Pentru două generații cel puțin, Garry Kasparov este nu numai formidabilul șahist, este, cel puțin de la jumătatea anilor 2000, și luptătorul pentru Rusia. Am să-l numesc așa, pentru Rusia, pentru că toate ideile lui converg către o Rusie modernă, către o democrație adevărată, către ceea ce nu este acum și, probabil, ceea ce nu se întrevede a fi prea curînd. Omul nu vorbește din cărți, ci din experiență directă, din arestări, din persecuții, din activism, din tot ce înseamnă cu adevărat luptă. Cu un sistem corupt, dictatorial, cu un președinte care crede despre sine că își poate permite orice. Și da, își permite, atîta vreme cît statele Uniunii Europene și Statele Unite ale Americii sînt la cel mai slab nivel al puterii și influenței lor politice.

Discuția mai este axată, așadar, și pe Statele Unite ale Americii – pentru că balanța trebuie să aibă două talere – ceea ce putea, ceea ce trebuia să devină și ce nu a reușit, după momentul 1989. Foarte important, rolul administrației Clinton în context, avînd în vedere etapa istorică străbătută.

Poate nu veți fi de acord cu tot ce spune Garry Kasparov în film, dar cu statusul acesta de Facebook nu puteți, nu aveți voie să nu fiți de acord. Preambul la film.

[mfb_pe url=”https://www.facebook.com/GKKasparov/posts/10154026469573307″ mbottom=”50″]

Și acum, filmul. De asemenea, îl puteți citi pe Kasparov pe The Daily Beast.