Furtul minților

Cînd am spus, zilele trecute, pe Facebook, că votantul USR este asemănător votantului PSD și că, mai bine, ar vota ce știe decît ce nu știe, am stîrnit mirare și acuzații de părtinire. Adică, cum PSD?!?

Pe drept, cine nu a înțeles, poate considera că am îndemnat la vot PSD. Departe de mine gîndul acesta. Să explic.

Votantul de la oraș, votantul anti-pesedist prin excelență nu va înțelege niciodată de ce, în anumite zone, alți oameni își exprimă preferința pentru PSD. Nu știm, dar acuzăm. Și ca să nu mai facem așa, să încercăm să ne punem în locul lor.

Votantul PSD vrea să i se dea. Nu contează ce și nu prea contează nici cît, contează să i se dea. Cum, în ce condiții, de unde, nu-l interesează, el vrea. Votantul USR, pe de altă parte. Ce vrea votantul USR de la partidul pe care îl votează? Corectitudine! Bine, dar e suficientă? Întrebare la care nimeni nu răspunde. Acest partid, USR, nu oferă altceva. Competență? Absolut necesară pentru buna gestionare a treburilor țării. Dar de unde și de care fel, de dreapta sau de stînga? Nu știm, președintele partidului nu poate răspunde măcar la întrebarea ”vrea cotă unică sau progresivă?”. Nu știe, trebuie să vadă întîi bugetul. Așadar, e posibil să îi votați, să intre în Parlament, și abia mai apoi să vedeți dacă veți cîștiga sau pierde bani pe mîna lor. Pe mîna cu care votează. Care mînă, și aceea, nu știm dacă e de stînga sau dreapta.

E incredibil cum atîta lume cu pretenții poate fi atît de indiferentă față de unul din cele mai sensibile subiecte, taxarea. La fel cum e similar insensibilă la împărțirea banilor statului, în ultimă instanță, banii lor, statul neproducînd bani. E insensibilă la pericolul rusesc, avînd în vedere că situația lui Matei Păun, șeful de campanie la alegerile locale, nu e nici acum lămurită. E insensibilă la problema privatizărilor, la cea privind inițiativa Coaliției pentru familie, e insensibilă, în general, la tot ce va însemna parlamentul viitor.

Dar e insensibilă și la critici. Mai mult de atît, e la fel de opacă, în cel mai fericit caz, la critică și la orice încercare de a lămuri problemele cu care va avea de-a face noul parlament.

USR este, după toate aparențele, un grup, o coagulare de persoane, un hub destinat a intra în parlament, ca mai apoi să se scindeze, cum deja a anunțat că va fi posibil Nicușor Dan, președintele partidului. Carevasăzică, avem de-a face cu un nou CPUN, rezultat în urma tragediei din Colectiv, de anul trecut, nu în urma unei revoluții, cum a fost originalul. Un CPUN susținut la fel de feroce ca și cel inițial, la fel de intransigent cu oricine îl critică, la fel de mîndru că nu a mai făcut politică.

Și dacă nu a mai făcut politică, prin urmare, e și necorupt. Nu se spune nicăieri că ar fi incoruptibil, ci necorupt. O diferență de nuanță, nesemnificativă, nu?! Cum să fie corupt cineva care nu a avut de-a face cu structurile puterii?!

Atunci pe ce se bazează intenția de vot? Pe faptul că sînt oameni noi, ochi noi, cum spunea Andrei Pleșu? Așa, și de unde pînă unde ochii noi pot face numai bine? Sau, și mai exact, care este binele pe care îl așteaptă votanții?

Nu știm. Și nici ei nu știu, ca să ne spună.

Spun doar că se vor ocupa, și că și știu să se ocupe, de banii noștri. Dați acolo unde e nevoie, știu ei mai bine unde. Ceea ce îmi amintește de PSD și de predecesoarele partide socialiste, care au dat la fel, acolo unde au știut ele. Și din cauza cărora, astăzi, sîntem aici.

Atitudinea de intransigență a votanților și susținătorilor, fără o bază pe care să putem discuta, plus acest ”știu ei unde e nevoie să dea”, din banii noștri, nu știm cît, vom vedea, fac ca USR să semene cu PSD. Nu știm de ce lumea îi votează, cum nu știm sau nu vrem să știm nici în cazul PSD-ului, dar sînt votabili, numai pentru că pînă acum nu au avut ocazia să fie corupți.

Ei, cum sună? Prost, dacă mai stai să judeci. Dar exact aici intervine scurt-circuitul, cine mai stă să judece?! De ce să mai judece, dacă e vorba de oameni noi? Pentru că noi au fost și comuniștii veniți în 1946, dar asta nu a însemnat decît oroare pentru patru decenii și jumătate.

Pentru ca proiectele lui Dacian Cioloș să meargă mai departe. Și care anume sînt proiectele prim-ministului? Despre privatizare nu poate fi vorba, la cum s-a prezentat la Antena 3, insistînd asupra faptului că vînzarea unei bucăți din Portul Constanța ar fi minciună.

Deci? Ce ne așteaptă cu cei noi?

Nimic, nu știm, ori vom vedea noi după alegeri. Un după care poate însemna și prea tîrziu. Dacă noii parlamentari se vor poziționa spre stînga și USR  se va sparge, ne putem trezi cu Demos în parlament. Asta vrem? Noua stîngă, cea curată, cea care nu fură, dar e adepta marxismului cultural, cu tuturor ingineriilor socialea aferente? Cum mai facem atunci ordine și curățenie, cînd va fi vorba de furtul minților?

Cred că* diferența dintre USR și PSD aici se află: unii fură la propriu, alții au furat deja mințile unora și sînt pe cale să meargă mai departe. Și nu avem nici un DNA împotriva acestui nou tip de furt. Nu avem nici o instituție care să țină calea dreaptă, cea a ordinii naturale a firii. Cum vom putea, atunci, să contracarăm aceste ”furturi”?

PS: *Nu mai cred că, sînt convinsă. Am văzut minți prea deștepte lăsîndu-se furate de mirajul userist ca să mai am dubii.

a3(Foto: captură emisiune Antena 3)

Facebook Comments

2 Comments Furtul minților

  1. Mih

    Prima promisiune electoral-salvationista: „vrem sa schimbam imaginea …” si urma „beneficiarul” schimbarii: politician / parlamentar / Parlament (una din cele trei variante, nu-mi aduc aminte exact care).
    Clar, da? „Imaginea”. I-a luat „gura pacatosului” pe dinainte 😛

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *