamnă a ne face de rușine cu cea mai proastă garnitură guvernamentală posibilă de pînă acum.

Autonomia pe criterii etnice NU este un subiect de discutat, pentru că nici constituțional, nici în UE nu este permisă. Și punct. Așa că de ce te-ai face de rușine cu o declarație pe un subiect care nu există, în loc să faci precizările necesare?!? De exemplu, în iulie 2013, Attila Dabis și Balázs-Árpád Izsák au încercat să înregistreze o propunere legislativă privind promovarea dezvoltării zonelor geografice populate de minorități naționale. Comisia a respins-o. Cei doi au depus o plângere împotriva Comisiei la Tribunalul Uniunii Europene. Respinsă! Așadar, despre ce vorbim?! Și, mai ales, despre ce ne facem de rîs?!

Singurul lucru să zicem bun, pe care l-ar fi făcut de altfel orice partid conservator, este că nu s-au atins, intern, pe față, de structura psiho-socio-culturală a acestui popor. Deși în Europa votează cot la cot cu reprezentanții ”noii ordini”. Deci au săpat la temelie. Cu alte cuvinte, încearcă să fraierească românii și din acest punct de vedere.

Din punctul meu de vedere, lucrurile se vor tranșa așa: Dragnea va pierde în CEx, Tudose guvernarea, în parlament, după ce gruparea Dragnea va depune moțiune de cenzură, care va fi susținută de partidele de opoziție. După care va urma guvern tehnocrat sau de uniune națională. Sau cel puțin asta ar fi situația cît de cît rezonabilă acum.

Revenind la subiectul cel mai arzător, după mine, la ora actuală, cenzura, caut orice  posibilitate legală de a da în judecată Facebook. Și nu vorbim despre cenzura românească, locală, ci cu mult mai rău, despre cea europeană. Căreia, din cîte se pare, îi cădem victimă.

În octombrie anul trecut, în Germania a intrat în vigoare legea combaterii hate speech-ului. S-a aflat și unde funcționează sediul cenzurii nemțești. Twitter aplică deja shadow banning, un mijloc extrem de perfid de banare a conținutului nedorit. 

Este absolut incredibil pentru noi, cel puțin, est-europenii obișnuiți pînă în 1989 cu crunta cenzură comunistă să ne reîntoarcem la practicile acelor vremuri, acum promovate de ce consideram atunci lumea liberă. Este anti-constituțional, articolul 30 din Constituția României îmi garantează dreptul la liberă exprimare. Și nu intenționez să tac pe un asemenea subiect atît de sensibil.

Deocamdată, în plus față de ce am mai scris aici despre cenzura la care am fost supusă, două videoclipuri cu avocatul care se ocupă în Germania cu astfel de cazuri: Joachim Nikolaus Steinhoefel. Din care puteți realiza dimensiunea atroce și absolut în favoarea guvernelor a noilor legi impuse privind așa numitul hate-speech. Hate speech se definește acum, în aceste condiții, prin absolut tot ce nu este favorabil sau convenabil factorilor de decizie europeni. Hate speech nu se referă, în aceste noi legi, la persoane care ar fi îndreptățite să solicite protecție împotriva urii, cum sînt evreii, de exemplu, ci strict la deciziile guvernamentale care uluiesc oamenii obișnuiți ai acestui continent. Nu ești de acord cu ce spunem noi, decidenții, taci! Nu mai ai dreptul să spui nici măcar că nu ești de acord și de ce.

 

Exilul Facebook

În dimineața aceasta am aflat că Profesorul Paul Dragoș Aligică a fost suspendat de rețeaua comunistă Facebook. Nu știu să vă dau acum mai multe detalii, le voi afla, dacă sînt, pe parcurs. Dar cred că este suficient ce a scris în ultima vreme, despre Facebook, în apărarea noastră, a celor blocați absolut mișelește.

Dacă pînă mai ieri ziceam că mor cu ei de gît (cu neisprăviții cărora li s-a dat un scop în viață, să caute postările de ani de zile ale oamenilor și să reporteze tot, absolut tot ce încalcă, chipurile, ”standardele comunității”), acum prefer să-i văd cum mor singuri. De plictiseală, eventual.

Nu am să stau la mîna ajunsă la butoane a unor neterminați și să le dau apă la moară făcîndu-i să se simtă importanți în cea mai sinistră formă de comunism, cenzura. Ar însemna să-mi recunosc o vină care nu poate exista decît în creierele minuscule ale celor care nu suportă și altă părere, iar pe a lor vor să o impună cu forța.

Așa că de acum încolo, acesta este locul în care puteți comenta orice. Puteți posta, în comentarii, fără frică, tot ce doriți. Nu sînt admise comentarii antisemite, de instigare la fapte reprobabile  și jigniri gratuite. Atît.

Acestea fiind zise, închei cu un citat din Paul Dragoș Aligică și vă aștept cu linkuri, cîntece, ”bună dimineața” și ”bună seara”, urări de zilele onomastice, poze cu animalele voastre preferate, ce vă trece prin minte și suflet. Aici sînteți, spre deosebire de acolo, liberi.

Eliminand si cenzurand tot ceea ce deviaza de la pseudo-„standardele” pseudo-„comunitatii” sale, facebook va deveni curand platforma platitudinii, mediocritatii si imbecilitatii umane – destinata marketingului economic si politic- targetat de niste cretini care prin accident biografic au ajuns la butoane, catre alti cretini care nu au avut parte de acest noroc.

(Primul amendament al Constituției SUA: The First Amendment states “Congress shall make no law respecting an establishment of religion, or prohibiting the free exercise thereof; or abridging the freedom of speech, or of the press; or the right of the people peaceably to assemble, and to petition the Government for a redress of grievances.”)

 PS: Urmează să văd cum rezolv tehnic această problemă, dar asta este treaba mea. A voastră este să vă exprimați liberi.