Tehnocratie si politica. Profesionisti si politicieni. Competenta si reprezentare.

Văd că aproape toată lumea e de acord că trebuie să eliminăm politicul din economie, sănătate, educație, cercetare și multe alte domenii și să reprofesionalizăm șeptelul aferent. Bine. Fie. așa facem. Dar cum?

Sînt două posibilități prin care poate fi eliminat politicul din pozițiile de decizie în economie, sănătate, educație, cercetare și alte domenii atinse de morbul politicii și al deprofesionalizării:

  1. Îl înlocuim cu tehnocrații, cu specialiștii în respectivele domenii. Aceasta se pare că este varianta preferată de majoritatea celor care vorbesc de eliminarea politicului și de reprofesionalizare. Ce înseamnă asta? Ok, hai să zicem că eliminăm politicienii din decizia în educație, de exemplu, și îi înlocuim cu profesioniști. Pe banii cui profesează profesioniștii? Pe banii contribuabililor. Mandatați de cine? Contribuabilii sînt finanțatorii, ei îi aleg (subliniez: îi aleg) pe cei care decid cît din banii lor sînt folosiți pentru finanțarea educației și cum sînt folosiți. Dacă scoatem politicienii din ecuație, cum finanțăm sistemul? Politicienii sînt legătura dintre finanțator (contribuabilul) și executant (profesionistul). Politicienii sînt cei care iau deciziile și răspund pentru ele. Contribuabilul e călătorul, politicianul e șoferul iar profesionistul e mașina. Contribuabilul alege destinația, șoferul alege traseul iar mașina urmează traseul decis pînă la destinația aleasă. Profesioniștii execută ordinele politicienilor și dau sfaturi acestora. Atît. Deciziile le iau politicienii, în calitatea lor de purtători ai suveranității, de reprezentanți ai cetățenilor. Și răspund pentru deciziile lor. Eliminînd politicienii și înlocuindu-i cu sindicate sau bresle ale meseriașilor eliminăm alegerile libere. Înlocuim organele reprezentantive, alese de cetățeni, cu caste aut0-numite. Corporatism fascist, mai pe românește. Adepții tehnocrației visează la o Sectă a Inițiaților în fiecare domeniu, căreia să i se pună la dispoziție resurse fără a putea fi controlată. Statul ar fi condus de un Conclav al Sectelor Inițiaților, conclav care ar reuni înțelepții, inițiații din fiecare domeniu. Fiecare nou inițiat e certificat de Secta respectivă. Politicienii, adică reprezentanții cetățenilor, ai contribuabililor, nu au competența necesară de a decide cine trebuie să facă parte dintre inițiați și nici cum să fie utilizate resursele contribuabililor. Dacă principalul criteriu e competența și nu reprezentarea, cetățenii cu atît mai puțin au competența de a decide cum și pentru ce sînt utilizate resursele și cine poate face parte dintr-o Sectă a Inițiaților. Inițiații nu pot fi aleși prin vot de către cetățeni, deoarece calitatea de inițiat nu poate fi dobîndită decît pe baza competențelor, pe baza cv-ului. Asupra competențelor necesare pentru a face parte dintre inițiați se pot pronunța doar cei competenți. Ei decid care sînt criteriile și decid și cine îndeplinește aceste criterii. Dar, dincolo de problema accederii la calitatea de Inițiat, cum se iau deciziile în fiecare domeniu? Pe ce criterii? Cum se distribuie resursele? Bine, nu știm nici măcar cum trec resursele din mîna contribuabililor în mîna Sectelor. Și cine decide cît ia fiecare Sectă din buzunarul contribuabilului? Cît iau toate Sectele, cumulat, din buzunarul contribuabilului? Am stabilit că acesta nu are niciun cuvînt de spus, nu este întrebat. Căci a-l întreba înseamnă a încălca Principiul Competenței în Domeniul Inițiatic. Ce știe un neinițiat? Cum poate decide el în condițiile în care nu deține competențele necesare luării unei decizii? Cetățeanul Profan, direct sau prin reprezentanți (politicieni, bleah!), nu poate intra cu bocancii pe teritoriul Sectei Inițiaților. Deciziile se iau de către Sectă, pe baze științifice. Care e finalitatea activității desfășurate în fiecare domeniu? Binele comun? Binele Sectei? Progresul societății? Progresul științific? Fericirea poporului? Corectitudinea soluției? Plăcerea în sine? Artă pentru artă?
  2. Mai există însă o variantă, cea mai bună dealtfel, prin care putem elimina politicul din diverse domenii. Eliminăm statul din domeniile respective. Căci statul înseamnă politicul. Și astfel, deciziile nu le mai iau politicienii iar contribuabilii nu mai finanțează. Sub legile liberului schimb și sub presiunea pieței, domeniile respective sînt obligate să reprofesionalizeze șeptelul și să ia cele mai bune decizii. Vrem să scăpăm educația și sănătatea de politicieni? Atunci scoatem statul din educație și sănătate și lăsăm domeniile respective să se dezvolte conduse de specialiști care răspund pentru deciziile luate. Însă adepții tehnocrației nu asta doresc. Ei vor să preia statul și să se joace de-a sectele de inițiați pe banii, munca și libertatea cetățenilor. Sectele decid pe banii contribuabililor, dar, în numele competenței și profesionismului, se sustrag controlului acestora. Putem elimina politicul din stat? Dacă statul aduce după sine politicul cel rău, atunci aruncăm doar politicul la gunoi, nu și statul. Cu alte cuvinte, eliminăm politicul din stat. Să rămînă doar administrația. Și uite așa revenim la punctul 1, la Secta Inițiaților. Renunțăm la reprezentare, la alegeri libere, la suveranitatea poporului și la controlul cetățenilor asupra statului. Iar statul devine un conglomerat de secte ale inițiaților, condus de un conclav, un Comitet Central al Sectelor Inițiaților. Putem numi generic un asemenea sistem, totalitarism. Cu nuanțele sale, corporatism fascist, fascism pur și simplu, socialism sau comunism sau cum s-o mai numi. Toate aceste sisteme merg pe ”competență” sau ”inițiere” și nu pe reprezentare. Cei care conduc nu sînt aleși de ceilalți, ci au anumite aptitudini, calități, care le dau dreptul de a-i conduce pe ceilalți fără a fi aleși și supuși controlului, fără a avea vreo responsabilitate față de muritorii incompetenți, neinițiați (competența poate fi de mai multe feluri: profesională, rasială, etnică, revoluționară, de clasă șamd).

Și, dacă tot vorbim de politic versus specialiști, iată încă o ipocrizie: ”companiile naționale sînt strategice și trebuie conduse de profesioniști”. Avem nevoie de manageri privați și competenți economic ca să ce? Să conducă respectivele companii după reguli economice? Nu. Sînt companii naționale, strategice, și trebuie conduse nu după logica îngustă a pieței libere ci după logica generoasă, plină de complexități și profunzimi neștiute și nepătrunse, a importanței strategice. Importanța strategică nu poate fi decît politică și decisă de politicieni. Dacă companiile de stat  trebuie conduse de profesioniști, atunci admitem că au importanță economică și se supun regulilor economice. Dacă nu mai există considerații de ordin strategic, atunci cea mai bună soluție pentru companiile respective este privatizarea. Odată privatizată o astfel de companie funcționează pe criterii economice, după reguli de piață. Dacă însă are ”importanță strategică” care transcede regulile economice, de piață, atunci deciziile trebuie luate de politicieni. Decizia de a finanța pierderile unei companii și de a o conduce indiferent de regulile economice este o decizie politică. Din nefericire, mai nou chiar și companiile private (bănci, societăți de asigurări, multinaționale) au devenit strategice și sînt conduse cu ajutorul politicului și cu banii contribuabililor. Revenind, dacă admitem că respectivele companii trebuie conduse după criteriul importanței strategice, atunci deciziile în ceea ce le privește trebuie luate de politicieni.

Mai nou, se dorește eliminarea politicului chiar și din politică. Politica trebuie făcută de apolitici. Cum vine asta, habar nu am. Oamenii nu mai vor politică, deci să facem politică cu apolitici. E ca și cum ai spune că oamenii vor liniște, deci hai să le punem muzică cu sonorul închis sau să-i ducem la concerte susținute de un cor de muți. Care ar fi schimbarea pentru el și care ar fi schimbarea pentru noi? Dacă omul vrea liniște fiindcă e sătul de muzică proastă, soluția e să-i punem muzică bună, nu să-i punem muzică cu sonorul închis.

Facebook Comments

7 Comments Tehnocratie si politica. Profesionisti si politicieni. Competenta si reprezentare.

  1. Emil Stoica

    Eu zic ca e destul de simplu daca stapanim definitiile.
    Politicianul face politici, tehnocratii le implementeaza.
    Politicienii se schimba in urma votului popular, tehnocratii nu. Daca tehnocratii refuza implementarea unei politici, atunci ei se transforma in politicieni si trebuie sa-si dea demisia si, eventual, sa devina politicieni.
    Insa tehnocratii au dreptul si chiar datoria sa impartaseasca din experienta lor. De ex daca un politician promite salariul minim pe economie de 100.000 de euro pe luna, ma astept ca de la finante sau de la BNR sa-l traga cineva de maneca.

    Reply
  2. Louisy "Hindmost" Pierson

    E tot o meteahna din mentalul colectiv bolnavicios: totul se reduce la lipsa de responsabilitate. Septelul isi recunoaste propria marginire si nu are curajul deciziilor legate de soarta proprie. Atunci devine necesar ca in frunte sa fie altcineva, destept, care sa decida. Nu au fost buni politicienii? Atunci poate sunt buni tehnocratii. Poate au niste calculatoare pe care scriu un program genial, care le va indruma decizia strict determinist, pe cale optim determinata algoritmic. Nu are mai nimeni curajul sa inteleaga ca economia e o stiinta sociala, deci tine si de fiecare individ implicat.
    Nu conteaza cum, prin sclipiri de geniu, prin voodoo, prin rugaciuni, post si preacucernicie sau prin stiinta pura, important e ca altcineva sa arate calea.
    Pe scurt, sindromul tatucului.

    Reply
  3. Devocika

    Contribuabilul-călător alege destinația, șoferii-politicieni propun mai multe variante de traseu ( fiecare șofer cu mașina-tehnocratul lui ) iar apoi contribuabilul alege un șofer-politician ( a se citi partid ) și se dă pe mâna acestuia și a mașinii-tehnocrat până la destinație, sau dacă nu-i mai convine ( a se citi șoferul cam duce mașina pe coclauri și se abate de la traseul inițial propus ) la prima benzinărie ( a se citi alegeri ) schimbă șoferul cu mașină cu tot. Dar asta ar implica existența unor călători înțelepți, a unor șoferi cinstiți și a unor mașini performante. Ori noi nu prea avem de nici unele !

    Reply
  4. Canadiana

    Nu inteleg, cu cine ne batem? Cine vrea sa inlocuiasca politicienii cu tehnocratii? 
    Orice tehnocrat pus sa conduca structuri statale devine politician, sine qua non, pentru ca el implementeaza politici statale, guvernamentale, de partid (hello!!).
    BTW, asa a pornit si isteria cu „incalzirea globala”, de la tehnocrati.

    Reply
  5. Florina

    Aha, cool, deci illuminati ăştia nici nu dau socoteală nimănui pentru deciziile luate şi pentru banii luaţi/cheltuiţi. Că dacă nimeni nu se pricepe mai bine decît ei, cum am putea să le cereem noi, profanii, să răspundă pentru ce au hotărît/cheltuit? N-am un CV cel puţin egaal cu al şefului de trib, mucles, el ştie mai bine, el hotărăşte! 
    Şi nu pricep, se mai organizează alegeri? Mai votăm politiceni, măcar pentru ca ei să numească Illuminati? Ori, dacă nu, cine-i numeşte, totuşi, dacă noi sîntem proşti, iar politicienii răi?

    Reply
  6. Nea

    Îmi place persoana întâia plural: eliminăm, punem în loc, etc. Noi, cine?
    Şi pe cine? O categorie socială care nu are nicio calificare, nicio competenţă în afară de furt şi crimă organizată. Care dispune de resurse personale şi instituţionale impresionante.

    Reply
  7. Amelia New

    Pai daca tot am avut/avem coruptie fara corupti, de ce n-am avea si politica fara politicieni? Probabil face parte tot din „exceptionalismul” romanesc.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.