Masinarii si reforme politice: Cum sa scapam de baronii locali? (3)

Motto: “The reform movement, also called the Progressive Movement, mounted a two-pronged attack: it pushed for changes in the way candidates were chosen and in the way government jobs were filled. Many states established direct primary voting, so that voters rather than the bosses would select the party nominees. Some cities hired professional city managers. Later, cities adopted civil service codes to ensure that jobs were filled on the basis of merit and not patronage.” („Machines and Reforms: How Bosses Ran the Cities”/ „American Government”, second edition 1991 – “Behind the scenes” 6.1)

 

În România se vorbește frecvent despre decentralizare și subsidiaritate. Sunt idei generoase, dar foarte rar studiate în dimensiunea lor practică. Ce control are comunitatea locală asupra deciziilor luate de primari sau consilii județene?

Țara noastră trebuie să își reformeze și să-și modernizeze sistemele de organizare și guvernare locală pentru a diminua corupția și risipa din fondurile publice. Nu suntem prima democrație confruntată cu monopolul mașinăriilor politice conduse și puse la punct de tartorii orașelor sau comunelor noastre.

Așa cum spuneam în materialele precedente, demersul trebuie orientat către întreg sistemul, nu către un set limitat de persoană. Așa cum remarca F.A. Hayek în „Drumul către servitute”, sistemul galvanizează în jurul său grupuri numeroase și puternice, formate „mai curând de cele mai rele elemente ale oricărei societăți” (cap. X).

Personal, cred că reforma locală este una dintre cheile reformei statului. Modernizării societății înseamnă ieșirea din tribalism. Altfel spus, un plus de participare reală a cât mai multor cetățeni la viața cetății, atât la nivelul administrației publice, cât și la cel al organizării și acțiunii partidelor politice.

În cuvintele lui Sebastian Lăzăroiu,

Dificultățile democrației reale, care depinde mai puțin de existența instituțiilor, cât de funcționarea lor, sunt reprezentate de modul în care sunt constituite partidele. Atunci când interesele susținătorilor se regăsesc doar în declarații și nu în acțiunea politică, apare o ruptură gravă care duce la restructurări radicale periodice ale vieții publice.” („Fețele schimbării. Românii și provocările tranziției”, cap. 4 – „Călăuze și drumeți”/ Nemira 1999.)

Sistemele de guvernare locală sunt legate organic de sistemele de partide.  Altfel spus, guvernarea locală depinde direct de rescrierea legii alegerilor locale.

Prea puţini sunt preocupaţi de faptul că vechiul cadru legislativ al alegerilor locale și statutul aleșilor locali nu au fost modificate decât în sensul consolidării sistemului ticăloşit, adică în sensul perfecționării mașinăriilor politice puse la dispoziția baronilor locali. Lispeşte flagrat deschiderea către cetățean și către baza partidelor.

De altfel, Raportul Comisiei Prezidențiale de Analiză a Regimului Politic și Constituțional din România se exprimă cât se poate de limpede și de categoric asupra imperativului reformării guvernării locale:

„(…) Guvernarea locală nu poate fi separată de o dublă problematică:

– stimularea unui ataşament civic faţă de istoria şi memoria locului;

organizarea, la nivel local, a unui tip de instituţii care să descurajeze concentrarea monopolistică a puterii.

Ţinta descentralizării nu este şi nu poate fi recuperarea, teritorială, a unor zone care să fie rupte de un spirit al democraţiei. În acest mod, reforma guvernării locale nu poate fi separată de temele constituţionalismului: poziţia cetăţeanului în cadrul comunităţii sale, protecţia identităţilor minoritare, acolo unde ponderea acestora acordă zonei o specificitate aparte, consolidarea pluralismului.

Semnificaţia principiului subsidiarităţii se cere raportată la aceste valori fără de care solidaritatea şi coeziunea naţională nu pot fi imaginate.”

Cu alte cuvinte, ținta descentralizării și aplicarea principiului subsidiarității nu pot fi rupte de un anume spirit democratic, care să descurajeze concentrarea monopolistă a puterii locale în mâinile așa-zișilor baroni locali. Altfel, sunt afectate grav mecanismele de organizare și funcționare politică la nivelul statului, inclusiv solidaritatea și coeziunea națională, care, prin influență masivă la vârful partidelor și prin rețele de oameni de casă plasate la toate nivelele de negociere și decizie, devin apanajul baronilor, al grofilor, al boşilor și al gauleiterilor din provincie!

În același raport prezidențial, descoperim încă o recomandare, mai mult decât binevenită, care atinge exact punctul central al acestui imperativ: „alegerea uninominală a consilierilor locali se impune, poate mai mult decât s-a impus trecerea la acest sistem pentru membrii parlamentului.

Această soluție ar putea fi premisa pentru reforma internă a partidelor politice!

Tot Comisia Prezidenţială propune și un instrument de control și intervenție la dispozitia cetățeanului, anume „rechemarea la vatră” (sau dreptul la recall), în urma unui plebiscit organizat pe baza unei petiții semnate de cetățenii din circumscripția sa electorală.

Marile comunități locale sunt într-o permanentă și accelerată expansiune, în spații critice cu contururi și infrastructuri depășite. Parafrazându-l pe Traian Băsescu, oamenii și firmele au ajuns cu mult în fața infrastructurii publice și a aranjamentelor politice, locale sau naționale, competițiile economice și politice trebuie decorsetate, eliberate din logica monopolistă a capitalismului de cumetrie și a centralismului democratic. Urbanizarea nu este, cum greșit cred unii, un proces cu un singur sens, spre lumină, spre progres, spre dezvoltare și profit. Eșecul urbanizării poate crea monștrii îngrozitori, așa că nu doar reforma statului depinde de reforma locală, ci și demnitatea, bunăstarea și siguranța persoanei și a familiei sale, a comunității locale.

Vă propun mai jos liniile unei posibile schimbări a democraţiei locale printr-un sistem de checks and balances autentic:

  • Schimbarea procedurii de vot la alegerile locale (vot preferențial pe listă în comune și orașe, respectiv vot uninominal în capitală, municipii reședință de județ și pentru consiliile județene, mai ales dacă se face reforma administrativ-teritorială, cu reducerea administrațiilor și lărgirea proporțională a comunităților de reprezentat);
  • Chemarea la vatră a aleşilor sau, altfel spus, dreptul de recall în locul statutului care, la ora actuală, îi leagă pe consilieri de partide ca pe niște pălmași fără drepturi;
  • Alegerea primarilor și a președintilor de către consiliile locale alese, dintre aleși, în baza unui mandat (contract) de management, pe baza unui program negociat în consilii, cu termeni de referință prestabiliți și transparenți (ca niște premieri susținuți de un grup politic sau de o coaliție); vezi cazul Finlandei!
  • Limitarea mandatelor de primar și președinte de consiliu județean (max. 2, care pot ajunge la max. 8 ani);
  • Legea democrației de proximitate, prin înființarea obligatorie a consiliilor de cartier în municipiile reședință (cartier = colegiu de consilier), fără rol decizional, doar consultativ, pe bază de voluntariat, dar cu resurse puse la dispoziție de primării pentru stimularea participării la viața publică locală, dinspre cetățeni, respectiv a consultării efective a comunității, dinspre autorități; în celelate orașe înființarea consiliilor de cartier trebuie să fie permisă (facultativă).

Schimbarea centrului de greutate, coroborată și cu desființarea actualelor filiale, după noul design administrativ-teritorial, cu agregarea unor structuri noi la nivelul noilor județe și cu întărirea mai multor actori interni ar îmbunătăți considerabil dinamica democratică.

Am putea ajunge poate şi în România la sistemul alegerilor interne de nominalizare a candidaților pentru demnitățile publice, care ar transpune și în practică ceea ideile frumos ambalate în documentele statutare ale partidelor: anume că adunările generale și conferințele, convențiile sau congresele sunt forurile supreme ale deciziei și organizării politice.

 

Facebook Comments

5 Comments Masinarii si reforme politice: Cum sa scapam de baronii locali? (3)

  1. dacian tolea

    Problema cea mai grava, asa cum am incercat sa arat in materialele acestea, este ca ne pierdem timpul si energia cu maruntisuri, impiedicandu-ne in chestiuni futile legate de forma, de persoane, de efecte si afecte. Gluma si satira, mai ascutite fiind, ar trebui sa penetreze pana in miezul problemei, nu sa scrijeleasca coaja, ambalajul si conturul fenomenelor. Cel mai bun lucru care ne (tot) ramane de facut este sa ne orientam catre Sistem, catre cauzele si miezul problemelor!

    Cu siguranta nu am folosit cel mai bun limbaj pentru a prezenta defectele Sistemului si cateva dintre solutiile posibile, dar cred ca asa cum au fost punctate, ele ar fi trebuit analizate cu mai multa atentie. Nu vreau sa reiau ce este scris mai sus, in material, dar, pentru ca am experienta in ceea ce priveste organizarea si functionarea partidelor si a administratiei la nivel local, raman la convingerea ca singura cale de a reforma cu adevarat sistemul politic si de partide porneste de la acest nivel, de la "firul ierbii". Povestea cu centrul de greutate, de altfel, de aici si porneste. La ora actuala sistemele politice locale sunt ca niste piramide cu varful in jos, pe care nu le putem intelege si in care nu ne putem integra decat daca ne punem capetele acolo unde ne stau picioarele. Mutarea centrului de greutate si, implicit, rasturnarea situatiei, normalizarea, ar aseza lucrurile pe o baza solida, in care cu greu ar mai putea spune un "capo di tutti capi" ca pe el se sprijina totul, ca el te face consilier sau parlamentar, director sau ministru, ca el aduce voturile, ca numai el face si drege, ca el stie totul si ca, in fine, fara el totul e pierdut!!!

    Astia-s baronii si asta-i sistemul, in fond si la urma urmei!

    Reply
  2. ender

    @ spin dotoru Limitarea mandatelor primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene nu înseamnă nimic? Eliminarea votului pe listă închisă, tot nimic înseamnă? Ah, ce ţi-e şi cu nihiliştii aştia! În fond şi la urma urmei, totul e mai mult nimic decât ceva…

    Reply
  3. Tanase Stamule

    Oricum, este clar ca fara o responsabilizare directa, din punct devedere electoral, consilierii nu vor avea autoritate!Va fi totul la general, ca la CAP!Nu se poate face reforma fara alegerea uninominala a cetatenilor! Desigur ca asta inseamna si schimbarea statutului lor si un control mai scazut asupra lor!Insa pana la urma ce vrem? Daca partidele nu se institutionalizeaza nu au cum sa dezvolte o relatie de interdependenta cu alesii uninominali!Acest tip de vot uninominal va fi un cutremur pentru intreaga clasa politica!Partidele vor trebui sa se reinventeze, pentru a-si clarifica pozitionarea fata de cei alesi uninomina!

    Reply
  4. Spin Doktoru

    Citate din Sebastian Lăzăroiu aici, pe Blogary? Citate din Sebastian Lăzăroiu???? Aţi înnebunit? V-aţi tâmpit? Scuze. A-ţi înnebunit? Va-ţi tâmpit? Ma-m corectat în cinstea sărbătoarei naţionale a bacului.

    Sebastian Lăzăroiu ştie?

    "Schimbarea centrului de greutate, coroborată şi cu desfiinţarea actualelor filiale, după noul design administrativ-teritorial, cu agregarea unor structuri noi la nivelul noilor judeţe şi cu întărirea mai multor actori interni ar îmbunătăţi considerabil dinamica democratică."

    Asta nu înseamnă nimic. Ba nu, greşesc, înseamnă ceva. Înseamnă schimbarea centrului de greutate coroborată după noul design cu agregarea unor structuri la nivelul şi cu întărirea unor actori interni considerabil dinamica democratică.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.