Romania, prizoniera a retelelor comunist-securiste

Structurile și cele patru aripi care au moștenit PCR și Securitatea

Partidele politice care reprezintă ”structurile” (PSD, PNL, PDL, PMP) nu au nevoie de promovare media pentru a strînge semnături. Deși își fac, fiindcă au televiziuni, politicieni care le fac publicitate electorală din cele mai înalte poziții politice și care pot apărea zilnic la televizor din postura de demnitari ai statului aflați și plătiți în funcții publice. Aceste partide, care au președinți de stat, premieri, miniștri, parlamentari, președinți de consilii județene și primari își fac zilnic campanie electorală prin mass media. Dar chiar și dacă nu și-ar face, tot ar putea strînge fără probleme semnături pentru înscrierea la alegeri, reînscrierea la Tribunal sau pentru rudele sau apropiații care vor să candideze independent la mișto. O pot face prin intermediul structurilor de partid, ale statului și economice pe care le au la dispoziție. E suficient să-și pună la lucru structurile din teritoriu, inclusiv instituțiile publice aflate în subordinea primarilor, președinții de consilii județene, miniștrilor sau directorilor de deconcentrate. Au logistică, au pîrghii instituționale, au resursă umană (inclusiv funcționarii și angajații publici), au bani și capacitatea de a stoarce bani din teritoriu, prin diverse metode (promisiuni de contracte, investiții, finanțări, șantaj, amenințare etc).

Libertatea de asociere și dreptul de a fi ales

Partidele mici, cetățenii care vor să înființeze un partid și nu sînt parte a acestui establishment mafiot și candidații independenți nu au la dispoziție resursele logistice, financiare, umane, nu au la dispoziție resursele statului și pîrghiile prin care pot obține astfel de resurse. Astfel, aceste partide mici și simpli cetățeni care vor să înființeze un partid sau să candideze independent, nu pot obține prin intermediul structurilor cele 25 000 de semnături din 18 județe necesare înființării unui nou partid sau reînscrierii în an pre-electoral sau sutele de mii de semnături necesare înscrierii în cursa electorală, la europarlamentare, prezidențiale, parlamentare sau locale. Nici nu beneficiază de prezența unor politicieni în funcții publice care să le permită acestora să iasă în mass media private și de stat, locale sau centrale, și să facă campanie partidului preferat. Singura lor șansă, în sistemul românesc prizonier mafiei politice moștenitoare a PCR și Securității, e să-și facă promovare, așa cum știu și pot, prin mass media și internet. Aflăm, mai nou, că nici asta nu e posibil, fiindcă promovarea în vederea strîngerii de semnături e considerată campanie electorală și interzisă în afara perioadei dedicate campaniei electorale. Dar, ca să ajungi în campania electorală, trebuie să te înscrii în alegeri. Dar nu-ți poți promova ideile, fiindcă sînt idei politice și promovarea lor în afara campaniei electorale e interzisă. Atunci cum să strîngi semnături? Cum să comunici oamenilor ideile tale? Cum să se semneze oamenii pentru înființarea partidului sau pentru susținerea candidaturii, dacă tu nu ai voie să le comunici ideile tale politice? Și nu e vorba de trei oameni, cărora le poți comunica ideile la o bere. E vorba de 25 000 de oameni în 18 județe sau de 100 000 de oameni sau 200 000 de oameni. Cum ajung ideile tale în zeci de județe, la zeci și sute de mii de oameni dacă nu ai structuri și îți este interzis să comunici prin mass media? Da, bine, știm. Ai prieteni. Cel puțin așa ne-a spus un om politic că și-ar fi strîns un membru al familiei sale cele 150 000 de semnături, prin intermediul prietenilor. Trecem peste miștocăreala groasă a respectivului om politic la adresa prostimii care l-a votat și întrebăm: dacă nu ești neam cu cine trebuie, dacă nu ești parte a structurilor, cum poți strînge sute de mii de semnături și cum îți poți face cunoscute ideile dacă îți este interzis accesul la mass media?

Libertatea de expresie

În primul rînd, aceasta este o aberație totalitară prin care se interzice exprimarea și comunicarea pe teme politice cu excepția a o lună la patru ani, care anulează cetățenilor libertatea politică și de expresie.

În al doilea rînd, se blochează complet accesul cetățenilor la viața politică și li se interzice, de facto, dreptul de a fi aleși. Astfel, au dreptul de a fi aleși și de a se exprima doar moștenitorii PCR și ai Securității, strînși în cele patru partide ale ”structurilor” și rețelelor comunist-securiste, și care populează la toate nivelurile statul și administrația, ocupînd toate demnitățile publice și pozițiile administrative. Tuturor celorlalți li se blochează, prin lege, accesul la viața politică. Dacă cei care vor să facă politică, să înființeze un partid sau să candideze la o funcție publică nu au structuri, inclusiv ale statului, și le este interzis, prin lege, accesul la mass media, cum pot ei îndeplini condițiile absurde, cu iz totalitar, care li se impun pentru a se asocia și exprima politic? Cum pot strînge semnături pentru a înființa un partid sau pentru a candida independent?

România, un Uzbekistan mai viclean

Din punctul de vedere al libertății de expresie, al libertății de asociere și manifestare politică, România e în afara Europei, cam pe la nivelul Uzbekistanului. Fără modificarea legii partidelor și eliminarea condițiilor aberante pentru înființarea unui partid și participarea în alegeri a partidelor mici și indepndenților, decizia politică, decizia asupra vieții noastre, rămîne o afacere de famiglie comunist-securistă, rămîne apanajul rețelelor comuniste și securiste care conduc România, fără întrerupere, de 25 de ani, de la cel mai înalt nivel pînă la cel mai de jos nivel al statului.

PS. CNA e o instituție totalitară care trebuie desființată imediat.

Bine ne-am gasit in comunism!

”Criminalule! Vrei să ne otrăvești!” ”Nu, nu vreau să vă otrăvesc, vreau să vă dau de muncă.” ”Minți! Umflați-l! Crimă și sperjur! La canal!”

Dacă CNA (consiliul de cenzură format din reprezentanții politicienilor) interzice difuzarrea unei reclame pentru că ar induce în eroare publicul, atunci înseamnă că poate interzice orice comunicare a oricărui cetățean sau grup de cetățeni prin audio vizual, poate interzice să se exprime prin audio-vizual oricărui partid sau oricărei forme de asociere între cetățeni sau oricărui cetățean simplu. Cu alte cuvinte, decizia privind exprimarea liberă în România prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă audio-vizuale aparține unui grup de reprezentanți ai politicienilor.

CNA a interzis campania publicitară a RMGC fiindcă ar fi una politică, iar campaniile politice nu sînt permise decît pe perioada campaniei electorale. În viziunea CNA, campania RMGC este politică deoarece vorbește despre locuri de muncă. În același timp CNA spune că respectiva campanie ar induce publicul în eroare și că ar stimula comportamente dăunătoare sănătății sau siguranței populației și ar constitui practici comerciale înșelătoare și agresive.

Dacă un grup de cetățeni sau asociații între cetățeni face o campanie mediatică pentru eliminarea corupției sau pentru liberalizarea pieței politice prin eliminarea obstacolelor la înființarea unui partid politic, pentru libertatea de expresie sau împotriva avortului, pentru homeschooling sau pentru eliminarea birocrației și scăderea fiscalității, o astfel de campanie nu poate avea loc decît în campania electorală, zice CNA. Cu alte cuvinte, trăim în plin totalitarism. Orice exprimare a unui cetățean sau grup de cetățeni cu privire la trebile publice, ale cetății, este exprimare politică și nu poate avea loc decît în campania electorală, adică timp de 30 de zile, o dată la patru ani. Avem dreptul de a ne exprima doar 30 de zile din 1460 și atunci doar dacă reprezentanții politicienilor, constituiți în CNA, ne permit și consideră că exprimarea noastră nu este mincinoasă sau un atentat la sănătatea și siguranța publică.

Poate că instituției politice CNA i se năzare în campania electorală că promisiunile unui partid care propune privatizarea sănătății și educației, scăderea drastică a fiscalității și eliminarea oricăror taxe de mediu și 3000 de kilometri de autostrăzi în doi ani constituie campanie înșelătoare și agresivă, al cărei scop e inducerea în eroare  a publicului și stimulează comportamente dăunătoare sănătății și siguranței populației.

Potrivit celor de la CNA orice companie poate fi distrusă mediatic fără a putea reacționa. De obicei, în momentul în care companiile comerciale devin ținta unor campanii mediatice reacționează prin campanii mediatice. În cazul RMGC, CNA a decis că o companie are comportamente dăunătoare sănății și siguranței populației și utilizează practici comerciale înșelătoare. Dacă RMGC reacționează, mai bine sau mai rău, mai convingător sau mai puțin convingător, și zice că nu e așa, CNA o acuză de campanie agresivă, înșelătoare și lipsită de obiect.

Dacă mîine Apple, Microsoft, BMW, Coca Cola  și Nike sînt acuzate că folosesc substanțe otrăvitoare în procesul de producție și să scopul lor e să distrugă umanitatea și se propune desființarea sau naționalizarea lor și încearcă să se apere prin campanii mediatice, CNA-ul le acuză de înșelătorie și agresivitate și le cenzurează campaniile, fiindcă acestea nu sînt făcute pentru a vinde un produs. În viziunea CNA orice altă campanie de comunicare care nu privește strict produsul trebuie interzisă.-

Fiind cenzură pentru o cauză măreață și dreaptă și victimele fiind personajele negative RMGC și televiziunile  mogule, nu mă aștept la cine știe ce reacții din partea lumii bune și mișto.

Decizia CNA de interzicere a campaniei RMGC este cea mai scandaloasă dovadă de totalitarism din mai 1990 încoace. Interzice comunicarea politică, adică tot ceea ce înseamnă discuție despre libertățile și drepturile cetățeanului, în afara campaniei electorale, cînd aceasta este reglementată tot de CNA (organism politic) și restrînsă la partidele politice.

CNA ar trebui desființat azi. Deși ieri ar fi fost ideal. Această instituție totalitară nu trebuie să existe.