Îi înţeleg pe băieţii plecaţi de la Caţavencu. Nu îi înţeleg însă pe patroni. Nu îi înţeleg nici pe redactorii de la ziarele susţinute de A.C. şi nici superioritatea lor prostească faţă de cei care le plăteau salariile.

Nu e normal şi nici logic ca la rău angajatul să înţeleagă patronul şi să accepte să i se taie salariul şi să muncească mai mult, dar la bine să rămână cu degetul în fund. Pur şi simplu nu e normal ca unii oameni să producă bani pe foame asta si ca răsplată să primească reduceri la salariu.

Doru Buscu spune ca angajatii n-au legatura cu pierderile sau castigurile firmei. Corect si nu prea. Au legătură atunci când Buşcu declară “Caţavencu e pe pierdere” şi nimeni nu se gândeşte să întrebe dacă e vorba de S.C. Caţavencu SA, editorul ziarelor de succes Business Standard, Money Express şi altele, sau de revista “Academia Caţavencu”. Chestie de fineţe.

Nu e normal să păstrezi directorii şi redactorii care au participat la falimentul ziarelor trustului şi să le scazi salariile redactorilor care aduc bani. Nu e normal să nu le dai prime de Crăciun pe motiv că ăia de la Business Standard sunt boi.

„Împreună la bine şi la greu” e un citat din altă parte. Dar se potriveşte şi aici.