Funeriu: One Leap Forward

Nu vreau să-i ridic o statuie lui Funeriu. Dacă va merita aşa ceva sunt sigur că se vor gândi alţii la asta peste 15 sau 20 de ani.

Am vorbit pentru prima oară mai serios cu el în vara lui 2008, la o şcoală de vară din Costineşti. Omul are idei şi energie. E plăcut în conversaţie. Respiră aerul de acolo, din Occident. E ambiţios şi raţional. Şi riguros. Fac acest scurt portret pentru cei care nu au avut ocazia să îl cunoască personal.

Funeriu a fost o revelaţie în politică. În 2007 a candidat la europarlamentare din partea PLD. A lăsat o impresie bună atunci în dezbaterile televizate, dar, vai, un domn rector, care voia să fie şi europarlamentar şi preşedinte de organizaţie şi primar de municipiu şi mai târziu şi deputat în Parlamentul României (şi, chiar dacă nu o să credeţi, după ce a devenit deputat a vrut să candideze iar pentru Parlamentul European în vara lui 2009) nu s-a lăsat convins să îi cedeze locul eligibil.

După mai bine de doi ani, Funeriu se întâlneşte azi iar, nu cu un rector, ci cu marea familie a rectorilor. Nemulţumiţi de noul proiect de lege a educaţiei. Care, chipurile, ameninţă autonomia universitară. Se pare că ăsta e destinul lui Funeriu: să se confrunte din când în când cu boşii universitari, pe terenul alunecos al politicii sau în mâlul sistemului şcolar din România.

Funeriu a lucrat ca cercetător şi universitar în marile campusuri din vest şi estul îndepărtat. Din fericire pentru el nu a avut de a face cu sistemul universitar din România. Cred că asta îl şi face cel mai potrivit ministru al educaţiei pentru perioada pe care o traversăm. E deasupra intereselor meschine care sacrifică generaţii şi generaţii de studenţi. Poate judeca schimbarea din perspectiva pe care a cunoscut-o şi spre care vrem şi noi să ne îndreptăm. Sau cel puţin aşa zicem.

Zilele astea ministrul şi-a pus în cap sistemul. A avut curajul să facă acel pas înainte, pentru care predecesoarea sa era prea”timidă”. Şi ea, tot om din sistem. Şi ea având la dispoziţie diagnoza comisiei prezidenţiale, Pactul pentru Educaţie, dar încurcată într-un hăţiş de interese. Sunt convins că ceea ce ne propune ministrul pentru învăţământul pre-universitar va fi mai uşor acceptat. Dacă i s-ar lua capul, nu de la pre-universitari i se va trage, ci de la ceilalţi, mai şcoliţi, cu doctorate şi conexiuni subtile în lumea celor cu patalama de doctori.

Cazul legii educaţiei ne arată un fenomen interesant. Până acum partidele politice din opoziţie au zis nu la iniţiativele puterii. Un joc mediatic de poziţionare pentru viitoarele alegeri. De înţeles. Aici însă lucrurile sunt diferite. Sistemul vrea capul lui Funeriu şi pune în mişcare partide şi parlamentari serviţi cândva, la rândul lor, de sistem. Vor o figură mai blândă, un om “mai de-al lor”, care să ştie “realităţile noastre”. Sigur, un pas înainte, dar “să nu ne rupem picioarele”.

Dezbaterea publică la care ministrul a invitat actorii implicaţi a fost întâmpinată cu ferme huiduieli. Aici nu mai e vorba de argumente şi contra-argumente. Aici e vorba de supravieţuire. Nu există proiecte de lege perfecte. De aceea se şi numesc proiecte. Folosind o echipă de comunicare profesionistă Funeriu îi invită să facă o lege mai bună. Dar nu. Legea e fundamental rea pentru ei. Aici nu vorbim de detalii. Aici vorbim de tras scaunul de sub fund. Ceea ce e intolerabil.

Moţiunea simplă care i se pregăteşte va avea un titlu previzibil. Va fi un semnal de alarmă. Tras de sistem: “Domnule Funeriu, profesorii mor de foame!”. Ea va fi scrisă de oameni care mor de grija profesorilor în campaniile electorale şi, în orice caz, total indiferenţi la soarta posesorilor, actuali şi viitori, de diplome de şomeri. Sub rânjetul neutru al demagogiei se ascund însă maxilarele încleştate ale privilegiaţilor sorţii. Baricadaţi între ruinele învăţământului superior, vor să-i mai îngăduim câţiva ani, până se hotărăsc să se pensioneze.

Facebook Comments

76 Comments Funeriu: One Leap Forward

  1. cristoiu

    Mischie este profesor universitar.Si datoreaza mult dnei.ministru Ecaterina Andronescu , alintata de colegi Abramburica si de dl.ministru Marga,acest domn Ciuvica de Cluj. Sic transit gloria mundi .

    Reply
  2. Pingback: Ce e cu Sebastian Lazaroiu????? | CRISTIAN PATRASCONIU

  3. Tio

    Pe Luna da, pe luna un om e suficient. Dar un om nu ajunge pt un minister, nu ajunge pt Romania. Si daca D.Funeriu e Batman (uneori am impresia ca mai toti romanii au crescut cu super-eroii aia americani si nu au mai depasit faza) si tot nu ajunge. Nu ajunge nici ca a respirat una si alta. Sint convins ca e o persoana si un roman admirabil.

    Dar… nu ajunge cu viziune si patriotism. PDL politizeaza si ignora competenta la fel ca celelalte partide.

    Daca D.Funeriu chiar avea o echipa "comunicare profesionistă" atunci as fi vazut o anumita prezenta a adevaratilor beneficiari ai eduactiei:cetatenii Romaniei si nu doar cei care au confiscat sistemele respective (Educatie, Sanatate etc) pt folos propriu.

    Reply
  4. Pingback: Jurnalul unui om obișnuit :) » O dispută…

  5. MicutzaCeKurai

    acum 30-40 de ani elevul era intrebat despre notele de rahat primite si pus cu burta pe carte si pedepsit/pus pe coji de nuca. ceva foarte pervers s-a insinuat in mintea gunoiasilor de bani gata din sistem: acum profesorul este intrebat "ce-i cu notele acestea" si pus pe coji de nuca.

    reforma?

    eu cred ca sistemul a realizat ce timpenie a facut in momentul in care si-a alfabetizat sclavii))))) si acum incearca sa diminueze/descurajeze/arunce in derizoriu importantza studiului. de unde si aparitzia generatziilor PROtembel (cu marii educatori gen Esca si Radulescu) – cu Gigi Becali si Adi Mutu ca repere de succes si moralitate.

    Reply
  6. Adrian Stoica

    @ melania: Cred că autorul legii s-a gândit să pună şi-un „praf de umor” în legea asta, că altfel era prea „fadă”. Cred că am aflat „tâlcul” legii: e, în mod clar, o lege „antistalinistă”! C-a scris-o Funeriu sau Badea, nici nu mai are importanţă, mutatis mutandis, parcă e ieşită din „pana” lui Troţki! Descentralizare, depolitizare? Ha, ha, punem totul sub controlul „comunităţii”.

    Reply
  7. Pingback: Reforma învăţământului, între bunele intenţii şi datul cu părerea « Dumitru Oprea

  8. Bleen

    @Cătălin

    Eşti în moderare şi nu ieşi de acolo pînă nu schimbi limbajul. Încearcă să reformulezi comentariul, cu mai puţini nervi. dacă se poate.

    Reply
  9. melania

    @ Larisa

    Revin, pentru ca, inainte de a o lua din loc de aici, am incercat sa citesc cat mai multe din comentarii si sa vad si pe unde gresesc eu. Am citit cele explicate pe unpasinainte.edu.ro. Am mai citit si din lege si am ajuns tocmai la art. 72 – ala cu amenzile impuse parintelui / tutorelui, pentru neprezentarea la scoala a mostenitorului.

    Reactia mea este de groaza. Ma duc sa imi gasesc un filmulet simpatic, gen Texas Chainsaw Masacre…

    @ gabhry_el

    "Stabilirea unui consens în ceea ce priveşte reforma în educaţie e doar pretextul pentru sabotarea reformei."

    Daca ai avut ocazia sa incerci sa iei decizii prin consens – si probabil ai avut, dupa tonul propozitiei asteia, stii cat e de greu.

    Ai dreptate – reforma educatiei nu se poate face cu consensul tuturor. E imposibil. Cineva, in toata povestea asta, sufera. De-asta am propus eu niste masuri mult mai drastice decat o noua lege. Poate ne va ajuta natura cu vreo tornada, ca nu cred ca ne dorim un razboi.

    Cred ca ar fi un exercitiu bun ca parintii sa aiba in grija educatia propriilor copii un an de zile, pana se pune reforma noua pe roti. Ia uite ce zicea cineva pe blogul meu, legat de orele pe care le petrece elevul in educatia institutionalizata:

    "Si se uita esentialul: orele in care copiii sunt la scoala sunt ore in care parintii pot munci fara sa fie nevoiti sa plateasca bona. Ceea ce, de fapt, reprezinta unul dintre cele 2 obiective principale ale educatiei institutionalizate."

    Mishto, nu? Parerea mea – macar un an in care sa nu gandesti asa ar fi genial. Macar un nenorocit de an. Pentru ca, daca vom gandi asa, reforma nu ne serveste la nimic… Sistemul educational este foarte bun ca sa ai pe ce sa dai vina pentru esecul tau ca parinte si excelent, cand ai nevoie sa iti faci reclama cu Gulita sau cu Goe din dotare…

    @ para – first comment – multam fain pentru oferta de a-i bate pe vinovati… nu e cazul, ma descurc si singura, daca vreau… cred ca avem convingeri si valori diferite, asta-i tot.

    Reply
  10. para

    @melania

    Din câte am văzut până acum, şi urmăresc Blogary din ianuarie, oamenii de aici sunt foarte sensibili la argumente susţinute.

    Reply
  11. melania

    @ Aurelian

    Nu ne-ar strica o lege care sa fie inteleasa si de altii, in afara avocatilor.

    @ Adrian Stoica

    Eu am inceput sa citesc legea cu foarte foarte mare atentie ieri seara. Am ajuns la art. 60. M-am oprit ca imi era somn. Nu de la lege, de la altele…

    Imi suna extraordinar… de utopic. Pana acum. Am vrut sa comentez: la un moment dat, se spune in legea cu pricina: "pe baza unei metodologii validate stiintific" (Art. 60) – validate de cine? Cum? Ma rog, o sa comentez… Dar trebuie sa o iau usor.

    Ieri a fost prima data cand am intrat pe blogary, la recomandarea unei prietene. Azi e ultima data cand intru pe blogary. Mi se pare o porcarie, unde, vrei, nu vrei, trebuie sa fii de acord cu scriitorii, sau sa o iei din loc.

    O iau din loc.

    Melania

    Reply
    1. Florin Cojocariu

      @melania: nu inteleg deloc ce ai a reprosa lui Madame. Cine te-a fortat sa fii de acord cu autorii?

      Reply
  12. Adrian Stoica

    Sunt, pur si simplu siderat!

    Despre autorul articolului nu am nimic de zis, dar ma intreb, cei care comenteaza au citit si ei legea? Au intrat in vreo scoala mai de curand? Au copii la scoala?

    Invatamantul romanesc este deja in coma profunda, a venit vremea sa-i dam o doza de stricnina!

    Chiar isi imagineaza cineva ca legea lui Funeriu va reusi sa revitalizeze educatia nationala?

    Cine va conduce scoala? Consiliul de Administratie, format, in proportie de 2/3 din oameni din afara scolii. Legea interzice in mod explicit patrunderea "frauduloasa" a profesorilor "deghizati" in reprezentanti ai comunitatii…

    Care va fi efectul?

    Chiar vreti sa il stiti?

    Am vazut numerosi colegi, profesori, viturerand la adresa "coruptiei" din invatamant, pana cand au avut ocazia sa participe la ea…

    Vreau sa-l vad pe acel parinte din CA care sa spuna: lasa-l repetent, daca trebuie, pe fiul meu, dar invata-l carte. Nu, toti vor cere note mari si vor exmatricula exigenta din scoala.

    Ce se intampla acum in scolile romanesti, cu derbedei care nu invata absolut nimic si care cu greu pot fi asimilati elevilor … stati sa vedeti efectele legii Funeriu!

    Universitatile vor putea sa performeze .. daca isi vor aduce studenti din alte tari.

    Si, pana la urma cine va plati oalele sparte?

    Vreti sa vedeti invatamant performant?

    Cercetarile spun asa: copii asiatici care ajung in scolile americane au, in general, rezultate scolare net superioare localnicilor … din ce motive?

    Modelul finlandez? Ajungem la religia "superlearning"-ului Ostrander-Schroeder? De ce nu s-a generalizat aceasta "religie" in toata lumea daca rezultatele ei sunt fantastice? Eu nu spun ca nu avem nimic de invatat, dar nici asa, sa cadem in cur de admiratie, nu cred ca e cazul. Pana la urma, sa-si reduca finlandezii rata suicidului si-apoi mai vorbim si de alte lucruri…

    Reply
  13. Merechene

    sunt pentru discriminare in cazul profesorilor si medicilor! aia buni trebuie recompensati, ceilalti, fie dati afara, fie trecuti cateva trepte mai jos, la completat hartii sau facut cafele! daca doar au un curs pe care il predau si nu fac cercetare, nu publica nimic in 5 de ani, nu coordoneza lucrari de diploma – nu de-alea copiate!! – sau doctorate, sa-si tina clontzul mic si sa zica merci ca primesc atat cat merita!

    Reply
  14. aurelian

    @melania:

    legile, cel putin in sistemul nostru de drept, nu sunt facute sa fie intelese de toata lumea; ca sa intelegi ceva dintr-o lege iti trebuie un oarecare exercitiu al limbajului juridic; dar pentru asta exista avocati.

    principiile insa ar trebui sa fie expuse foarte clar si discutate foarte mult (si, in acest caz, le-a expus pe scurt bleen mai sus si pe larg sunt expuse in raportul comisiei prezidentiale precum si in toate discursurile lui Funeriu- ma rog cele vazute de mine)

    ceea ce nu am vazut eu inca de la domnul Funeriu este un plan de actiune, cu obiective clare, termene precise, modalitati de implementare etc. dar nu este tarziu… inca

    Reply
  15. para

    Lumea este sătulă de atâtea schimbări. E greu să convingi oamenii îndobitociţi de mesajele televiziunilor şi de liderii de sindicat că schimbarea asta e mai altfel decât celelalte. Sper ca Funeriu să aibă suficientă răbdare să explice cât mai simplu şi cât mai clar ceea ce vrea să facă. Refuz să cred că profesorii nu pot să înţeleagă ce spune Funeriu, ar trebui să treacă peste impulsul de moment, şi să incerce să-l asculte. Mie mi-a plăcut cum sună ceea ce propune el. Încă ceva, chiar dacă nu va apuca să aplice tot ce are în cap, tot e bine că pune pe tapet nişte principii, pe care o parte dintre cei care astăzi nu vor să le audă, mâine le vor înţelege şi poate le vor aplica.

    Reply
  16. gabhry_el

    Chiar Cătălin Voicu e doctor în Drept.

    Educaţie şi formare

    Studii

    1986 Scoala Militara de Ofiteri Activi Transmisiuni – Sibiu

    1997 Facultatea de Ingineria Mediului si Imbunatatiri Funciare

    1999 Academia de Politie – licentiat in Drept

    Specializări

    2000 Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza", Curs postuniversitar "Stiinte politienesti"

    Doctor in Drept – "Conflictele si tensiunile interne"

    https://www.senat.ro/FisaSenator.aspx?Parlamentar

    Reply
  17. Pingback: Funeriu. Lazaroiu. Fundamental | CRISTIAN PATRASCONIU

  18. Lica

    Sper ca D Funeriu are un spate puternic la Cotroceni, altfel eu nu cred ca va reusi. Am citit cu cateva saptamani in urma ca ar fi "in carti" pentru o candidatura in nu stiu ce colegiu. Omul a inceput treaba de abia 4 luni si deja i se pregateste plecarea! Mi-e teama ca ar putea fi sacrificat de mandarinii PD-L pentru niste aranjamente marunte cu PSD.

    Sper sa "respire occidental" cat mai mult timp si sa poata privi cu detasare balcanismele din presa.

    Mi se pare a fi un moment propice pentru reforma, cred ca pe timpurile asta oamenii sunt mai receptivi la schimbari (de orice fel).

    Dinel Staicu e si el doctor in Ceva, Iacob Ridzi la fel.

    Reply
  19. Nemo

    pai tot ce spune Lazaroiu sunt probleme arhicunoscute.

    are perfecta dreptate in ce-l priveste pe Funeriu. e primul care are o sansa reala sa faca o reforma. [pe bleen.ro, cand au numit aia ministrii dupa alegerea lui Basescu, cand am vazut ca-l pun pe sindicalist ministru, am avut sentimentul clar de "tzeapa".

    de bine, de rau, s-a intors Basescu de la Copenhaga si-a mai schimbat pe ici, pe colo].

    exact ca in cazul Macovei, anticorpii sistemului reactioneaza puternic; din cate inteleg, i-au bagat o motiune simpla lui Funeriu. n-are nimeni chef de nici un fel de reforma 😆

    nu e numai cu "rectorii" de care spune Lazaroiu. e forma de "famiglii", caracatitze universitare, in care toti sunt ruda sau samantza. functioneaza sistmul Barter universitar: "tu-l bagi pe fiu'meu la catedra mea preparator, eu il bag la a mea pe al tau"

    palmasii de mila carora plange @nedormitul sunt in marea majoritate niste incompetenti. cei mai multi dintre cei carora le merge mintea si n-au avut norocul sa se nasca "din parinti campioni", isi iau traista in batz si o intind din Rromanica.

    e plin in lumea intreaga, de ei.

    si tot cu diatribele stangiste: ba exact asa TREBUIE sa mearga sistemul! il platesti pe fiecare "dupa cum merita" si apoi selectezi.asta, daca vrei sistem performant…

    problema e ca in Romania toti aia de sunt profesori universitari sunt varza, fosile ale sistemului.

    daca ii iei sa-i purici de ISI, sunt ditamai profesori universitari care au cate 3-5 articole cotate ISI, dar nu le poti ajunge cu prajina la nas.

    aa, mai este si sistemul preuniversitar, unde este moda "pregatirilor": isi trimit profesorii din gimnaziu elevii unii altora, ca sa nu bata la ochi ca sunt de la aceeasi clasa, samd.

    ma bucur ca are Basescu consilieri precum Lazaroiu, care pun accentul pe calitate si profesionalism. n-ar fi bine sa faca Basescu asa si in alte cazuri, apropo de asta. Trebuie sa recunosc ca daca au fost unii numiti pe criterii profesionale, probabil a fost facut la presiunea Presedintelui.

    in fine, tot respectul pt Funeriu, Macovei, etc. pt oameni din astia am votat PDL-ul, respectiv pe Basescu, cu tot ce veneau ei la pachet.

    eu nu prea ii acord mari sansa. e vorba de o reforma profunda, care tine de natura "romanului", aia care l-a scarbit pe Caragiale, de-a plecat la Berlin, peste care s-au grefat 50 de ani de comunism.

    we'll see.

    Reply
  20. val_one

    @Bleen,

    Cu atat mai mult Funeriu nu are timp de pierdut.Eu vad in el sansa schimbarii profunde de care are nevoie invatamantul romanesc,ajuns la stadiul de "smarc".

    Reply
  21. Bleen

    Mă rog, datorez ceva: mi-a dat să mănînc şi mi-a cumpărat jucării şi haine (maică-mea a fost profesor timp de 35 de ani).

    Reply
  22. Bleen

    Sistemul românesc de învăţămînt e o catastrofă. Ştiu, pentru că am trecut prin el. V-o spune unul care nu datorează nimic, dar absolut nimic, sistemului de învăţămînt.

    Reply
  23. Bleen

    Asta e miza sistemului, ăsta e motivul pentru care fac ăştia scandal:

    În SUA, de pildă, din cele peste 4000 de instituţii de învăţământ superior, doar 3% sunt considerate research-intensive; doar 550 (13%) acordă doctorate, iar dintre acestea, numai 50 oferă peste 50% din doctorate. În Canada doar 109 universităţi acordă doctorate, iar 5 dintre ele acoperă peste 50% din programele de doctorat acreditate.

    Gruparea în 4 categorii, în funcţie de activitatea dominantă şi tipurile de programe de studii acreditate, a tuturor instituţiilor de învăţământ superior:

    a) de cercetare intensivă (licenţă + masterat + doctorat + post – doc, cu accent pe

    programele graduale şi post-graduale),

    b) de educaţie şi cercetare (licenţă + masterat),

    c) de educaţie (licenţă),

    d) vocaţionale (institutele militare, de artă, de muzică, de educaţie fizică şi sport).

    Reply
  24. Bleen

    Citate din “Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării”

    Invatamant preuniversitar

    Statul va asigura un învăţământ generalizat şi gratuit timp de 13 ani, de la clasa pregătitoare, până la sfârşitul liceului.

    Învăţământul obligatoriu -10 ani: 1 an clasa pregătitoare, 4 ani învăţământ primar, 5 ani învăţământ gimnazial. Şcolarizarea obligatorie se încheie la 16 ani, vârstă la care tinerii pot intra pe piaţa muncii,

    3 tipuri de licee: teoretic, tehnologic şi vocaţional

    Statul îşi asumă, în strânsă cooperare cu familia, toate responsabilităţile în realizarea educaţiei timpurii

    La finalul ciclului primar şi al învăţământului obligatoriu, elevii vor fi evaluaţi la nivel naţional. Funcţia acestor evaluări este de a diagnostica eficienţa şi calitatea sistemului de învăţământ, nu de a face selecţia elevilor (nu vor exista admişi sau respinşi, ci un anumit punctaj care să semnifice măsura în care elevul a dobândit competenţele unui nivel de şcolarizare).

    liceele vor dobândi autonomie în stabilirea numărului de locuri şi a procedurilor de admitere.

    Statul va controla respectarea standardelor de calitate şi va finanţa integral costurile şcolarizării tuturor elevilor admişi la liceu.

    Liceele de calitate vor atrage mai mulţi elevi, deci mai mulţi bani, după principiul: finanţarea urmează elevul.

    Reply
  25. melania

    @ Aurelian

    Si eu, dupa lupte seculare, am reusit sa inteleg ce vrea sa spuna. Am pretentia (sustinuta, de altfel, de o experienta in domeniu), ca inteleg ce vor sa spuna cei care discuta despre educatie si formare.

    Ceea ce nu inteleg este cum poate sa fie o legislatie a educatiei atat de alambicata (imi aduc aminte de monstruozitatea aia din vara-toamna anului trecut), cand ea se adreseaza in primul rand omului de rand. Nu profesorului, nu rectorului si nu acelui om cu mai mult de 12 clase. Ci omului de rand.

    Ala trebuie sa inteleaga chestia asta cu educatia… Ala, care creste viitorul tarii, pe studentul eminent si viitorul angajat corporatist, sau, dimpotriva, pe asistatul de maine.

    Iti dau un exemplu mai simplu decat legea educatiei – metodologia de certificare a competentelor obtinute pe alte cai decat cele formale – pe http://www.cnfpa.ro. Si asta ar trebui inteleasa de nea Vasile si de tanti Marioara, dar nu e chiar asa de simpla.

    Ceea ce incercam eu sa spun mai sus este ca domnul ministru nu a reusit sa gaseasca intotdeauna cele mai bune cuvinte pentru a exprima o chestie normala la cap (a se vedea exemplul cu portofoliul individual, exemplificat pentru o materie simpla si frumoasa – istoria…)

    Tre' sa precizez ca eu nu le am cu politica si ca educatia, in general, nu prea are treaba cu politica… cu exceptia cazului in care se face in Romanica… Asta era un fel de off-topic, ca am vazut multe injuraturi legate de penelisti si pesedisti si ma intrebam si eu ce e cu ele…

    Reply
  26. gabhry_el

    Stabilirea unui consens în ceea ce priveşte reforma în educaţie e doar pretextul pentru sabotarea reformei.

    Rezultatul oricărui compromis între reformă şi anti sau non reformă nu poate fi decît o altă cîrpeală a sistemului. Şi compromitere a reformei.

    Nu poţi face re-formă cu aceeaşi formă. Îţi trebuie una nouă.

    Deoarece conţinutul însuşi se schimbă, mai bine zis stă să apară, după ce s-a constatat că el nici n-a prea existat.

    Ce poate ieşi din ajustarea perspectivei despre educaţie a lui Funeriu-Miclea la concepţia conservatoare a lui Marga-Andronescu?

    Fundătura Intrării sau Intrarea Fundăturii?

    Reply
  27. aurelian

    @melania: eu am reusit sa-l urmaresc pe Funeriu de vreo 2 ori si chiar a fost clar in expunere de fiecare data; e adevarat ca a fost lasat sa vorbeasca si nu tratat cu superioritate si mitocanie de vreun moderator absolvent de Spiru Haret- invatamant la distanta

    Reply
  28. Nea

    Leon, ai văzut cumva, ca să nu rămânem doar la legume, câte nume venite din zootehnie a acumulat Bârlamentul? Văcăroiu, Văcaru, Bivolaru, Mânzatu, ori mai fi şi alţii. Oricum, alea erau meserii cinstite şi utile.

    Pe viitorii văcari ai satului sper să îi cheme Parlamentaru, Senatoru, Deputăţoiu, etc.

    Reply
  29. Bleen

    Critici? N-am văzut să critice cineva legea, concret, pe argumente. "Aia nu e bine, aia e nuştiucum, dacă se adoptă în forma asta o să se întîmple bla bla, prevederea x va duce la bla bla" Numai glumiţe şi isterii şi bosumflări. PNL-ul ăsta e un PSD mai mic şi mai încet la minte. Rareori am văzut mai mulţi nesăraţi la un loc.

    Reply
  30. melania

    PS: Tin minte insa ca Pakistanul si chiar si alte state cu "-stan" in coada erau inaintea noastra, avand universitati in Top 500… 🙂

    Reply
  31. melania

    Pot sa imi permit, intre atatia domni, sa sugerez eu o varianta pentru reconstructia si reformarea invatamantului romanesc?

    As propune un razbel. Tancuri. Eventual si alte explozibile.

    Sistemu' asta e putred. Nu stiu de ce il aparati atat pe dl. ministru, ca el saracu', nu prea stie sa exprime ce mama naibii vrea sa faca. Eu nu am reusit sa il urmaresc pana acum si nu sufar de dislexie (in citire) si nici de ADHD.

    Cu privire la minunata lege a educatiei – as fi prea drastica sa sugerez concedierea tuturor oamenilor din sistem si un an sabatic pentru elevi? Iar in acest an, bine ar fi sa se angajeze oameni competenti (profesori si manageri de scoli), sa se puna la punct infrastructura scolara (sa vedeti ce mishto arata harta cu unitatile scolare reabilitate-galben si nereabilitate-rosu, o gasit pe sit-ul inspectoratelor scolare…) si sa se creeze un mecanism normal la cap de finantare a educatiei.

    Cu referire la starea IS-ului (invatamantul superior, adica)… Calitatea IS este extrem de slaba si imi pare rau sa o spun, dar, daca nu esti tu interesat, risti sa ramai in mediocritate, platind o groaza de bani pe mastere si doctorate. Universitati in Top 500? Dream on! Ultima data cand am verificat eu – decembrie 2009, aveam o universitate unul sau doua locuri dupa 600. Cea din Bucuresti. Nu stiu ce o mai fi acum.

    Si, ca sa parafrazez un clasic in viata: ce se intampla cu sistemul prescolar? De ceva timp se tot nasc copii… pe care, vrei, nu vrei, tre' sa-i introduci in sistem de pe la varste fragede, ca ori nu ai cum sa ii cresti si educi de unul singur, ori nu poate sa vina mamaie sa stea cu ei (si nici n-ar fi indicat), ori nu vrei sa le iei bona… si atunci ii trimiti la gradi… Care gradi sufera de multe bube: n-are spatiu, n-are standarde, n-are pe ma-sa si nici pe ta-su… Mishto, nu?

    Plus ca nu am auzit pe nimeni din sistemul asta educational spunand asa: investitia in educatie este o investitie pe termen lung, al carei rezultat se vede peste niste 20 de ani, la momentul in care omul devine productiv.

    Cine a facut o analiza cost-beneficiu a educatiei romanesti?

    M

    Reply
  32. Camil Stoenescu

    @ bleen – complet de acord. cunosc destule exemple concrete și știu cum se promovează și cum se analizează performanțele școlare ale cadrelor didactice și ale elevilor

    Reply
  33. nedormitul

    @bleen

    aici ai dreptate. profesorul, în loc să fie un slujitor al sistemului, o piesă care ajută la producţia de specialişti într-un domeniu sau altul, devine un scop în sine. funcţia, titlul, toate devin un scop. mai adăugăm şi orgoliile personale (am scris cu 10 cărţi mai mult decît tine, deci sînt mai bun).

    de fapt, din exemplele tale, ar trebui ca ierarhizarea să nu mai fie atît de importantă. costi rogozanu venea acum vreo 2 săptămîni cu propunerea ca un absolvent al unei universităţi să nu poată profesa în cadrul acelei universităţi. dacă vrei carieră universitară, ok, nu te opreşte nimeni, dar nu aici. cu beneficii prin schimbul curricular între universităţile din ţară. ar mai dispărea materii ţinute cu forţa în programe doar pentru a păstra nişte catedre, s-ar diminua simţitor nepotismul. nu cred că e o propunere rea, chiar dacă ar fi introdusă temporar, să zicem, pentru 10 ani. iar universităţile, să nu uităm, trebuie să aibă un dublu rol. primul, educaţia, al doilea, cercetarea. proiectele. universităţile mari sînt implicate vag în diverse proiecte, alături de ue, corporaţii internaţionale, autorităţi locale, alte universităţi, dar e loc pentru mai mult. asta îţi poate aduce atît beneficii financiare, cît şi prestigiu, ca universitate.

    aceeaşi hibă a universităţilor, care nu prea se gîndesc la viitorul absolvenţilor. cîţi din absolvenţii mei şi-au găsit de lucru în domeniul în care s-au calificat? producem studenţi pe bandă, am mai construit două săli ca să satisfacem cererea, dar cît de folositoare sînt facultăţile de administraţie pulică, ştiinţe neuropene, managementul scursurilor umane şi altele? cîţi din absolvenţii noştri sînt căutaţi de angajatori şi cîţi ani mai durează specializarea la angajator?

    din perspectiva studentului, acum: intru la o facultate, mai fac un master, mai fac încă un master, e mişto, hai să mai fac unul, mi-am găsit un job, chelner, pot să mai fac un master, poate un doctorat, dacă nimeresc la unul cu frecvenţă, poate am noroc şi prind chiar cămin, singur în cameră sau cu un asistent din ţăndărei sau făurei (fost coleg de bancă cu nicoliţă de la steaua) care vine numai lunea şi marţea, în rest nu-l vezi pe-aici.

    Reply
  34. Leon cel Treaz

    @Nea,

    am vazut. Ai dreptate cu Mahabharata. e pentru copii de clasa a IV-a. Cantarea Kiseleffilor are un alt model, Cantarea Cantarilor. Numele proprii, repet, sunt permutabile. In loc de Radu Mazare se poate scrie Dumitru Fasole.

    Reply
  35. Leon cel Treaz

    @

    Toate strazile se gasesc in cartierul Mahabharata, vecin cu cartierul Emiratul Kashmirului si cu cartierul Emiratul Kosovo.

    Reply
  36. Rasvan Lalu

    În altă ordine de idei, doresc să semnalez o eroare strategică a Legii Funeriu : acordarea de puteri sporite, fără precedent în istoria învăţământului românesc, comunităţilor locale, care vor putea decide în proporţie importantă, nu doar asupra politicii de cadre din şcoli, dar şi a programei şcolare, influenţând decisiv calitatea învăţământului. Este o măsură importată din ţările cele mai avansate, cu argumentaţia, cel puţin naivă, după care, dacă Finlanda are excelente rezultate în educaţie, este suficient să copiezi sistemul, pentru a obţine şi în România o ameliorare semnificativă a calităţii acestuia.

    …ca şi cum ar fi suficient să plasezi câte o carte de bucate franţuzească în fiecare bucătărie românească pentru ca românii să înceapă a mânca variat şi cultivat, cu bun gust, rafinament şi ponderaţie…

    A aloca un rol important comunităţilor locale în structurarea învăţământului înseamnă a lăsa marea majoritate a şcolilor la cheremul bunului plac, ignoranţei, corupţiei şi prostiei unor primari şi consilieri locali, fie ei săteşti, comunali, orăşeneşti sau municipali. Mai înseamnă adâncirea prapastiei deja existente dintre rural urban, precum şi o diferenţiere regională crescută, accentuând contrastele, şi aşa mari, dintre regiunile ardeleneşti şi bănăţene, mai civilizate şi zonele moldoveneşti, munteneşti şi olteneşti mai sărace şi înapoiate.

    A acorda comunităţii locale un rol în determinarea conţinutului şi calităţii invăţământului, înseamnă a abandona ei înşişi o majoritate săracă, ignorantă şi needucată, prin reprezentanţii ei locali, liber aleşi, corupţi şi ignoranţi. De-acum, primăriile nu vor menţine doar lipsa drumurilor, afacerile clientelare pe banii bugetului local, abuzurile şi arbitrariul administrativ, ci şi întunericul în minţile copiilor.

    În condiţiile României, imaginea unor primării care, pe lângă presiunile oricum exercitate asupra şcolilor, capătă şi oficial un cuvânt de spus asupra angajării şi promovării personalului didactic ba chiar şi asupra conţinului de învăţare, pare desprinsă dintr-o comedie absurdă şi macabră.

    De la fondarea ei, România modernă s-a construit prin adoptarea modelului de tip republican francez, în care un stat « luminat »şi centralist impune un proiect civilizator, de unificare « în sus ». Concepţia organicistă, care privilegiază comunitatea locală ca sediu real al vieţii sociale, în detrimentul statului, este fără îndoială adecvată în ţările de tradiţie germanică şi anglo-saxonă, cu structuri locale puternice şi adânci rădăcini de autodeterminare comunală, nu însă şi unor societăţi slabe şi subdezvoltate ca cea românească.

    Dacă această componentă a Legii Funeriu se adoptă, nu vom avea decât încă o preluare nefericită a unor instituţii din ţările civilizate, instituţii inadecvate realităţilor autohtone, devenite lipsite de sens şi conţinut, condamnate la derizoiu şi ridcol sau, şi mai rău, transformându-se în opusul lor, înrăutăţind lucrurile.

    Reply
  37. Leon cel Treaz

    @

    Intrarea Funeriu, din Piata Cecena, paralela cu B-dul Djohar Dudaev, aflat in Prelungirea Ghencea.

    Reply
  38. Bleen

    Nicio "reformă" de pînă acum nu s-a atins de sistem, de oamenii din sistem. Toate au adus tot felul de schimbări de suprafaţă, făcute în aşa fel încît să nu deranjeze sistemul. S-au făcut permutări în programă şi în structura învăţămîntului.

    Reply
  39. Leon cel Treaz

    @

    Io zic sa nu-i facem statuie lui Funeriu, ci sa-i dam o strada sau o intrare: Intrarea Funeriu, ministru celei de a cincea, a sasea sau a saptea reforme a Educatiei.

    Reply
  40. Bleen

    @Camil, @nedo

    Se plătesc titlurile, nu performanţele. N-ar fi grav dacă titlurile ar fi reflectarea performanţelor şi s-ar obţine datorită acestora. Din păcate titlurile se obţin prin vechime (o frec de 30 de ani în sistem, merit să fiu rector, ce plm!), nepotism, linguşeală, relaţii "academice", politice sau economice.

    Cum să fie ierarhizaţi elevii în funcţie de performanţe cînd profesorii lor promovează şi cîştigă titluri, funcţii şi bani pe mafiotisme şi au o repulsie aproape naturală faţă de performanţă (de fapt, e vorba aici de instinctul de conservare – au nas pentru valoare, o simt imediat, o adulmecă şi îşi pun în mişcare toate sistemele de apărare împotriva ei)?

    Reply
  41. Bleen

    Şi nu astea sînt cele mai mari probleme. Dacă cîţiva mafioţi şi politicieni ar avea diplome luate la oha, doar pentru orgoliul lor de oameni de onoare (Respect!) n-ar fi chiar atît de grav. Problema e că în situaţia asta se află cam 80-90% din absolvenţii de învăţămînt superior: ingineri cu diplomă care nu ştiu să calculeze o arie (să mor io, nu glumesc), absolvenţi de marketing/comunicare şi alte chestii d-astea preţioase care nu sînt decît nişte roboţei cu jargon (chiar am avut de curînd o experienţă tristă cu o agenţie de branding, al cărei Senior Strategist era o puştoaică-roboţel, specialistă în copy paste mental). Ne place să ne dăm tineri educaţi şi competenţi, cu powerpoint-ul la bază, cărora le pute totul în jur, corporatişti stresaţi de prostul gust din jurul lor, de manele şi de alte ţinte facile dar, dincolo de cele 16 englezisme şi 22 de neologisme, nu avem nimic în cap. Nu e vorba de cultură aici (că n-o au – de fapt, n-o avem, că eu nu-s mai breaz), ci de inteligenţă. Şi nici măcar de inteligenţă, ci de capacitatea de a-ţi folosi mintea. Cîteodată măcar, dacă nu tot timpul (aci trebuie să recunosc, că deşi sînt un manelist incult, creierul mi-l mai folosesc din cînd în cînd, dar eu sînt o excepţie fericită, un geniu neînţeles)

    Reply
  42. Camil Stoenescu

    cred că nedormitul a pus punctul pe i în ceea ce privește salarizarsa. nu poți avea învățământ performant cât timp plătești pe cei ce duc greul și îndrumă primii pași ai elevului în școală – ciclul primar, gimnazial și chiar liceal – sunt plătiți mai prost decât un șofer de primărie. remunerând în batjocură e firesc să rămână în sistem persoane de o calificare îndoielnică, ce nu-și pot găsi de lucru în mediul privat ( afară de cei ce fac asta din pasiune (tot mai puțini, de altfel)

    Reply
  43. Rasvan Lalu

    Scrie Ştefan Vlaston, http://www.campusnews.ro/stiri-opinii-7077160-res

    “Dupa 1989, cea mai rentabila afacere, inlesnita si de apetitul urias al tinerilor romani pentru diplome si de lipsa de exigenta a angajatorilor, in special a celor bugetari, a fost “fabrica de diplome”. Universitatile s-au transformat in vanzatori de iluzii, in furnizori de diplome si titluri de tot felul, inclusiv doctorale, pentru cine are bani si suficienta influenta, ajungandu-se la o cifra de afaceri de un miliard de euro pe an. (… )

    Afacerea a atins forme grotesti, odata cu devoalarea fenomenului Spiru Haret, care printr-o politica de dumping atrasese jumatatea dintre studentii Romaniei, circa 400.000, care obtineau diplomele de la “distanta”, fara sa vada vreun profesor la fata. Contra cost, evident.

    La adapostul autonomiei universitare, inteleasa ca un paravan, afacerea “duduia” mai ceva decat economia lui Tariceanu, fara vreun control din partea statului, paralizat si aparent in totala disolutie. Si cum sa nu se intample astfel, daca legile, regulamentele, hotararile de guvern erau decise sau macar inspirate chiar de profitorii noii oportunitati, aflati in parlament, la conducerea ministerului, in guvern.

    In fapt, un grup de presiune si intimidare forma majoritatea in Senatul universitar, de unde dicta “alegerea” rectorilor, a decanilor si a celorlalte functii de conducere, eliminand pe toti cei care indrazneau sa “miste in front”, conducand feuda astfel ocupata cu metode securisto-comuniste, adica intimidare, rasplata sustinatorilor, musamalizarea plagiatelor si a coruptiei universitare, oferirea de diplome si titluri universitare si doctorale ca premii de fidelitate.

    In tot acest timp statul a abdicat de la misiunea sa principala, aceea de a supraveghea piata furnizorilor de servicii educationale, de a emite norme si de a verifica respectarea acestora. (… )

    Iata motivele clare pentru care rectorii, in frunte cu Ecaterina Andronescu si Andrei Marga, la care se alatura comentatori de serviciu, precum Cristian Parvulescu, resping cu virulenta noul proiect de lege care le “sparge” afacerea, mascata de “autonomia universitara”.

    (… )

    Consecintele n-au intarziat sa apara. Nicio universitate romaneasca in top 500, cercetarea romaneasca se plaseaza pe locuri codase (… )”

    Restul articolului este o analiză concretă şi pertinentă a motivelor pentru care Legea mobilizează puternice adversităţi şi solidarităţi transpartinice, care merita citita.

    Lăzăroiu şi Vlaston atrag atenţia asupra pericolului ca actuala Lege a Educaţiei să sufere atacuri şi eventual modificări care să facă posibile pe mai departe comerţul masiv cu diplome universitare, impostura universitară, mocirla în care se adânceşte cercetarea şi învăţămânul. Marasmul şi anomia sistemului de educaţie duc pe termen mediu şi lung la rezultate încă şi mai catastrofale decât lipsa infrastructurii sau spolierea sistematică a banului public.

    Reţeaua para-mafiotă din învătământul superior trece acum la contra-ofensivă, mobilizându-şi oamenii din toate partidele în apărarea sistemului mercantil pseudo-universitar, atât de aducător de bani şi influenţă. Deşi are o şansă reală de a fi realizată, nu sunt totuşi prea optimist în privinţa soartei Legii Funeriu…

    Reply
  44. Bleen

    Apropo, Mitică Iliescu (şeful pe linie de Mafie al lui Cătălin Voicu) e doctor în Drept. A zis-o chiar el, aseară, la un post TV.

    Reply
  45. Bleen

    Ofensiva sistemului (căci e deja în ofensivă) împotriva lui Funeriu este prima provocare majoră pentru actualul guvern şi pentru PDL în mandatul ăsta. Chiar sînt curios care va fi reacţia guvernului şi a PDL-ului.

    Reply
  46. nedormitul

    ar mai trebui vorbit de veniturile din învăţămîntul universitar. pălmaşii, ăia care duc greul în relaţia cu studentul, au nişte salarii de toată jena, în timp ce, de la conf în sus, se vorbeşte de salarii de 20000 de lei sau chiar mai sus, dacă se cumulează şi cu funcţiile de conducere. ajunge să fii un amărît de şef de catedră, că deja ţi-a săltat salariul cu 1000-2000 de lei. spunea cineva că în învăţămînt se cîştigă prost?

    Reply
  47. nedormitul

    cred că este o greşeală demonizarea "informativului". este nevoie şi toceală, ca să-i spunem aşa. dar aspectul practic şi cel formativ lipsesc aproape cu desăvîrşire. sînt domenii în care trebuie să toceşti la propriu şi domenii în care fără practică nu faci nimic. în învăţămîntul românesc mai lipseşte ceva: comunicarea. ai o lucrare, eşti un geniu tehnic, ai inventat un agregat, dar nu eşti capabil să-ţi prezinţi invenţia în faţa unui public. pentru asta trebuie schimbate şi programele, inclusiv cele universitare, şi profesorii. prea multe profesoare obeze care vin în faţa clasei să urle un curs, după care merg acasă cu dureri în zona dorsală.

    mai sînt scandalurile sexuale din şcoli. să fim serioşi, nu aţi văzut cum se îmbracă elevele alea? de piatră să fii şi nu poţi să nu reacţionezi. bun, nu-i poţi cere unei fătuci de 15 ani să-şi schimbe ţinuta. dar relaţia dintre profesori/diriginţi elevi ar trebui regîndită din temelii.

    ce mai e? a! comunicarea cu familia. capacitatea (ca să nu zic coaiele) profesorului de a-i spune părintelui "fiică-ta e ixoşă, e urîţică, plinuţă, cam prostuţă, are cui semăna. de ce insişti să o faci balerină? hainele îi miros tot timpul a mîncare, nu încerci să o faci bucătăreasă?" sigur, exagerez, dar mulţi părinţi tîmpiţi îşi pun o amprentă de neşters asupra viitorului copiilor lor. sînt preocupaţi, implicaţi, dar nimeni nu le poate spune că odrasla lor nu e potrivită pentru ce visează ei să devină." iar evaluările periodice din occident (am văzut destule), mai ales la clasele mici, cuprind mult mai multe aspecte, profesorul trebuie să studieze comportamentul copilului per ansamblu, nu numai competenţele la materia predată.

    nota dată învăţămîntului românesc e foarte proastă. avem nişte olimpici internaţionali, cîteva zeci, cazuri excepţionale în care este clar că se implică şi familia, în rest, tot o apă şi-un pămînt. de parcă învăţămîntul unei întregi naţii ar fi dedicat exclusiv cîtorva zeci de viitori studenţi la harvard sau aiurea şi care dau bine la ştirile de seară.

    Reply
  48. Mihaela

    Predecesoarea cea 'timida' a lui Funeriu este complice cu toti rectorii din Romania. Nivelul doctoratelor in chiar univ. Politehnica a ajuns de rasul lumii. Eu stiu un politist care se chinuia la sustinerea publica sa-si silabiseasca ce-i scrisesera altii. Se infiinteaza specialitati aiurea ca sa aiba ore toti babalicii care n-au mai citit un srticol de specialitate de pe vremea lui Dej

    Reply
  49. Camil Stoenescu

    ar trebui s-o spunem pe șleau: cu mici excepții, sistemul de învățământ nu se vrea reformat. avem universități mamut, fabrici de diplome, ce scot absolvenți pe bandă rulantă, un învățământ preuniversitare ce încă pune accent pe informativ, cantitate și memorare în detrimentul formării și dezvoltării gândirii…e limpede că în lipsa unui control al calității actului educațional nimic nu se va schimba pe termen scurt și mediu

    Reply
  50. Bleen

    N-o să se mai dea masteratele, licenţele şi doctoratele pe bandă rulantă. Fiindcă nu va mai avea dreptul orice tarabă să organizeze licenţe, masterate şi doctorate, cum se întîmplă acum. Nu se vor mai inventa cursuri doar ca să li se dea catedre profesorilor. Ca instituţie de învăţămînt nu vei mai primi bani doar pentru că exişti.

    PS. Am întîlnit masteranzi care scriau şi pronunţau bonlav în loc de bolnav şi a imputa în loc de a amputa. Nu glumesc. Probabil 95% dintre lucrările ptr master se fac cu copy paste.

    Reply
  51. aurelian

    O da! Sa- l dam pe Funeriu jos. Partidul ne vrea prosti…

    Eu vreau ca dezbaterile sa fie televizate… sa- l vad pe pinguinul ala latrator de la sindicate argumentand, oferind solutii cu studii de caz si demonstratii solide (asta- i un vis erotic aproape):)

    Reply
  52. Pingback: Funeriu: One Leap Forward | Bleen

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.