Prigoană Jr. neurochirurg!

În urma valurilor de comentarii nefavorabile primite la articolul Elogiu beizadelelor şi tupeului nesimţit, Honorius Prigoană, conştientizînd riscul la care este supusă ţara prin candidatura sa, a hotărît ca, în cazul în care va fi ales deputat, să facă un curs scurt de medicină, de trei ani, în specializarea neurochirurgie.  Hotărîrea lui Prigoană vine în contextul în care piaţa românească a lobotomiilor prezintă un potenţial de creştere foarte ridicat, iar Rosal Grup doreşte să fructifice oportunităţile pe care le oferă această nişă.

Notă autor: Criticile aduse acestui articol vor fi şterse!

Opriţi reforma, vreau sa cobor!

De pe: Politeía

De doua sute de ani noi ne reformam si modernizam. Noi romanii am inceput sa ne reformam   si modernizam de la Voda Caradja, care in afara de ciuma ne-a si legiuit, si fica lui domniţa Ralu ne-a si invatat cultura.   Din nefericire, altii se modernizeaza fara declaratii si fara multe discutii, pur si simplu ei se adapteaza. Ei inteleg ca au nevoie de adaptarea societatii lor, timpurilor in care traiesc, cu greutatile si binefacerile contemporaneitatii lor. Si noi intelegem, declarativ. Toti merg inainte, unii mai repede, altii mai incet, noi declaram ca mergem inainte.  Am progresat atat de mult cu reformele noastre ca am ajuns pe ultimele locuri din Europa, noroc ca exista si Albania.

Decalajul dintre imperativ, declarativ si operativ, poate lua decenii in Romania. Cand ne miscam si facem ceva, vedem ca trebuie schimbat pentru ca fondul problemelor s-a schimbat. Traim prea incet pentru timpul nostru, gandim prea incet si facem, cand facem, de mantuiala.  Din cand in cand se trezeste un om de bine si zice si el cateva lucruri care au sens. Ce facem noi? Sau aruncam cu pietre pentru ca el ne arata adevaruri cunoscute care nu ne plac, sau il luam cu binisorul in soborul refractarilor pentru reeducare, si-l trimitem in strainataturi ca sa-i reformeze pe ei. Pe pasoptisti i-am trimis la Paris, astazi ii trimitem la Bruxelles. In nici un caz nu vom recunoaste ca noi ne dorim sa ramanem cum suntem, ca ne e bine, ne cunoastem asa de mult timp,  de decenii, daca nu de secole.

Daca tot am inceput cu domniţa Ralu, atunci, stiti voi oare care au fost primele piese de teatru care s-au jucat in Romania la teatrul domniţei, langa Cişmeaua Roşie? “Hoţii” de Schiller si “Faust” de Goethe, ironie? Nu, umor negru!

“Ei se bat in spade;spadele se frang;
Ei se iau in brate,se smucesc,se string
Cand tatarul scoate o secure mica
Si lovind pe Preda, pavaza ii strica
Dar el cu maciuca astfel il lovi,
Incit deodata cazu si muri

Ghiciti cine a scris asta si cand? Alta ironie? Nu, umor negru!

P.S. In acelasi sens dar altfel de la niku-elektricu’ cetire :)

Coco

De pe: Jurnalul Soacrei Mici

barbora_bobulovaDuminica trecută, pe vremea asta stăteam cu degetele muiate în alcool modificat de 70%. Când se enerveaza, soacra mică începe să-şi rupă pieliţa de pe unghii. Am avut exact o oră şi 40 min ca să mi le distrug. Privind filmul “Coco avant Chanel”.

Nu support cronic lucrurile prost făcute, cu pretenţii de exluziv. Şi tot încerc să înţeleg de ce femeile sunt mai tentate s-o facă. Dacă nu era să existe filmul “Coco Chanel” (cu Barbora Bobulova în rolul principal), cine ştie, poate că “Coco avant Chanel” (Audrey Tautou în rolul de Coco) era să meargă cu nişte alune pe canapea. Mă rog, Audrey Tautou e drăguţă, în general. Dar … a întârziat exact cu un an. Rolul ei de Coco a fost deja jucat. Şi nu oricum, dar sclipitor.

Am început să caut o logică pentru decalajul de calitate dintre aceste două filme despre celebra stilistă franceză. Şi logica mea a dus la un paradox: bărbaţii ştiu să redea mai bine esenţa frumuseţii feminine decât  sexul frumos. Femeile reduc totul la boarfe, bărbaţii pot da sens acestor boarfe. Un sens profund. Aşa cum a făcut realizatorul filmului “Coco Chanel” şi nu a ştiut s-o facă realizatoarea filmului “Coco avant Chanel”. A ştiu doar să mizeze pe celebritatea lui Audrey. Şi gata? Da. Femeile nu prea ştiu să creeze, doar să copieze. Iar când o femeie care nu ştie să creeze începe să facă film despre una care a creat o viaţă întreagă, un imperiu al modei, eu încep să-mi caut unghiile.

[…]

Citeste continuarea

Proaspătul însurăţel Crin lucrează la opoziţie

Participînd la lansarea candidaturii lu’ peşte pentru Colegiul 1, Crin Antonescu ne-a explicat cum e în familia liberală, afirmînd că  „obligaţia PNL este de a fi un partid politic de opoziţie radicală”. Ne aşteptăm să-l dea pe Fenechiu cu capul de toţi pereţii, să şteargă cu el pe jos, să-l trimită la coada cratiţei şi să-i spele baronaşii la cur. Deh, fenechie proastă, nu ştie ce spune…

Muncitorii care au lucrat la piramida lui Keops au murit

Arheologii egipteni au descoperit mormintele unor muncitori care au lucrat la construcţia piramidei, anunţă Hotnews. Arheologii români nu au rămas mai prejos, aşa că au ieşit imediat pe teren şi au descoperit două lucruri foarte importante pentru civilizaţia noastră: 1. la proiectele de infrastructură nu se lucrează, probabil de frică, şi 2. în jurul mai multor gropi s-au descoperit unele suprafeţe cu asfalt.

Fumigene de sîmbătă seara! Fenechiu ştie să scrie!

Dragă Boc,

Te rog să mă rogi să-ţi trimit pe persoană fizică o scrisoare prin care să-ţi solicit să îmi propui public intrarea PNL-ului la guvernare, da’ ca şi cînd ar veni de la tine. Şi o să-i scriu şi Dictatorului una mai încolo, mă mai gîndesc. Bun… unde eram? Aşa! Şi să oferi PNL-ului Finanţele, Agricultura şi Dezvoltarea Regională (a cucoanei). Ai înţeles? şi Dezvoltarea Regională! Tu îmi răspunzi şi ne oferi Relaţia cu Parlamentul, iar noi îţi dăm cu flit, ipocritule, demagogule ce eşti! Na, că m-am răcorit!

Cu drag, al tău,

Relu

Sursa

Live din elicopter: sindromul păsăricii loveşte din nou

E iarnă. E criză. Afară, vreo cinşpe grade cu plus lovesc năpraznic termometrul care, în mod normal, ar fi trebuit să arate cu minus. Scumpirile bat la uşă. Timid, dar bat. Jigodiile de ucrainieni şi-au plătit factura la gaz pe luna decembrie. Şomajul ameninţă o mare parte a populaţiei, chiar şi pe cei care o freacă pe bani. Valuri de viitori şomeri invadează un supermarket. Printre ei, o reporteriţă Realitatea TV îşi face datoria. Ochii ei de vulturiţă îl zăresc printre viitorii fără viitor pe Dictator. Întreb încă o dată regia, e gata banda aia? Hai mai repede cu banda, ce dracu facem? Soseşte şi banda, prilej cu care aflăm următoarele:

– coşul dictatorului a fost pe jumătate plin (ştire pozitivă);

– chiorul a stat mai bine de o oră  în supermarket. A făcut poze şi  a vorbit cu SDF-ii*  (ştire aşa şi-aşa);

– piratul a cumpărat aşa: apă, ca şi data trecută, înainte de referendum, fructe, produse lactate, roşii (a ezitat – l-a văzut găinuşa cu ochii ei – schimbîndu-le pe cele greceşti cu cele turceşti şi invers, ezitare care va avea un impact major asupra politicii externe în următorii cinci ani – ştire negativă);

– preşedintele a zîmbit, deci pare în toane bune, deci s-ar putea ca reporteriţa să se întoarcă cu telefonul acasă (ştire al naibii de pozitivă pentru gîscă).

Aici intervine vocea experimentată a lui Cosmin Stan, din studio. Merele, roşiile erau de provenienţă românească?

Porumbiţa (între timp am aflat că o cheamă Mihaela, dragostea cuiva, n-are importanţă) a rămas încurcată. Nu crede că în România se produc ardei aşa mari (analiză care poate fi detaliată la Ora de foc cu Mugur Ciuvică). Cosmin Stan, din studio, speră că măcar merele să fie româneşti. În sfîrşit, vine marele moment în care Dictatorul răspunde la întrebări.

„Ceva dintre cumpărăturile pe care le-aţi făcut sînt produse accizabile? Cum vi se par preţurile?” Tiranul i-o taie scurt, preţurile nu i se par cu mult mai mari (non-ştire, dar să nu descurajăm).

Mihaela revine  cu o întrebare dificilă: „roşii româneşti n-aţi cumpărat?” Odiosul a cumpărat doar mere româneşti, iar morcovii i se par de necumpărat (cred că supermarketul ăla se va închide de mîine, iar patronul arestat şi judecat). Mihaela îi sugerează piaţa – citez din memorie –  „Deci, domnu’ Băsescu, aţi fost aseară la piaţă? Vă întreb, aseară la piaţă aţi fost? Domnu’ Băsescu, aseară s-a întîmplat un lucru grav…” ( un domn dizabil din strada Paris se întreabă cum o cheamă pe fata asta… pare talentată)

Dictatorul s-a arătat incapabil să dea, pînă la promulgare, un răspuns despre dezbaterea bugetului în Parlament, i-a trimis pe reporteri la plimbare să întrebe partidul-stat în legătură cu propunerea lui Fenechiu de intrare la guvernare. Câteva momente de ezitare pe care Cosmin Stan le salvează inspirat: „Mihaela, aş vrea să îl întreb pe domnul preşedinte de ce a returnat roşiile”. Mihaela e promptă, de data asta, şi repetă întrebarea. Nemernicul ceruse preambalate, iar un lingău angajat al gospodăriei de partid supermarketului i-a adus imediat altele care să corespundă moftului dictatorial (fata asta merită o primă, ce dacă e criză).

Cosmin Stan îl ţine pe dictator în corzi, din studio: „Ce-a mai avut în lista de cumpărături?” Mihaela repetă întrebarea: „V-a întrebat cineva dintre cei cu care aţi stat de vorbă… bla-bla ceva de nuntă?” Al dracului Dictator, evaziv, cică s-o întrebe pe prinţesa moştenitoare. (mogulul îi retrage prima pitulicei)

La finalul live-ului, succes de mandat: Dictatorul a bifat tot ce era în listă. (Corbii resimt criza: stîrvuri mai mici, jumulire, etc.)

*sans domicile fixe