Premierul desemnat, Dacian Cioloș, și-a anunțat astăzi echipa cu care se va prezenta în fața Parlamentului, în vederea obținerii votului de învestitură. Lista miniștrilor propuși, aici.

Cum nemulțumirile sînt cele exprimate primele, și cum, probabil, după mobilizarea impresionantă la proteste, așteptările s-ar putea să fi fost altele – vorba vine, deja curg dezamăgirile pe Facebook, din diverse motive, acum am de zis doar atît.

1. Este o formulă guvernamentală pro-americană și pro-europeană, nu cel mai important aspect în actualul context internațional, ci aspectul vital. Fără nici o exagerare.

2. Va trebui să treacă de aceeași bine știută componență parlamentară, așa că unele nume nu ar trebui să mire pe nimeni. Dacă vrem ca acest guvern să fie învestit.

3. Ar fi indicat, realist vorbind, să vrem să fie învestit, e foarte importantă acum stabilitatea guvernamentală. Pe fondul instabilității și al eventualelor alte mișcări de stradă, putem fi foarte ușor deturnați în moduri pe care în nici un caz nu ni le dorim.

4. Nu consider că alegerile anticipate ar fi acum o soluție, avînd în vedere punctul 3 și, în plus, interimatul ar fi asigurat de aceeași echipă de acum de la Palatul Victoria. Da, cea cu Câmpeanu-premier interimar. Încă un argument împotriva anticipatelor acum, nu știm ce surprize ar putea apărea la urne, în perioada rămasă pînă la cele organizate la termen, este timp și de clarificări din partea celor care se consideră acum a fi în opoziție, și de apariția altor partide, legea înființării lor, acum în vigoare, nemaipunînd condițiile aberante de dinainte.

5. Guvernul anunțat de Dacian Ciolos arată, în ansamblu, după părerea mea, cît se poate de promițător. Zic să-l vedem la treabă, timp de exprimat nemulțumiri va fi.

6. Nu chiar în ultimul rînd, să nu uităm ce guverne Ponta am avut în ultimii trei ani și jumătate, totuși. Poate și nici anumite nume de dinainte de mai 2012.

E bine să înțelegem că în politică nu se poate să fim toți mulțumiți cu tot, că e necesar compromisul și, în funcție de situația existentă, aleasă varianta cea mai puțin nocivă, dacă cea mai bună nu este posibil. Și că transformările importante au nevoie de timp, nu se petrec nici la bătaia noastră din picior și nici fără implicarea noastră, prin ceea ce facem fiecare, zi de zi.

Și poate a venit momentul să ne dezbărăm de veșnica demolare în care ne-am cantonat și pe care știm s-o exprimăm cel mai bine și mai plastic, ”jos!”, să încercăm să fim realiști, să ținem cont de context și să evaluăm la rece oamenii politici. Să începem măcar prin a le da credit unora care, la prima vedere, nu pot fi suspectați de ceva condamnabil, legal sau moral.

(Foto: agerpres.ro)