Prin iresponsabilitate şi populism într-o perioadă de criză economică şi politică (mondială, nu numai naţională) PNL nu se deosebeşte cu nimic de partidele fasciste din anii 30 ai secolului trecut. Mă refer în primul rînd la atitudinea PNL vis-a-vis de soluţiile politice şi economice pentru evitarea intrării în incapacitate de plată şi gestionarea crizei, însă ar mai fi de adăugat şi reacţia PNL la legea educaţiei, mai exact la prevederea conform căreia copiii minoritari pot studia istoria şi geografia şi în limba maternă, atunci cînd parlamentarii liberali au ieşit din sală făcîndu-i pe pedelişti trădători de neam şi ţară.
Dar, mă rog, nu mă mai miră nimic la PNL, nici chiar faptul că i-a luat locul PRM-ului în exploatarea fricilor şi frustrărilor populaţiei.
Să revenim însă la soluţiile care trebuie luate, în viziunea PNL, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.
Două dintre declaraţiile lui Crin Antonescu
În opinia preşedintelui PNL măsurile de reducere a pensiilor şi salariilor, precum şi creşterea taxelor şi impozitelor nu sunt soluţii. “Este clar că sistemul lucrează pentru clientelă, şi în defavoarea populaţiei. Iar a creşte taxele şi impozitele în acest moment este fatal pentru economia românească” (realitatea.net)
“Dacă acest Guvern cade şi Traian Băsescu vine şi spune: «erau nişte incompetenţi, nişte hoţi, nişte maimuţoi, eu mi-am bătut joc de ei, ei şi-au bătut joc de ţară, înţeleg că social-democraţii sunt ocupaţi cu reorganizarea, liberalilor, spuneaţi că ştiţi ce-i de făcut veniţi şi faceţi», mergem şi facem, dar cu câteva condiţii” (mediafax.ro)
Ce ne propune PNL, ca alternativă la soluţiile actualului guvern? (pnl.ro)

• anularea reducerii pensiilor şi salariilor bugetarilor
• anularea impozitului minim
• reducerea TVA pentru construcţiile şi tranzacţiile de locuinţe noi la 5%
• reducerea integrală a impozitului pe venit şi a cotelor de contribuţii sociale, pînă la sfîrşitul anului pentru angajatorii care creează locuri de muncă şi angajează persoane aflate de peste 3 luni în şomaj
• introducerea unor bonificaţii de 5% din valoarea obligaţiilor fiscale pentru contribuabilii care îşi plătesc taxele la termen
• reducerea majorărilor de întîrziere la plata obligaţiilor fiscale către Bugetul General Consolidat la 0,02%
• introducerea taxării inverse pentru produsele agro-alimentare şi pentru lucrările de construcţii-montaj
• reducerea cheltuielilor bugetare şi stoparea risipei
• reducerea cu 50% a cheltuielilor cu achiziţiile de imobile, dotări independente, elaborarea studiilor de prefezabilitate şi de fezabilitate, deplasări, detaşări, transferuri
• reducerea cu 25% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii
• reducerea numărului de ministere în funcţie de tipul politicilor publice pe care le realizează
• reducerea numărului de agenţii
• reorganizarea structurilor teritoriale din subordinea ministerelor şi agenţiilor guvernamentale la nivel regional
• reducerea aparatului prefecturilor
• desfiinţarea structurilor deconcentrate în majoritatea domeniilor

Deci, spre deosebire de PDL, care a ales varianta reducerii cheltuielilor şi PSD, care a ales varianta creşterii taxelor, PNL a venit cu soluţia minune: să scadă taxele şi să reducă cheltuielile.
Să le luăm băbeşte.
Cheltuieli de personal, asistenţă socială şi subvenţii (aici taie PDL cu 15% şi 25%):

• asistenţă socială – 58 mld lei
• cheltuieli de personal – 17 mld lei
• subvenţii – 4 mld lei
• total – 79 mld lei

PNL ar tăia cu 25 % şi 50% cheltuielile cu:

• bunuri şi servicii – 3, 727 mld lei
• deplasări, detaşări, transferuri – 0,182 mld
• construcţii – 1, 292 mld
• echipamente şi mijloace de transport – 0, 315 mld
• mobilier, birotică – 0, 074 mld
• carburanţi – 0, 149 mld
• etc (se pot găsi tot felul de capitole cu mare potenţial populist şi impact mediatic, dar care, aşa cum veţi vedea, sînt firimituri în comparaţie cu cheltuielile salariale şi sociale)

PNL vorbeşte de creşteri economice, restructurări, optimizări, lărgiri ale bazei de impozitare ca şi cum incapacitatea de plată ne-ar paşte prin 2025, nu în decembrie. Bineînţeles, că după ce vor afla de măsurile PNL-ului, zeci de mii de firme vor da fuga să-şi plătească impozitele în iulie sau chiar în august, că peste noapte va creşte baza de impozitare, că se vor naşte mii de firme care vor ajunge în 2 luni la cifre de afaceri de milioane de euro, va creşte productivitatea muncii, românii vor începe să producă şi să exporte microcipuri, plasme şi laptoape, că pieţele se vor dilata peste măsură în numai cîteva luni (mai ales în iulie, dacă are Varujan noroc de caniculă), că antreprenorii şi angajaţii români îşi vor schimba comportamentele şi mentalităţile, că departamentele de cercetări se vor naşte şi vor dudui chiar înainte să înceapă să orăcăie, că ne vom retehnologiza peste noapte, că întreaga economie românească îşi va schimba structura din iunie în august şi că, una peste alta, statul va fi îngropat în venituri bugetare cît ar bate Crin din palme. Bineînţeles, mai rămîne ca Antonescu să-l însămînţeze artificial pe Varujan, care va da naştere, prin cezarian, lui Ford, Steve Jobs, Warren Buffet, Edison, Branson şi Bill Gates.
Ca să nu mai zic că aceeaşi mamă-minune, Varujan, anunţa şi anularea acordului cu FMI, dacă PNL vine la guvernare. Toate astea în condiţiile în care, aşa cum ziceGândul, România se împrumută cu 600 de euro pe secundă pentru a putea funcţiona şi chiar şi după tăierea pensiilor cu 15 % şi a salariilor cu 25% tot va trebui să mai împrumute 5,2 miliarde euro pentru a putea rezista pînă în decembrie. Iar pe piaţa internă băncile nu mai pot împrumuta statul şi nici pe plan extern nu prea mai are cine să ne împrumute (şi dacă PNL vine la putere iar Crin şi Varujan le rup femeioţilor contractul în faţă şi îi dau afară pe uşă, şansele să ne mai împrumute cineva chiar că vor fi zero).
Înţeleg că atunci cînd eşti în opoziţie e în legea firii politice să ataci puterea însă nu înţeleg şi nu pot accepta manipularea populistă dusă dincolo de orice limită a iresponsabilităţii. În condiţiile în care România este obligată să facă echilibristică între faliment economic şi tulburări sociale, sindicatele, PNL, PSD şi o bună parte dintre jurnalişti (îi găsiţi în legea bugetului, la capitolele microîntreprinderi şi drepturi de autor – fiindcă aşa-i românul, nu produce microcipuri ci microîntreprinderi pe bandă rulantă) visează revolte şi propun salvarea naţiei prin reducerea cheltuielilor cu benzina (adică vreo 40 milioane de euro – de banii ăştia nu poţi să cumperi nici măcar un picior de-al lui Messi, darămite să eviţi incapacitatea de plată a unui stat de mărimea României). Dacă oamenilor li se repetă zilnic de către lideri de opinie, politicieni şi jurnalişti presupus responsabil că soluţia ieşirii din criză nu sînt nici reducerile de salarii şi pensii şi nici creşterile de taxe ci scăderea cheltuielilor cu mobilierul şi benzina, să nu ne mirăm cînd în decembrie, din cauza rezistenţei sociale la măsurile de austeritate, vom intra în faliment.
Explicaţia ieşirilor din ce în ce mai isterice şi mai decise ale lui Crin e simplă. Consilierii politici i-au spus să facă pe cocoşul, să anunţe că e singurul care are soluţia ieşirii din criză şi e decis să-şi asume guvernarea, ştiind că PNL este complet ferit de riscul de a ajunge principalul partid de guvernare. Astfel, Crin latră ştiind că e de după gard şi că nu-l va pune nimeni să şi muşte din poziţia de prim ministru. Nu contează că PNL este abia al treilea partid ca număr de parlamentari, la o distanţă considerabilă de cele două mari şi că şansele lui Crin de a ajunge prim ministru sînt nule. Important e să latre cît mai tare la oră de maximă audienţă. Dar de la a lătra estetic la cameră şi pînă la a nega singurele soluţii realiste de evitare a falimentului naţional, creşterea semnifiactivă a taxelor şi/sau scăderea drastică a cheltuielilor e un drum lung pe care Crin şi PNL deja l-au făcut, sărind între timp şi pîrleazul iresponsabilităţii. Dar responsabilitatea contează mai puţin, atîta timp cît prin opoziţia la cele două tipuri de măsuri speri să împuşti doi iepuri dintr-un foc, pe cei din mediul privat, speriaţi de creşterea taxelor şi pe bugetari şi pensionari, speriaţi de reducerea veniturilor.
La urma urmei, consilierii politici îi pot sfătui orice pe cei din PNL, chiar şi să arunce-n aer centrala la Cernavodă, dacă asta le aduce procente, însă e de datoria PNL-ului ca partid parlamentar să cunoască şi să respecte limitele războiului politic. Fiindcă, în condiţiile în care PNL, ditamai partidul parlamentar, nu are nici cea mai vagă urmă de responsabilitate atunci ce pretenţii să mai ai de la Dragoş Stanca şi BUG Mafia?
Pentru mai multe detalii, iată cum arată bugetul de stat pe 2010:

Venituri – 66,654 mld lei; Cheltuieli – 101, 678 mld lei; Deficit – 35, 024 mld lei

Venituri:

• impozit pe profit – 17, 317 mld lei (aici intră şi impozitul pe venit, acolo unde este cazul – de exemplu, la microîntreprinderi – Răzvan Dumitrescu ştie la ce mă refer, are una în baie şi una pe balcon)
• impozit pe venit – 19, 043 mld lei (se scad 14, 665 mld lei, care merg la autorităţile locale)
• TVA – 35, 548 mld lei (din TVA se scad 17 mld lei, care merg la autorităţile locale)
• accize 16, 886 mld lei
• altele – cca 9 -10 mld lei

Cheltuieli:

• de personal – 16, 899 mld lei (salarii de bază – 5, 711 mld, cheltuieli salariale în natură – 2, 427 mld, contribuţii – 2, 022 mld, alte drepturi salariale în bani – 1,739 mld, alte sporuri – 1, 065 mld, sporuri condiţii de muncă – 1,035 mld, spor de vechime – 0, 618 mld, fond de premii – 0, 520 mld, primă de vacanţă – 0,303 mld ş.a.)
• asistenţă socială – 18, 120 mld lei (asigurări sociale – 11, 449 mld, ajutoare sociale – 6, 671 mld)
• bunuri şi servicii – 3, 727 mld lei (materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional – 0, 764 mld, internet, tv, telecomunicaţii – 0, 172 mld, încălzit şi iluminat – 0, 378 mld, carburanţi – 0, 149 mld, chirii – 0, 208 mld, deplasări, detaşări, transferuri – 0,182 mld ş.a.)
• dobînzi – 7,971 mld lei (aferente datoriei publice interne şi externe)
• subvenţii – 4, 244 mld lei (CFR – 1,100 mld, agricultură – 1, 781 mld, Metrorex – 0,349 mld)
• transferuri între unităţi ale administraţiei publice – 18, 809 mld lei (transfer către bugetul asigurărilor de stat – 7, 054 mld, către instituţii publice – 2, 892 mld, finanţarea de bază a învăţămîntului superior – 1, 947 mld, acţiuni de sănătate – 0, 976 mld, persoane cu handicap – 1, 843 mld, întreţinerea infrastructurii rutiere – 0, 435 mld, ajutor ptr încălzire – 0, 532 mld,
• alte transferuri – 14, 485 mld lei (contribuţie la bugetul UE – 5, 970 mld, investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat – 3, 929 mld, ajutoare de stat către întreprinderi – 1 mld, finanţare cercetare-proiectare – 0, 792 mld )
• cheltuieli proiecte cu finanţare nerambursabilă – 5,580 mld lei
• cheltuieli proiecte cu finanţare rambursabilă – 3, 949 mld lei
• cheltuieli de capital – 2, 196 mld lei
• active nefinanciare – 2, 522 mld lei (construcţii – 1, 292 mld, maşini, echipamente şi mijloace de transport – 0, 315 mld, mobilier, birotică – 0, 074 mld)
• operaţiuni financiare – 3, 073 mld lei
• alte cheltuieli (burse – 0, 436 mld, proiecte de comunicare, informare publică şi imaginii României – 0, 005 mld)

Şi bugetul asigurărilor pe 2010:
Venituri – 41, 315 mld lei (din care, subvenţii de la bugetul de stat – 7, 056 mld)
Cheltuieli – 41, 053 mld lei

• pensii – 39, 690 mld lei
• asistenţă persoane în vîrstă – o, 332 mld
• ajutoare de urmaşi – 0, 336 mld