Două mizerii

Începem anul, din păcate, cu două mizerii cu consecințe, evident, asupra vieții noastre sociale, politice, posibil și economice. Așa că pînă cînd ”inteligența” de Facebook se va întreba acum, după prinderea violatorului din Drumul Taberei, cîți copii o fi oprit el în trafic pentru plăceri bolnave, că oricum ieri se lăfăiau în soare comentarii instigatoare inclusiv la moarte, în condiții de Ev Mediu, nesancționate, evident, de către Facebook, pentru că sînt spre binele poporului, și cît președintele țării va visa la Nobelul pentru pacea din Orientul Mijlociu, ăla neluat de Ceaușescu, datorat ”curajului” cu care a împăcat și capra israeliană, prin votul la ONU, și varza palestiniană, prin refuzul de a muta ambasada la Ierusalim, să ne ocupăm de lucruri serioase.

Prima mizerie se referă la doamna ambasador a Olandei la București, Stella Runner-Grubacic și la revelionul petrecut alături de Nelu Iordache.

Cine este Nelu Iordache?

Nelu Iordache a fost condamnat, în decembrie 2017, în primă instanță, la şase ani şi trei luni de închisoare, asta însemnînd că decizia Tribunalui poate fi atacată cu apel. Aceeași situație și în dosarul Transalpina, unde Nelu Iordache a primit în cazul deturnării de fonduri trei ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, un an de închisoare pentru utilizarea cu rea-credinţă a creditului societăţii în formă continuată, trei ani şi trei luni pentru delapidare în formă continuată, un an pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi trei ani pentru înşelăciune (parte civilă constituindu-se în acest dosar Banca Comercială Română SA). Pedepsele au fost contopite, iar la pedeapsa cea mai grea, de trei ani şi trei luni de închisoare, a fost adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, rezultând condamnarea de şase ani şi trei luni de închisoare, din care se va scădea perioada reţinerii, arestării preventive şi a arestului la domiciliu (între 1 decembrie 2012 şi 25 august 2014).

Nelu Iordache nu are, așadar, o condamnare definitivă încă, dar este, conform străzii, facebook-ului și tuturor celor care confundă intenționat sau nu noțiunile, un penal. Și încă unul greu, ale cărui acțiuni au adus atingere intereselor financiare ale UE.

Doamna ambasador a Olandei este printre cei care au semnat (reprezentanții Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei şi Suediei) o scrisoare, în luna decembrie 2017, în care își exprimau îngrijorările privind modificarea în Parlament a legilor justiției și cele privind codul penal. Cum poate reprezentanta unei țări semnatare a unui astfel de avertisment să stea la masă cu Nelu Iordache, cel cu un cazier cît un CV? 

Poate. Au copiii la aceeași școală, iar cele două mame se cunoșteau. Ia spuneți, cu cîți părinți ai colegilor copiilor dumneavostră ați făcut revelionul, numai pentru că cei mici se cunosc?

Comunicatul ambasadei nu se susține. Nu există local în care să nu ai posibilitatea să spui cu cine vrei sau nu să stai la masă, nu mai zic de petrecerea revelionului.

De ce ne preocupă subiectul? Pentru că doamna ambasador decredibilizează toate eforturile statelor UE de a avea și de a menține în România un stat de drept. Petrecerea unei nopți alături de o persoană cu asemenea probleme în justiție pune sub semnul întrebării tot sprijinul venit de afară pentru statul de drept de aici. Doamna ambasador pune sub semnul întrebării, cel puțin, inclusiv protestele de stradă care au zguduit viața politică a anului trecut. Mai mult, poate să însemne că de cîte ori cineva din exterior a venit în ajutorul nostru, a avut un interes să o facă.

Nu știu dacă doamna ambasador este conștientă de răul făcut. Nu știu nici dacă va fi rechemată de la post. Știu numai că despre asta nu a vorbit nimeni din anticorupții de pe Facebook. Ceea ce este suficient.

Am ajuns la Facebook, și cu această ocazie la a doua mizerie din titlu.

Sîmbătă, am primit următoarea serie de notificări privind pagina Blogary:

Nu am mai auzit pînă acum de atacuri la adresa paginilor. Nu mai știu de cînd este statusul incriminat și dat jos. Ce îngrijorează grav este că mi se oferă posibilitatea să SCOT pagina de la publicare, pînă cînd revizuiesc TOT ce am postat acolo.

Dincolo de bătaia de joc la adresa timpului meu,  pe care ei cred că aș putea să-l petrec în felul acesta, evidențiez următoarele probleme:

  • de ce, dacă am încălcat standardele comunității, nu am fost anunțată imediat ce s-a întîmplat?
  • de cînd i se permite unei entități să solicite RETROACTIV, posibil cu schimbarea regulilor din mers, pe care poate să o facă, eliminarea unui status? în ce istem de drept este aceptabilă retroactivitatea?

Am refuzat categoric. Asta însemnînd că nu am stat nici o secundă pe gînduri cînd am apăsat butonul ”No”. Pagina este, momentan, la locul ei, puricată, sînt convinsă, de leprele care nu suportă alte adevăruri, de fapt adevărul, rostit de alții și care nu corespunde făcăturilor din capul celor care îi manipulează.

Ce am/avem de pierdut? Cititorii contului meu personal și ai paginii, în număr considerabil mai mare decît cei care au reportat sistematic cele două conturi, pierd cel mai mult. Dar nu contează niște amărîte de numere cînd este vorba despre ”dreptatea lor”. Nu au contat nici măcar în alegerile americane din 2016, d’apăi acum.

Dar Facebook nu mai este frecventabilă. Facebook a devenit, cu ajutorul nostru, o mașinărie de stînga, în mîna unor oameni de stînga, pentru care adevărul suprem este al lor și numai al lor, care nu suportă să fie chestionabil măcar, care nu suportă ca altcineva să îi contrazică. Vedeți ultimele două articole publicate de Paul Dragoș Aligică. Iar disperarea la care au ajuns ia forme din cele mai aberante.

Și Facebook nu mai este frecventabilă dintr-un motiv. Dacă pînă astăzi ne mai puteam gîndi că loazele de aici se folosesc de algoritmii platformei, că nu știe centrul ce face periferia, că la etajele superioare de decizie nu se știe ce se întîmplă, astăzi ne-am convins că nu este așa.

Dan Dima a descoperit cum un comentariu care citează din Pew Report, adică din surse serioase de sondaj, la nivel internațional, este marcat ca spam.

Ce se-ntâmplă pe FB dacă faci trimitere la sondajul Pew din 2005, unde se vorbește despre prevalența antisemitismului printre musulmani:

 Iar Paul Dragoș Aligică remarcă:

Dan A. Dima semnaleaza pe pagina sa cu exemplu concret ca Facebook a inceput sa cenzureze date statistice si rezultate ale unor cercetari sociale care contravin liniei agreate si corecte data de la Centrala. Am vazut la randul meu semnalat din mai multe surse cresterea acestui trend, inaugurat in campania electorala din SUA cand Facebook incerca sa puna sub surdina, intre altele, devoalarea manipularilor sondajelor instrumentate prin Washington Post.

Nu va sfiiti sa folositi reteaua de propaganda inamica libertatii de expresie, de gandire si libertatii politice pentru a apara libertatea de gandire si de expresie. Nu datorati nimic Facebook. Facebook datoreaza totul celor ca dv care i-au dat creditul si increderea in trecut, facandu-i ceea ce sunt. Credit si incredere de care semianalfabetii si oportunistii tehnocratiei ideologizate abuzeaza acum fara rusine si fara urma de responsabilitate.

Ce ar mai fi de adăugat? Că ne-au tolerat pînă acum, pe cei cu alte convingeri decît ei, pînă acum? Sau, mai degrabă, că au pierdut și continuă să piardă, iar ei ne consideră vinovați pentru asta. Pentru că în lumea distopică de stînga nu există alternativă. Există numai ei și adevărul lor, pe care, la nevoie, și istoria ne-a dovedit-o, îl impun, atunci cînd altfel nu mai pot, cu forța.

(Foto: cancan.ro)

 

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *