foto: Auzi, măi Stabile și mai cum ți-o zice, cu fața asta de lăcătuș-mecanic însurat și cu trei copii acasă vrei să intri tu, mă, în Fratelli? Hai, Guillermo, dă-i bice și schimbă-ți măcar budigăii ăia din vară-toamnă 1930!
Zilnic vom avea linkuri, tweeturi, statusuri de facebook, imagini video de la noi și de aiurea. Update-urile se vor face în timp real, așa că va trebui să mai dați refresh din cînd în cînd.
Facebook Comments
La incidentul Barbu, un excepțional mâncător de rahat live, concurentul lui Crăciun, s-a dovedit unul, Vlad Ioachimescu. Caut pe net, vaz că e student mai bătrâior la UNATC, sper că nu și asistat social, mitingist bazat din ianuarie 2012. Mai sap, fiind irezistibil atrasă de rahatofagi, și-l găsesc la A treia forță, care-și prezintă pogramul:
„In ultimii 60 de ani populația Pământului s-a triplat, au dispărut 90% din pești, un milion de specii de plante și animale, 40% din fitoplancton (care produce 60% din oxigenul planetei), 50% din copaci, 70% din apa potabilă din straturile acvifere vechi și 80% din gheața de la Polul Nord (vara). Au apărut un miliard de tone de plastic și avem cu 30% mai mult dioxid de carbon și metan în atmosferă …
Adevărata politică a viitorului va fi anti-oligarhică. Un nou idealism politic va crea o nouă economie morală care va răspândi proprietatea, va favoriza micile entități economice. Educația continuă, democrația participativă, asocierea, procesele peer to peer vor fi instrumente, metoda se va baza pe relatiile umane. Dezvoltarea va fi pe orizontală nu pe verticală, resursele vor fi globale dar concretizarea va fi locală, cu triumful sferei micro asupra sferei macro. Periferia va deveni noul centru, producătorul va fi și consumator, clientul va fi și sustinător, va fi comerț etic și piată morală, noua economie va promova scopurile și nu mijloacele, virtutea și nu utilitarismul.”
DPA a avut dreptate de 100 de ori, comentatorii inconștienți, încremeniți cu petul în stânga și pixul în dreapta, vor constatata că au dat drumul duhului din sticlă.
Votantii USL devin un inamic simpatic pe langa astia.
Tare de tot asta! Rahatofagi 🙂
Iar astia mai ‘academici’ sint rahatologi.
Sunt multi acolo la A treia forta, adunati la gramada dintre activistii cu Rosia Montana. Ca sa le pricepeti programul, cititi despre distributism. Asta le este doctrina, o chestie cu o societate in care fiecare produce ceva fie in agricultura, fie intr-un atelier artizanal. O societate de agricultori si mestesugari, asta este visul lor. Fara companii, fara comert, fara banci. In secolul XXI.
…dar și fără tratamente. Pentru că trebuie să fii musai fără tratament ca să concepi „economia care va promova virtutea și nu utilitarismului”.
Epstein, The case against adolescence: azi, Alin Teglas, 38 de ani, absolvent UNATC (are niște rolișoare la Ploiești at least și, desigur, tabletă) plus admirator Occupy.
El scrie pe FB (Gabrielei Firea, dar nu contează), citez de pe ecran: „îți doresc să mori de cianură, o să iasă lumea-n stradă să vă dea cu pietre in gură, ești o mega-stupidă că nu vreți să dialogați…”
Crin Antonescu: Mă interesează ÎN MARE GRAD electoratul lui Băsescu
http://www.evz.ro/detalii/stiri/crin-antonescu-invitatul-lui-ion-cristoiu-la-b1-tv-1063018.html
–––––
(sa ne legam de catarg!)
Nu mă leg. Poa să mă ia și-n brațe! În schimb, Dragnea…
Ar trebui să zic că ce-i bun pentru Cătălina, e bun și pentru mine.
Dar nu zic, păstrez suspansul.
Înseamnă ca degeaba-si mai „văcseste” părul. A pierdut si la capitolul asta. Looser, de meserie..
Problema nu e că nu e că PSD a cîștigat prezidențialele și va cîștiga localele și parlamentarele din 2016. Problema e că nu avem un partid cu adevărat de dreapta. Pierde sau cîștigă alegerile, participă la alternanța la guvernare (niciun partid nu poate sta doar la guvernare), azi ia 27%, mîine 14%, poimîine 7%, răspoimîine 31%, dar e un reper, un refugiu, un far. Asta presupune un nucleu doctrinar. Nu avem așa ceva.
27%, mîine 14%, poimîine 7%, răspoimîine 31%.. Si mai e ceva: o prezenta cu adevarat liberala în spațiul public, chiar dacă va fi fluctuanta electoral, ar menține inevitabil in actualitatea faptelor predicatul doctrinei anti-etatiste. Acordul dintre subiect si predicat ar face mai inteligibila pentru unii oameni sursa etatista a majorității problemelor cu care se confrunta.
Pe durata lunga, nici politicul n-ar mai iesi atât de sifonat, pentru ca intr-un stat cu mai putine atributii nici asteptarile electoratului nu mai pot fi la fel de euforice, ci mai pragmatice, mai in acord cu.. „putirința”
Blogary, adica vreo 100.
Și ăia 100 în catacombe, că la vedere sunt doar 7 susținători.
Daca nu avem nucleu doctrinar (posibil sa fie asa) atunci el trebuie construit. Cum? Educand. Vorbind si explicand oamenilor cum e si cu dreapta asta, ce inseamna mai exact si de ce e buna. etc
2012 și 2013 ne-au arătat că nicio tabără nu e dispusă să-și sacrifice interesele pentru capitalism, stat de drept, democrație.
Si cel mai tare ne-a incurcat PDL-ul.
cine (de pe FB) vorbește de ecologismul legionar?
Revin la teza Crizei Culturii Generale cu completarea: Ignoranța Universală a Tinerilor Educați (ridicați în slăvi de Marius-Bogdan Pieleac cu argumentul că au tablete)
Tinerii educati de acum 100 de ani aveau ceasuri.
fiind duminca,
http://www.antena3.ro/politica/pdl-cere-demisia-ministrului-barbu-daca-printre-manifestanti-nu-se-gasesc-membri-din-formatiuni-paramilitare-231867.html
Extremismul e util cînd foamea opoziției te roade la stomacul învățat de 9 ani să digere bugetul național. În momentul ăsta, PDL a devenit mai nefrecventabil decît PRM.
PDL: ”îi cerem premierului Victor Ponta demiterea de urgenţă a ministrului Daniel Barbu, pentru acte de instigare în faţa unor oameni care şi-au susţinut un punct de vedere manifestând paşnic de atâta vreme”
nu mi-a venit să-mi cred ochilor. Pesediștii au fost parcă mai răbdători și/sau mai subtili. Să fii mai puțin subtil decât Greblă nu-i de colea!
Tare de tot! In curând o sa avem si colecția de bancuri pedeliste?
Foarte interesant: la Pungesti a fost fluturat un steag rosu cu cap de bour, steag al „nationalistilor moldoveni”, cei care doresc o Moldova mare in Uninea Euroasiatica.
http://inliniedreapta.net/implicarea-rusiei-in-protestele-de-la-pungesti/
Eheee.. Brusc, Romania s-a animat.
E pe cale sa devina un stup de albinuțe harnice si silitoare. Estimp, unii scot de la naftalina lozincile cu „Jos capitalismul!”, alții extind mânia împotriva americanilor de la Chevron, unii reiau taman acum placa schimburilor economice cu Rusia, tinerii educați vor cuiburi de cuci in rezervația de la Rosia Montana.. Ce sa mai zicem! O multicacofonie sonora. Numai dirijorul de la Răsărit intarzie; deocamdată tace si bea lapte..
Revista Kamikaze
Dacă dă înapoi cu legea RMGC, Ponta va fi demis de sistem. Dacă merge mai departe, va fi demis de popor. Așa că mai bine își dă el demisia în seara asta și vedem noi după aia cum ne-om descurca.
Simona Halep a castigat turneul WTA de la Moscova (adica le-a luat banii rusilor). Bravo, Simona!
13 mai 2013 (Doctrina națională, Blogary)
Vulnerabilități în fața Rusiei
Energetice – România, ca dealtfel o mare parte a Europei, are un grad important de dependentă energetică față de Rusia. Resursele energetice sînt, actualmente, principala armă a Rusiei și principalul atu în negocierile cu Occidentul. Este important ca România să găsească soluții pentru a limita cît mai mult posibil dependența energetică de Rusia. Aceasta presupune găsirea a noi surse de import, cu toate complicațiile și neajunsurile (relații politice și economice, incompatibilități geostrategice, infrastructură de transport) sau găsirea a noi resurse naturale pe teritoriul României. Este evident că Rusia va face tot posibilul pentru a bloca astfel de alternative (vezi Nabbuco, vezi gazele de șist).
Politice – Una dintre cele mai importante modalități de intervenție a Rusiei în statele-țintă ale expansionismului rusesc e susținerea extremismelor politice (comuniste, fasciste, populiste, anarhiste) și a instabilității politice, care aduce după sine lipsă de credibilitate internă și externă, instabilitate socială și economică. Indiferent de ceea ce susțin sau declară public, forțele politice extremiste sau care produc instabilitate politică fac jocul Rusiei și acționează împotriva interesului național al României. Menținerea stabilității politice și refuzul oricărui compromis sau susținere a forțelor extremiste ar trebui să fie parte a doctrinei naționale.
Sociale – Mișcările sociale, de multe ori violente, și conflictele etnice sînt, deasemenea, o modalitate prin care Rusia încearcă să destabilizeze statele-țintă ale expansionismului rusesc. Fie că aceste mișcări sociale sau conflicte etnice/religioase sînt declanșate la inițiativa Rusiei, sînt doar sprijinite de Rusia sau au loc fără implicarea Rusiei, ele reprezintă o amenințare la adresa stabilității politice și economice, credibilității interne și externe. Orice fel de instabilitate se răsfrînge negativ și asupra relațiilor României cu aliații săi occidentali, nu numai asupra mediului politic, social sau economic. Evitarea sau controlul oricăror mișcări sociale trebuie să fie parte a doctrinei naționale. Deasemenea, parteneriatul strategic cu Ungaria trebuie să fie unul dintre cele mai importante puncte ale doctrinei naționale.
Cultural-religioase – aceasta este una dintre vulnerabilitățile cele mai importate. Apartenența românilor și rușilor, în covîrșitoare majoritate, la ramura ortodoxă a creștinismului e poarta cea mai larg deschisă a influenței rusești în România. Ortodoxia, mai mult chiar decît comunismul, este forma cea mai importantă sub care Rusia a exportat panslavismul. De multe ori antipatia cu care ortodocșii români privesc catolicismul și protestantismul se transformă în antioccidentalism și rusofilie, chiar dacă nedeclarată. Pentru aceștia Rusia devine reduta ortodoxă în fața decadenței moderne occidentale. Dealtfel, toate formele de antioccidentalism, antimodernitate, anticapitalism, mai devreme sau mai tîrziu sînt utilizate de Rusia pentru a-și extinde influența culturală și politică. Capitalismul, statul de drept, ecumenismul și cunoașterea istoriei agresiunilor rusești asupra românilor sînt soluțiile de contracarare a vulnerabilităților cultural-religioase. Știu că sună poate urît, însă alături de valorile occidentale, rusofobia trebuie să fie parte a doctrinei naționale.
Subscriu, Bleen! Dupa indispoziția pe care am avut-o citind articolul lui Sabina Fati, mi-a mai venit inima la loc. Pur si simplu nu mai pot suporta cântecele de sirena pro-rusesti din presa ultimilor 20 de ani. Pe unii „analiști” ii bănuiesc de miopie, pe alții de candoare, iar pe câțiva, mai „cerebrali” si insistenți, care reiau tema cu o regularitate de metronom, pur si simplu ii cred cârtițe.
La „export”, politic, regimurile oligarhice ii convin Rusiei post-sovietice cel mai mult. Dupa chipul si asemănarea ei.
„Avantajul reciproc al reluării legăturilor economice cu Rusia”, „Romania nu are decât de câștigat din apropierea de Rusia”, bla, bla..: alt mit!
Nu ma dau deloc in vânt după Ioan Talpes, dar o afirmație de-a sa mi se pare credibila : zicea cândva pe B1Tv ca cu toate solicitările părții romane, și cu toate angajamentele reciproce, ulterior NU SE ÎNTÂMPLA NIMIC. Scenariul s-a repetat de cateva ori de-a lungul timpului. Si nu din cauza părții romane, ci din cauza Maicii Rusiia; care, in fapte, nu „achiesa”. Ostracizarea economica a Romaniei a avut mereu alte motivatii: esențialmente politice, nu economice.
Intrarea in NATO si UE (ca si perioada demersurilor in acest sens) a suparat-o rau de tot pe Maica Rusiia. Si atunci ne-a intors mereu curul si ne-a amenințat cu.. gazele.
–––
Nici macar boicotul (politic) al vinurilor din Rep. Moldova, nu-i pot convinge pe nătăfleții care pisa ochii dupa Rusia cât sunt de inoportune cântecele lor de sirena.
Numai un grămătic serios (si altruist) m-ar mai putea „reformata”. Cum se scrie corect nickname-ul asta inept?: 1* „eu din popor” ?(fără virgula)
sau, 2* „eu, din popor”? (cu virgula)
––––––
Am dat de un FSNist pe un forum, care a reusit sa-mi videze creierul. Iar disputa s-a împleticit tipic românește; pe pierderi „colaterale”..
Nu știu, m-am prostit eu la cap, sau ce? Eu susțin a doua varianta ( da` nu-i bai! sunt dispus si la „mea culpa”, numai sa ma scoateți din ceata)
Cred ca raspunsul e ca-n bancul cu zebra; ca „nick” si eu as inclina spre 2*. Poate Maritul cauzeaza si ne lumineaza.
Beau cafea din cană cu Băsescu. Peste doi ani, pe timpul ăsta, o să beau cafea din cană cu Dragnea.
Pușchea pe limbă !
Eu prefer sa beau singur din cana.
… până poți să bei din cană cu Laura Ștefan.
Ştiam eu că eşti vândut, că ai pus botul la mita băsistă.
Schimb cana cu Sulfina contra cana cu Base.
Vînzoleala asta revoluţionar-extremistă începe să semene tot mai mult cu cea din anii 30. Cred că Mihail Neamţu e în culmea fericirii. Se duce la curve „Auzi, Lola de la Inter, am o cerere mai ciudată. În timp ce ne împreunăm în sensul biblic vreau să-mi strigi: „Ah, Zelea! Ah! Zelea, salvează patria! Ah, ah! Afară cu străinii, capitaliştii şi evreii din ţară! Afară cu profitul şi stricăciunea occidentală şi jidănească! Ah, Zelea, salvează rîul, ramul şi codrul!” Dar s-o zici repede, ca ăia recomandările în reclamele la medicamente, ca să nu intri peste pipa de după”
(Fire de tort)
–––––––-
Duios, o sirenă cânta –––> Sabina Fati:
~ Cu ce ne-am ales după 135 de ani de prietenie cu Rusia şi de ce ne este încă frică~
http://www.revista22.ro/articol.php?id=32424
–––––––––––-
(măcar de-ar fi pus „prietenia” in ghilimele..)
Oooohh, câtă ingratitudine din partea micii Romanii ! Câte prejudecăți, câte resentimente „gratuite” fata de Maica Rusiia!
Mai ca-mi vine sa piș ochii, d-na Fati !
UE s-a innecat in birocratie si nevoia de control. Eu as fi pus pe sigla europeana inscriptia „Vivre la difference” (sa ma scuze Angelika) in toate limbile, de circa 1 milion de ori. Esenta trebuia sa ramana diferenta, nu nivelarea. De ce nici in sec. 21 nu pot oamenii pricepe ca nu exista prosperitate fara respectarea legilor naturale?
Deviza Uniunii Europene, chiar dacă nu e oficială, e „unitate în diversitate”. Chiar şi fără aceste cuvinte, exact asta e Uniunea Europeană, în primul rând o diversitate, care împărtăşeşte un fond comun. Toată istoria Europei este una a diversităţii, chiar dacă aceasta a dus la atâtea conflicte, fiind o diversitate prost înţeleasă. Aş putea spune că identitatea europeană este una a diversităţii. Acestă diversitate în unitate sau unitate în diversitate este proprie creştinismului (Trinitatea) pe care se fondează însăşi identitatea europeană, diversă.
Nevoia de control a UE creeaza uniformizare. Ce au semintele de rosii sau micii cu bicarbonat de-a face cu valorile democratiei si ale crestinismului?
Adică, asta ameninţă libertatea individuală în UE? Deciziile ridicole ale Comisiei Europene despre castraveţi, roşii şi bicarbonat? Păi, atunci, ce dulce dictatură! Despre asta e vorba?
Oricum, lumea pare să nu bage de seamă că şeful CE este un om de paie, un fost maoist. La ce să te aştepţi? Barroso e un fost maoist şi un actual zero la pătrat. Asta e. Şi totuşi, prin funcţia sa, şeful CE cât şi întreaga Comisie veghează la apărarea a ceea ce face până la urmă miezul situaţiei, adică, libertatea, democraţia, statul de drept etc.
Din păcate în multe din domeniile practice şi cu adevărat importante UE şi CE sunt inexistente. Nu există o forţă militară comună. Nu există grăniceri europeni la graniţele externe ale UE. Cu asta România ar fi rezolvat demult problema Schengen. Nu există o viziune comună în privinţa independenţei energetice. România a pierdut în chesiunea Nabucco.
Dap, uitara despre ce era vorba in propozitie.
Nu știu dc twitterul rămâne în istorie, copiez și leg pe blog doo ziceri istorice „UE e un amestec de etatism, egalitarism, utopie periculoasă și obsesia controlului” inclusiv din cauză de deficit de inteligență, într-un cerc vicios, deoarece „nimeni nu e lasat sa moara, oricit de prost sau puturos ar fi” ci, dimpotrivă, este invitat să se exprime social.
UE e o idee bună, dar aplicată prost. Uite, vorba asta chiar e valabilă în acest caz. De fapt, cum să spun mai bine, ideea de UE, adică de uniune politică (şi ecomonică) europeană e bună, dar în practică datorită ezitării statelor membre e aproape incomprehensibilă şi greoaie.
Eu cred că UE e prea inconsistentă, prea neîmplinită şi nu prea funcţională pentru a-i putea fi găsite pricini aşa de ferme. Dar, deşi UE nici nu există bine, e o ţintă bună la toate. Când nu ai pe cine să dai vina, dai pe UE. Asta fac statele membre. E un spectacol să vezi cum şi la case mai mari, politicienii se plâng cum nu pot face ei bine ţării lor din pricină de UE, pe când în România se plâng că nu pot da o lovitură de stat cum trebuie, că se găseşte UE să comenteze. Dar asta o face şi oricine nu găseşte altceva mai bun de făcut. Poţi auzi că UE e rea că ne-a furat ţara, că e capitalistă, că e sovietică, că e nu-ştiu-cum.
Să spui că Uniunea Europeană e etatistă e chiar culmea neînţelegerii. Cum poate fi UE etatistă, când ea nici federalistă nu e?! Cum poate să fie UE o „utopie periculoasă”, când nimeni nu pare a şti ce ar trebui să fie UE? Ceva mai mult decât este acum? O uniune mai aprofundată? O uniune cu şi mai multe state? Cu Turcia? Dar Turcia ce treabă are cu UE? Dar cum poate exista „obsesia controlului”? Păi, cam cât, ce şi cum controlează UE? Cum se manifestă egalitarismul la nivelul UE? Nu are fiecare stat propriul număr de parlamentari europeni, proporţional? Are, deci nu e vorba de egalitarism. Dar nu e bine ca fiecare cetăţean din oricare stat să poată călători şi lucra liber în oricare alt stat membru UE, că doar de-aia e uniune? E bine. Nu are, atunci când are şi merge, un „motor” informal făcut din Franţa şi Germania? Are. Păi, ce acesta e egalitarism. Nu se decid membrii dar şi şeful CE prin negocieri. Ba da. Pot unele state, separat, să aibă o cooperare specifică pe unele domenii? Pot. Deci, complicat.
Câteva dintre marile dificultăţie ale UE. Există o incontestabilă identitate europeană. Aceasta este una a diversităţii. E şi de înţeles, de vreme ce individul şi libertatea lui sunt în centrul identităţii europene. Când micile războaie tradiţionale, au devenit europene şi mondiale, atunci a fost clar că, pentru a evita catastrofele viitoare, uniunea europeană trebuia făcută, dar nu se ştia bine cum. Se ştia că se poate, de vreme ce europenii au atâtea în comun, adică asemănările sunt mult mai importante decât deosebirile, dar nu se ştia ce acume trebuie să fie această uniune, una care trebuie să prezerve individualităţile naţionale (aici e şi mult orgoliu dar şi mai multă vanitate naţională). E un cerc din care încă nu s-a ieşit. Oricum, practic până acum toată lumea a avut de profitat iar per total UE, chiar şi aşa neîmplinită, e benefică.
Părerea mea: Diagnosticul e un instantaneu, un stop-cadru, nu un film. E etatistă fiindcă încurajează etatismul ca politică, dependența individului de stat, e egalitaristă din același motiv (micșorează intenționat șansa ălora harnici și deștepți de a avea o pondere mai mare în societate decât ceilalți).
Plus că, îmi pare rău, dar egalitarism la nivel de UE în mod specific nu înseamnă deloc ce zici tu acolo, ci tocmai proporționalitatea aia care face 1000 de nemți cu PIB-ul lor (generat de munca, inteligență si principii) să aibă tot un europarlamentar, ca și grecii, când se face bugetul.
Utopia periculoasă este sa crezi ca poti forja o identitate europeană la comandă, sa plictisesti lumea cu insistentele tale de inginer social, s-o penalizezi dc nu-i corecta politic. Și să ai un discurs de temă rezolvată. Zicea Nichita Stănescu parcă „cuvintele cheamă realul”, dar nici el n-a-mpins poezia până la a pretinde că îl pot înlocui. Tot utopie periculoasă este sa fabrici pe banii tăi societati civile pe unde nu s-a auzit de tren, ca-n Azerbaidjan etc.
Nu mai spun că trebuie să fii complet nărod ca să finanțezi ad nauseam studii culturale în toate universitățile și pseudo-universitățile și să ajungi la concluzia că da, nemții și grecii (ca să mă țin de caz) sunt numai copți să împărtășească valori sociale comune și să acționeze ca atare.
Obsesia controlului – vezi cazul definiției piersicilor de calitatea I, a curburii corecte a bananelor, cazul uniformizării programelor de învățământ, al circulației tirurilor, al delirului legislativ pe tema consumului energetic etc. Și dacă ar veni Kafka să vadă câți funcționari sunt în spatele fiecărui paragraf din orice act legislativ, ar mai muri o dată.
Dar dacă ar veni Kafka, gata transformat în gândac şi ar mânca la micul dejun câte un funcţionar? Cred că va veni şi ziua aia, doar că, după ce se goleşte cămara cu funcţionari, probabil că va trece la asistaţi social (având proprietăţi organoleptice identice).
Dar, dacă ar fi să tragem linie şi să vedem care e raportul dintre ce e rău şi ce e bine din punct de vedere politic şi din punct de vedere practic, ce am putea spune? E mai bine cu UE? Sau e mai bine fără UE? În funcţie de acest răspuns, trebuie acţionat ca atare. Dacă e rău, atunci să spunem că e rău, să spunem că valorile europene care sunt mult mai importante decât toate chestiile ridicole ale Uniunii sunt nişte prostii şi fiecare stat să-şi vază de treabă.
Cred că UE e prea slabă şi de multe ori ridicolă (eu, de pildă, îmi aduc aminte cam de fiecare dată când aprind becul fluorescent care se aprinde după două minute) dar cred că per ansamblu UE e benefică.
Ce să mai zic de ridicolul situaţiei de a avea fix la marginea domeniului de mai bine de două decenii un conflict îngheţat (Transnistria) şi de a căuta pacea prin alte părţi, prin Libia de pildă?
Există cineva care forjează o identitate europeană? Eu asta n-o ştiu.
Nu ştiu dacă e posibil din punct de vedere politic să hotărăşti numărul de deputaţi în funcţie de PIB. Nu se poate. Totuşi nemţii au aproape o sută de deputaţi faţă de greci care au vreo douăzeci şi ceva. Stabilirea bugetului e o chestiune în care CE colaborează cu Consiliul şi cu PE. Chiar şi în Consiliu votul e proporţional, deşi, e drept, există veto.
În fine, UE e criticabilă, ridicolă dar îmbunătăţibilă şi benefică.
Păi da. Și am început să am rezerve în legătură cu ideile bune greșit aplicate. De când s-a înființat, spectrul politic s-a tot dus la stânga, acum UE e ca Turnul din Pisa.
Ce sa mai..
Daca UE isi găsește timp, si birocrați, ca sa reglementeze pana si forma si dimensiunea castraveților vandabili in uniune, înseamnă ca-i groasă rău de tot.. (tre` sa-i treacă printr-o găurică standard bucata cu bucata, si astfel au mai multi de lucru; nimeni nu moare_nici Marx, nici clonele sale)
wow, am ajuns sa fiu citat :))
o recunosc pe a 2-a.