Sevil Shhaideh, o numire mai bună decît speram

Dragnea a amînat propunerea pentru premier pînă în ultima clipă, dovedindu-se iarăși aproape singurul politician adevărat din România.

Numele, Sevil Shhaideh, deși persoana a fost Ministru al Dezvoltării, este cît se poate de necunoscut presei și comentariatului politic, cu atît mai puțin de anticipat ca propunere de prim-ministru.

Și este o propunere de nerefuzat pentru președintele Iohannis. Este prima femeie premier din istoria României, prima musulmană (turco-tătară). Este o premieră nu numai pentru Europa de Est, cît pentru Europa în integralitate. Pentru o populație majoritar ortodoxă, alegerea din cadrul minorității musulmane din Dobrogea, model unic de conviețuire multietnică, este nu un pas înainte, ci o lovitură dată celor care ne acuză de xenofobie și rasism.

Măritată cu un sirian, absolventă de Cibernetică, laolaltă cu un președinte neamț și luteran, premierul României poate asigura echilibrul într-o lume tot mai lipsită de soluții la problemele de care este copleșită.

Îngrijorătoare, în context, rămîne numai obsesia lui Dragnea pentru control. Partidul LUI, guvernul LUI. Altfel, numirea unui om din anturajul apropiat, fără probleme cu justiția, este cel mai firesc lucru posibil. Nu se așteaptă nimeni, sper, ca premierul să fie ales dintre dușmani.

Dragnea, cu numirea făcută, dă șah celorlalte partide parlamentare. Cotele de gen ale Alinei Gorghiu, care au și a îngropat PNL-ul se afundă în derizoriu, o femeie poate fi numită prim-ministru pe baza competenței demonstrate. Toate discuțiile de la alegeri și pînă acum sînt ca zgomotul de fond din saloanele de psihiatrie, pe lîngă cele competente și aplicate ale medicilor, care știu ce au de făcut.

Spre deosebire de PNL, unde soluția salvatoare s-ar numi Crin Antonescu, PSD arată că poate aduce oameni noi din propriul partid, fără tărăboiul și teatrul jucat atîta vreme.

Cu un președinte luteran neamț și un premier femeie, musulman, căsătorită cu un sirian, România devine model de multiculturalism și ancorare în problemele realității mai bine decît ne puteam dori.

Ce va urma să facă doamna Shhaideh rămîne de văzut, deocamdată să-i dorim succes!

sevil

(Foto: realitatea.net)

2016. Presedintele desemneaza prim ministrul…

În 2004 Traian Băsescu ajungea președinte din partea alianței PNL-PD și îl desemna premier pe Tăriceanu. Începînd chiar din 2005 relațiile dintre Băsescu și Tăriceanu se răcesc, iar din 2006 cei doi intră într-un război rece care se va transforma în primăvara lui 2007 în război în toată regula, culminînd cu suspendarea lui Băsescu. După alegerile parlamentare din 2008 Băsescu negociază o alianță PDL-PSD și trimite PNL în opoziție.

Pesediștii nu au uitat experiența PNL-ului cu Traian Băsescu și nu par dispuși să o repete, mai ales că acum prezidențialele au loc cu doi ani mai devreme decît parlamentarele și nici măcar nu pot spera că Antonescu desemnează un premier de la PSD, așa cum Băsescu a desemnat în 2004 un premier de la PNL.

S-a încercat la un moment dat o soluție de compromis, prin modificarea Constituției. Însă pesediștii și-au dat seama că modificarea Constituției nu-i ajută foarte mult și că e preferabil să cîștige alegerile prezidențiale cu un pesedist de-al lor. Inițial pesediștii au propus ”amendamentul Dragnea” care suna așa: Președintele desemnează premierul de la partidul cu cele mai multe mandate. Însă în Comisia de revizuire a Constituției a trecut amendamentul Chiuariu: ”Președintele desemnează premier de la partidul sau alianța cu cele mai multe mandate.”

Amendamentul Chiuariu nu ajută deloc PSD-ul. Să presupunem că Antonescu ajunge președinte cu ajutorul PSD, apoi USL se rupe și PNL intră într-o alianță anti-PSD cu PDL și alte partide. Antonescu va putea desemna premier de la alianța respectivă, dacă aceasta are mai multe mandate decît PSD. Noul guvern astfel format are șanse destul de mari să treacă și PSD să rămînă în opoziție pînă în 2019-2020, dacă Antonescu nu cîștigă un nou mandat. Dacă Antonescu este reales, PSD riscă opoziția pînă în 2024.

Nici măcar amendamentul Dragnea nu ajută prea mult PSD. Sîntem în aceeași situație. Antonescu ajunge președinte din partea USL, USL se rupe și PNL, împreună cu alte partide mai mici face o alianță împotriva PSD. Amendamentul Dragnea scoate din ecuație alianțele și spune că Președintele desemnează premier de la partidul cu cele mai multe mandate. Chiar și în această situație există două variante în care PSD poate fi trimis în opoziție. Prima: PNL și celelalte partide mai mici fuzionează și creează un mare partid, capabil să concureze PSD și poate chiar să ia mai multe mandate decît PSD la parlamentare. A doua: Antonescu desemnează premier din partea PSD, celelalte partide se coalizează și blochează noul guvern. Apoi Antonescu desemnează premier de la al doilea partid (PNL) și trimite PSD în opoziție.

PSD, pentru a fi sigur că va guverna în continuare după 2016 și chiar după 2020, trebuie să aibă neapărat președintele cu atribuțiile actuale. Să presupunem că un pesedist va deveni președinte în 2014, cu actualele atribuții prezidențiale, fie Ponta, fie Dragnea.

Președintele desemnează premier de la PSD și amenință parlamentarii că va declanșa alegeri anticipate dacă nu votează guvernul propus de noul premier. Exact cum a făcut Băsescu în 2004, 2008 și 2009. După amendamentele Dragnea și Chiuariu, președintele nu are loc de manevră și negociere, trebuie să desemneze premier așa cum spune în Constituție (de la partidul sau alianța cu cele mai multe mandate, apoi de la al doilea partid sau alianță în ordinea numărului de mandate șamd), spre deosebire de actuala construcție constituțională, în care președintele are libertate de mișcare și poate forța majorități sub amenințarea anticipatelor.

Este cît se poate de clar că nici măcar varianta revizuirii Constituției nu mai poate salva candidatura lui Antonescu din partea USL, chiar dacă regula pragului de 30% la referendum va intra în vigoare înainte de primul tur al prezidențialelor.

PSD va avea candidat propriu. Cred că acum e destul de clar.