De ‘Ziua mondiala a libertatii presei’

Să ținem minte:

1. – Nu (mai) avem presă. Nici măcar presă aliniată, presă părtinitoare – pe față -, presă de partid. Motivele, multe și diverse, au măcinat presa de-a lungul vremii.

2. – Au mai rămas cîțiva jurnaliști pur sînge cărora să le urăm sănătate, curaj, viață lungă și spornică. Și atît.

3. – S-au înmulțit platformele online. Nu știu cîte din ele se pot numi presă, deși multe pretind a fi, dar s-a schimbat clar peisajul a ceea ce numeam presă înainte vreme. Rămîne de văzut care va rezista și care nu, cum se va poziționa fiecare, pe ce se vor baza, cu ce oameni vor lucra și așa mai departe. Cuvîntul la ordinea zilei este adaptarea. Cert este, acum, că fenomenul duce la o fragmentare a societății din acest punct de vedere, fiecare aproape găsindu-și bucățica lui preferată. Pentru că ne aflăm într-un moment în care fiecare exact asta își dorește, să-și citească gîndurile, presupunerile, ideile. Nu sînt mulți cei care să suporte alte puncte de vedere, să încerce să înțeleagă mai întîi, să judece apoi dacă nu cumva ce tocmai a citit ar putea fi măcar o ipoteză de la care să plece o discuție, nu mai există un dialog social real.

4. Este momentul să ne gîndim la cei căzuți făcînd presă. Și nu sînt puțini deloc, 112 oameni în 2015, conform Reporters without borders. Și la libertatea presei în sensul cel mai profund al termenului ”libertate”, anul 2016 debutînd cu cenzura televiziunii de stat, în Germania, a știrilor privind agresiunile sexuale de la Koln, din noaptea noului an. Cenzura este, într-un fel sau altul, provocarea momentului, cred eu. Noi pe ei sau ei pe noi? Așa se va pune, printre altele, problema, de acum încolo. Paradoxal, avem internetul, acest uriaș spațiu de desfășurare, dar e posibil să nu mai avem libertatea de a spune ce gîndim. Ori, mult mai grav, libertatea de a spune ce se întîmplă, aici și în lume. ”Ziua Mondială a Libertății Presei” să nu devină, așadar, ”Ziua Mondială a Presei” și atît.

libertate presa

Bine ne-am gasit in comunism!

”Criminalule! Vrei să ne otrăvești!” ”Nu, nu vreau să vă otrăvesc, vreau să vă dau de muncă.” ”Minți! Umflați-l! Crimă și sperjur! La canal!”

Dacă CNA (consiliul de cenzură format din reprezentanții politicienilor) interzice difuzarrea unei reclame pentru că ar induce în eroare publicul, atunci înseamnă că poate interzice orice comunicare a oricărui cetățean sau grup de cetățeni prin audio vizual, poate interzice să se exprime prin audio-vizual oricărui partid sau oricărei forme de asociere între cetățeni sau oricărui cetățean simplu. Cu alte cuvinte, decizia privind exprimarea liberă în România prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă audio-vizuale aparține unui grup de reprezentanți ai politicienilor.

CNA a interzis campania publicitară a RMGC fiindcă ar fi una politică, iar campaniile politice nu sînt permise decît pe perioada campaniei electorale. În viziunea CNA, campania RMGC este politică deoarece vorbește despre locuri de muncă. În același timp CNA spune că respectiva campanie ar induce publicul în eroare și că ar stimula comportamente dăunătoare sănătății sau siguranței populației și ar constitui practici comerciale înșelătoare și agresive.

Dacă un grup de cetățeni sau asociații între cetățeni face o campanie mediatică pentru eliminarea corupției sau pentru liberalizarea pieței politice prin eliminarea obstacolelor la înființarea unui partid politic, pentru libertatea de expresie sau împotriva avortului, pentru homeschooling sau pentru eliminarea birocrației și scăderea fiscalității, o astfel de campanie nu poate avea loc decît în campania electorală, zice CNA. Cu alte cuvinte, trăim în plin totalitarism. Orice exprimare a unui cetățean sau grup de cetățeni cu privire la trebile publice, ale cetății, este exprimare politică și nu poate avea loc decît în campania electorală, adică timp de 30 de zile, o dată la patru ani. Avem dreptul de a ne exprima doar 30 de zile din 1460 și atunci doar dacă reprezentanții politicienilor, constituiți în CNA, ne permit și consideră că exprimarea noastră nu este mincinoasă sau un atentat la sănătatea și siguranța publică.

Poate că instituției politice CNA i se năzare în campania electorală că promisiunile unui partid care propune privatizarea sănătății și educației, scăderea drastică a fiscalității și eliminarea oricăror taxe de mediu și 3000 de kilometri de autostrăzi în doi ani constituie campanie înșelătoare și agresivă, al cărei scop e inducerea în eroare  a publicului și stimulează comportamente dăunătoare sănătății și siguranței populației.

Potrivit celor de la CNA orice companie poate fi distrusă mediatic fără a putea reacționa. De obicei, în momentul în care companiile comerciale devin ținta unor campanii mediatice reacționează prin campanii mediatice. În cazul RMGC, CNA a decis că o companie are comportamente dăunătoare sănății și siguranței populației și utilizează practici comerciale înșelătoare. Dacă RMGC reacționează, mai bine sau mai rău, mai convingător sau mai puțin convingător, și zice că nu e așa, CNA o acuză de campanie agresivă, înșelătoare și lipsită de obiect.

Dacă mîine Apple, Microsoft, BMW, Coca Cola  și Nike sînt acuzate că folosesc substanțe otrăvitoare în procesul de producție și să scopul lor e să distrugă umanitatea și se propune desființarea sau naționalizarea lor și încearcă să se apere prin campanii mediatice, CNA-ul le acuză de înșelătorie și agresivitate și le cenzurează campaniile, fiindcă acestea nu sînt făcute pentru a vinde un produs. În viziunea CNA orice altă campanie de comunicare care nu privește strict produsul trebuie interzisă.-

Fiind cenzură pentru o cauză măreață și dreaptă și victimele fiind personajele negative RMGC și televiziunile  mogule, nu mă aștept la cine știe ce reacții din partea lumii bune și mișto.

Decizia CNA de interzicere a campaniei RMGC este cea mai scandaloasă dovadă de totalitarism din mai 1990 încoace. Interzice comunicarea politică, adică tot ceea ce înseamnă discuție despre libertățile și drepturile cetățeanului, în afara campaniei electorale, cînd aceasta este reglementată tot de CNA (organism politic) și restrînsă la partidele politice.

CNA ar trebui desființat azi. Deși ieri ar fi fost ideal. Această instituție totalitară nu trebuie să existe.