PDL Inn

Monica Macovei a făcut ieri publice, pe blogul personal, propunerile sale de modificare a statutului PDL. Rezultat al muncii de un an, acestea au fost iniţial respinse dar, urmare a cererii domniei sale, a lui Cristian Preda şi a lui Sever Voinescu, Comisia de modificare a statutului a reluat discutarea lor şi o mare parte au fost deja acceptate. Subiectul articolului de faţă nu îl constituie, însă, modificările în sine, care, personal, mi se par extrem de importante, ci modul în care acestea au fost receptate pe Facebook  şi pe anumite bloguri pe care am putut să le parcurg.
Din start, doamna Macovei precizează că modificarea statutului PDL constituie semnalul clar pe care acest partid îl dă privind respectarea uneia dintre promisiunile electorale, şi anume aplicarea şi respectarea principiilor de integritate şi anticorupţie. Majoritatea comentariilor sînt laudative şi exprimă speranţa începutului asanării mediului politic românesc.
Dar, ah! – inevitabilul „dar”. Dincolo de felicitări şi Doamne ajută, scepticism. Acesta e de înţeles. Prea mult timp nu s-a făcut nimic şi de puţin timp se face prea puţin. În plus, numai modificarea statutului, în plan teoretic, e clar că nu va aduce schimbările pe care le dorim. De altfel, şi doamna Macovei atrage atenţia că aplicarea permanentă şi fără excepţii a modificărilor adoptate este cel mai important lucru. Să trecem, aşadar, de sloganul care guvernează de peste douăzeci de ani politica românească, „vorbe să fie, fapte, mai vedem noi”.
Ce mă deranjează, însă – aiurea, mă enervează de-a dreptul! –  este întrebarea dacă electoratul este pregătit pentru asemenea schimbări. Adică păguboasa şi, ţinînd cont de specificul a ceea ce înseamnă la noi politică postdecembristă, periculoasa gîndire în cicluri electorale. Cam cu un an înainte de alegeri, zmeul zmeilor cu urna-n gheare aruncă buzduganul şi feţii mai mult sau mai puţin frumoşi rămîn încremeniţi în ceea ce ştiu ei cel mai bine: apărarea cu găleţi şi pelerine, atacul cu păsări sacrificate şi presărarea de ulei şi zahăr pe poteca arhicunoscută. Că anemicele flăcări de brichete şi înţepăturile de pixuri nu se pun.
Şi cum electoratul e posibil să nu fie pregătit niciodată pe deplin, ce facem? Îl informăm şi-l educăm? Nu numai că durează, dar cum o facem? A, da, cu vorbe. Numai că electorii sînt ca turiştii, cu ce-i înveţi odată, cu asta rămîn pe vecie, orice le-ai spune după.  Şi atunci, ce-ar fi să gîndim practic, gospodăreşte? Să zicem că partidul este ca un hotel. Cam de două spre trei stele, aşa. Ani buni capacitatea de ocupare a fost fluctuantă de la sezon la sezon. Investiţii mari nu s-au făcut. Dotările sînt modeste. Personalul, amestecat, ca peste tot. Oameni şi oameni. Unii s-au angajat numai pentru ciubucuri grase şi din ele, la nevoie, au mai cumpărat o veioză eco, o scrumieră, o floare de plastic. Alţii n-au găsit alt loc de muncă şi se mulţumesc cu ce pică. Cîţiva s-au transferat de prin alte părţi şi emit pretenţii că de, au adus şi clientelă cu ei. În conducere sînt ăi de au venit primii, hîrşiţi în toate. Le poţi reproşa multe dar replică imediat că ei au ţinut unitatea funcţională permanent, ba, mai mult, au adus-o în topul preferinţelor turiştilor. Ceea ce e parţial adevărat, că, de fapt, au avut la un moment dat un pdg care le-a ridicat foarte mult cota. Ăsta avea nişte idei să urce hotelul pe la patru stele. Da’ n-a apucat, că a ajuns şef în staţiune şi acum, dacă se bagă, zic ceilalţi că-şi favorizează fostul loc de muncă şi ameninţă că-l dau jos din funcţie. La modernizare n-a renunţat, dar nu prea are cu cine. Iar directorii actuali aşa de mult ţin la posturi, că nici n-au observat că lumea nu mai vine la ei. Şi nici n-ar avea de ce să mai vină dacă nu oferă nimic în plus faţă de ceilalţi. Ba, mai mult, în vreme de criză au introdus condiţii austere că altfel nu se putea. Dar s-au dat cap în cap, buimaci pe holuri, cînd era vorba să ia vreo măsură care să nu-i ducă la faliment. Asta i-a uzat atît de mult că au devenit aproape nefrecventabili.  Acum au ajuns cam pe la 15 – 18% grad de ocupare, în timp ce concurenţa, care şi-a vopsit ţipător faţada în roşu predominant cu un pic de galben şi ce-o mai fi pe acolo, aşteaptă cu sufletul la gură aşa o afluenţă de turişti, că de, nu degeaba promite discounturi serioase şi mai iese şi cu taraba cu aperitive în faţa uşii principale.
Bun, ce-i de făcut? De urmat deviza „clientul nostru, stăpînul nostru”? Păi clientul majoritar s-a obişnuit să asculte manele în orele de linişte, să scuipe pe covor, să se îmbete şi să spargă mobilier, să stingă ţigara pe gresia din baie, să taie şi draperia dacă vrea lumină. Dacă-i reproşezi ceva, el ţipă mai tare şi ameninţă că se duce la ăilalţi. Că-i totuna. Saltele vechi şi aşternuturi rupte, nici măcar curate, aer stătut duhnind a diverse, uşi bălăngănindu-se-ntr-o balama, robinete defecte, oglinzi ciobite, mucegai. Reviste porno în sertare şi portocală de plastic pe televizor. Meniu sărăcăcios, ciorbă veche reîncălzită, musaca sleită, friptură din zgîrciuri, ouă cu surprize. Dacă vesela-i crăpată şi murdară, măcar cu tacîmurile să plece şi el în buzunar. Le lustruieşte acasă. Client needucat? Da. Dar obişnuit ca personalul să-i facă şmechereşte cu ochiul.
Numai că, scîrbit de mizerie, un alt client vrea altceva. Ceva ce nu găseşte în nici un caz în altă parte. Şi-atunci ce faci? Poţi să-i dai cu flit dar în scurt timp închizi prăvălia. A, vrei să nu ieşi de pe piaţă? Atunci fii deştept. Lasă managementul pe mîna cîtorva oameni pe care zi mersi că îi ai şi care vin cu o altă ofertă. Fă curăţenie generală, scapă de paraziţi. Deratizează, dezinfectează, repară ce se mai poate, mai investeşte în ceva dotări şi, mai ales, schimbă politica de cadre. Adu oameni pregătiţi în meserie, nu mai lucra cu amatori. Adu oameni cinstiţi, există, trebuie doar să-i vezi şi să le oferi posturi. Nu uita marketingul. Comunică eficient, fără bîlbe. Nu te opri la jumătatea rebranduirii, mergi pînă la capăt. Nu te uita în curtea celorlalţi, ai grijă de a ta.Întîi oferă, apoi pretinde. Numai aşa poţi sancţiona ulterior. Şi numai aşa vor întelege clienţii ce înseamnă calitatea. În timp, vor învăţa să o respecte şi vei fi foarte căutat.
E posibil, la început, să pierzi mulţi din cei vechi. E posibil, chiar, să închizi pentru un sezon. Dar merită.
Facebook Comments

17 Comments PDL Inn

  1. para

    @Florina

    misto pa dreacu' pidoznicu.

    M-am saturat de mistouri, am devenit radical liber, care poseda un electron celibatar care face pe nebunul de negru.

    Reply
  2. Florina

    Adrian R.

    de predat, se pare că nu. de murit, în nici un caz. o aparentă anestezie, din cîte se vede.

    Titus L

    zadarnic, în nici un caz.

    Bogdan, 🙂 da.

    Dragoş, nţ!

    Reply
  3. Florina

    poweraxxel, mulţumesc. şi chiar dacă…

    Ivan, mulţumesc. şi nu numai pentru acest comentariu. 😉

    Riddick, canonul e problema, zic eu.

    Beldiman, ştiu că uneori pare că băieţii mă lasă singură acasă şi poţi propti bocancul în uşă. mulţumesc pentru urare.

    Reply
  4. Adrian R.

    "E posibil, chiar, să închizi pentru un sezon. Dar merită."

    O fi meritind poate pentru (tele)spectatori, dar nu si pentru actori, adica pentru garda veche a PDL, atit de la nivel central, cit si de la nivel local. Garda moare, dar nu se preda (lui Cr. Preda, M. Macovei s.a.; S. Voinescu nu se mai pune la numar, dupa celebrul "numarat" de voturi).

    Reply
  5. Titus L

    Spun partidele ca-n tara

    Tara-n care circulara

    Bate legea pe din dos

    Ca sa iasa banul gros

    Chiar Monica-n dor amarnic

    A muncit un an zadarnic…

    Era surda toata tara!

    Reply
  6. Riddick

    Să vedem dacă „ayatolahii integrităţii” îi vor convinge şi pe cei care reprezintă partidul, nu doar snobilimea care clicăie (era sa scriu „colcăie”) pe net.

    Cântă fals-fals…

    Reply
  7. nedormitul

    mişto comparaţia cu hotelul şi e de bine dacă urcă în stele, că atunci găsești marfă mai bună și mai pregătită la recepție (e drept, și mai scumpă), depinde cine-ntreabă.

    Reply
  8. Beldiman

    Daca-l accepta te rog sa chemi specialistii pentru a ne scapa si de fantoma lui Agathon.Cum mai bantuie peste cea mai ramas din ce fost odata…plin de el si mereu darnic, acum doar din gusa…

    Reply
  9. Bogdan

    Bine-ar fi sa-i tina. Sa vedem noul statut aprobat, comisia de etica formata si apoi mai discutam. Pana atunci tot cu Alba ca Zapada tre sa ne batem capul, cel putin ii mai tinem in tensiune pe baieti 🙂

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.