Un european despre criza din Europa: Jacques Attali

Jacques Attali, economist şi autor de renume, colaborator apropiat al lui François Mitterand, întemeietor şi primul preşedinte al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a acordat vinerea trecută, înainte de summitul Zonei Euro, un interviu televiziunii Euronews. Iată fragmentele principale ale convorbirii cu Jacques Attali, purtată pentru Euronews de Laura Davidescu, a cărui text integral poate fi găsit în versiune originală aici.

Jacques Attali: „Conferinţa la vârf are loc mult prea târziu… Dacă acum cinsprezece zile sau trei săptămâni s-ar fi spus „punem pe masă 40 de miliarde“, ar fi fost de ajuns. Dar nu s-a făcut nimic, s-a ezitat, s-a spus că nu se face nimic, pentru ca pe urmă să se facă. Este aşadar soluţia cea mai proastă: să spui că nu şi totuşi să faci. În al doilea rând, mecanismul pus în funcţiune nu este credibil, sumele anunţate sunt foarte ridicate, în schimb planul de rigoare impus grecilor nu este câtuşi de puţin sustenabil. În plus, nici nu li se cer economii la bugetul de apărare, ce reprezintă esenţialul cheltuielilor lor. Deci pieţele îşi vor dori neapărat să ştie ce se va întâmpla cu alte ţări. Pieţele vor deveni neliniştite şi vor încerca să înţeleagă dacă statele sunt serioase, în Portugalia, Spania, Italia, Anglia (pentru că şi Marea Britanie stă prost). Aşadar vom avea şi alte atacuri. Nici nu sunt cu adevărat atacuri, ci verificări ale seriozităţii statelor care nu sunt serioase. Astăzi guvernele europene nu iau singura măsură care s-ar impune, crearea de bonuri europene de trezorerie, care împrumută în numele Europei. Tot ce se face azi este risipă.”

Laura Davidescu pentru Euronews: „Deci spuneţi – dacă înţeleg bine – că în faţa acestei crize şi a amploarei ei, singura soluţie este consolidarea mecanismelor de reacţie veritabil europene.”

Jacques Attali: „Bineînţeles. Nu soluţia ca atare, pentru că nu există altă soluţie pentru reducerea datoriei decât creşterea economică. Este singura soluţie. Dar aşteptând reîntoarcerea la creşterea economică, aşteptând să facem economiile necesare, trebuie evitată catastrofa. Ca să evităm catastrofa, trebuie împrumutat într-un mod credibil, iar singurul actor care poate împrumuta de o manieră credibilă este Uniunea Europeană.”

Laura Davidescu: „Dar suntem departe de o decizie de o asemenea anvergură…”

Jacques Attali :  „În orice caz, sunt doi ani de când nu se face nimic. Ne-am făcut că facem summit-uri G20, care n-au servit la nimic. Am anunţat o grămadă de lucruri care n-au fost niciodată realizate. Ne este atât de teamă să luăm cea mai măruntă decizie, că nu facem nimic, iar în acest timp balonul se umflă. Iniţial, criza era una minoră a sub-prime-lor americane ce ar fi trebuit să coste 10 miliarde de dolari. Nu s-a făcut nimic. A devenit o criză mondială a băncilor, care ar fi putut costa 500 de miliarde de dolari. Dar nici atunci nu s-a făcut nimic, în afară de a transfera criza asupra contribuabililor. Acum a devenit o criză a datoriilor publice, care se cifrează la 7 sau 8 trilioane de dolari. Băncile continuă să speculeze exact ca înainte. Actele imorale continuă în aceeaşi manieră. Nimic, abslout nimic nu s-a schimbat într-un sistem care este integral în mâinile finanţei internaţionale.”

L. D.: „Dacă n-ar fi decât asta, se descoperă, după o criză a finanţelor private, una a finanţelor publice…”

J. A. : „Nu o descoperim ! Dacă-mi pot permite, sunt trei ani de când, împreună cu mulţi alţii, spun că nu s-a făcut decât să transfere datoria privată asupra datoriei publice. În momentul crizei de la Lehman Brothers s-a ales transferul datoriei private asupra datoriei publice deoarece s-a acceptat finanţarea tuturor pierderilor diverselor bănci pentru a nu lăsa pe nimeni să falimenteze, în afară de Lehman. Deci s-a acceptat ca viitorul contribuabil de mâine să plătească, suplimentar la datoriile ce le făcuse la alte capitole, şi aceste erori.”

L. D. : „Unul din motivele acestor amânări din ultimele trei luni este legat de Fondul Monetar Internaţional. Liderii Germaniei se opun ca Europa să plătească şi să-şi asume singură planul de salvare a Greciei. Într-un articol recent aţi calificat drept „dezonorantă“ decizia de a apela la FMI. De ce ?”

J. A. : „Am reluat formula lui Churchill: „Aţi ezitat între dezonoare şi război, aţi ales dezonoarea şi veţi avea războiul“. Din nefericire, formula se dovedeşte adevărată. S-a ales dezonoarea, pentru că Fondul Monetar, care este o structură onorabilă, nu este o structură europeană. Deci s-a încredinţat altora, adică, de fapt americanilor şi altor non-europeni, grija de a decide asupra politicii adecvate dintr-un stat european. S-a ales o strategie care distruge identitatea europeană. În plus, esenţialul poverii va fi european, pentru că în orice caz, vor fi europenii care vor plăti această criză.”

L. D. : „Şi dacă toate acestea ar fi consecinţa defectelor apărute din construcţia europeană ? De exemplu euro-ul: nu a fost niciodată sprijinit de o politică europeană comună, nici fiscală, nici economică, nici de vreo altă natură. Deci cum putem să facem faţă acum ?”

J. A. : „Am spus de zece ani că euro-ul va dispare dacă nu suntem capabili să creăm un buget european. Întotdeauna am avansat în modul acesta în Europa: am făcut piaţa unică pentru că piaţa comună nu era suficientă. Am făcut moneda unică pentru că piaţa unică nu mai era suficientă. De fiecare dată au existat crize care au precedat aceste măsuri. Azi vedem ca pe o evidenţă că moneda unică nu poate exista fără o politică fiscală şi bugetară comună. Nu este posibil. Asadar, vom avea curajul s-o facem ? Vom vedea. (…) „

L. D. : „Deci, încotro ne îndreptăm, după părerea dumneavoastră, domnule Jacques Attali ?”

J. A. : „Cred că se merge spre ce-i mai rău, adică în doi sau trei ani, poate mai puţin, o separare a Uniunii Europene. Singura întrebare este, dacă oamenii politici care n-au avut curajul de a decide pe timp calm, vor decide pe furtună.”

L. D. : „Pe furtună ? Deci furtuna este doar la început…?”

J. A. : „Bine înţeles, bine înţeles ! Criza se află doar la început. Toţi cei care de luni şi luni de zile spun: „criza s-a terminat, am ieşit din criză“, spun aiureli.Criza nu face decât să înceapă, pentru că a sosit recesiunea. Desigur că nu există criză în China, în India, în Asia, în alte părţi.  Dar criza în Europa, criza din Statele Unite, criza din Japonia, criza în toate ţarile OCED este deja aici. Aceste ţări vechi aşa-zis bogate sunt acum obosite, au decis să trăiască pe credit. Ei bine, acum trebuie să plătească.”

L. D. : „Ce costuri vor fi în final pentru Europa ? Iar dacă va reuşi să iasă din criză, va ieşi mai slăbită…”

J. A. : „Nu, mai întâi pentru că nu s-a terminat. Din contra, această criză poate deveni ocazia, aşa cum a fost marea criză de devaluare din 92-93, sau marea criză europeană din 83-84, acesta poate fi momentul de a se întări, de a face din criză o ocazie pentru mai bine. Nu-mi pierd speranţa să văd că Europa înţelege că astăzi singura cale ce-i mai rămâne este mai multă Europă şi nu mai puţină Europă.”

L. D. :  „În ceasul al 24-lea…”

J. A. :  „Să sperăm că nu este ceasul al 25-lea, cum spunea un mare scriitor român (…)”

Facebook Comments

2 Comments Un european despre criza din Europa: Jacques Attali

  1. MicutzaCeKurai

    vom avea parte de razboaie tribale pe drumul sarii sau al vinului… gata, am paradit si Europa (sau am pierdut-o?).

    Reply
  2. aurelian

    Intarirea institutiei falimentului si responsabilizarea actionarilor semnificativi par a fi solutiile corecte

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.